NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Fereastră spre lume

Reporter: editura February - 2 - 2015 Comments Off on Fereastră spre lume

Muzeul Naţional al Ţăranului Român nu este un lăcaş expozitiv obişnuit de etnografie, ci unul de antropologie culturală, în spiritul vechilor muzee europene de „arte şi meserii, şi este continuatorul Muzeului de Artă Naţională „Regele Carol I, înfiinţat în 1906. Încă de atunci, fondatorul instituţiei, Alexandru Tzigara-Samurcaş, a fost cel care şi-a dorit un muzeu de anvergură europeană –şi acest lucru a fost confirmat, 90 de ani mai târziu, prin „Premiul pentru Muzeul European al Anului”, primit de Muzeul nostru din partea Forumului Muzeului European (organizaţie aflată sub auspiciile Consiliului Europei).

Conferința de presă cu prilejul Festivalului de film maghiar.

Conferința de presă cu prilejul Festivalului de film maghiar.

Cu toate restricţiiile financiare – legate, mai ales, de costurile prohibitive ale asigurărilor de bunuri culturale cu valoare de patrimoniu –muzeul nostru, deşi în ultimii ani, a fost mai puţin prezent prin expoziţii în străinătate; totuşi, în toată această perioadă, am reuşit să expunem în câteva ţări europene: Portugalia, Franţa, Italia, Polonia, Belgia şi Slovenia. Pe de altă parte, am deschis calea unor negocieri pentru organizarea altor expoziţii, în Bulgaria, Serbia, Ungaria, Germania şi, din nou, în Polonia. Pentru cea din urmă ţară, contractul este deja semnat şi vom trimite o expoziţie preţioasă, privind ritualurile de nuntă din România, la Muzeul Municipal din Gdańsk. Amintim, apoi şi cercetările comune pe care mica echipă specializată din Muzeu le-a făcut cu alţi cercetători, din Suedia, Polonia, Franţa şi Norvegia, cu speranţa continuării acestora în anii viitori.

În schimb, Muzeul nostru a fost foarte activ, mai ales în ultimii cinci ani, în ceea ce priveşte găzduirea unor manifestări foarte diverse (expoziţii şi festivaluri) din foarte multe ţări europene, cu precădere. După cum e şi firesc am acordat prioritate vecinilor României: Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia şi Ungaria au fost prezente constant în programele Muzeului. Am profitat, pe de altă parte, şi de relaţiile noastre excelente cu ţări din vecinătatea apropiată a României – mai ales atunci când am putut să punem în valoare şi patrimoniul minorităţilor naţionale prezente pe teritoriul României. În aceşti ani, Cehia, Slovacia, Rusia, Grecia, Turcia, Polonia, Germania, Italia, Slovenia şi Croaţia au prezentat, cu sprijinul autorităţilor române şi al ambasadelor acestor ţări în România, expoziţii mai mici sau mai mari, spectacole şi festivaluri de film. Trebuie să menţionez, însă, şi colaborările pe care le-am avut cu ţări europene ceva mai îndepărtate: Elveţia, Belgia (în special Comunitatea Valonă din această ţară), Franţa, Suedia, Norvegia, Irlanda şi Regatul Unit. Am mai adăuga, alături de acestea şi prezenţa Israelului pe această hartă a prezenţelor străine în Muzeul nostru (chiar în anul 2014), mai ales că a fost vorba despre o expoziţie la care au luat parte membri ai comunităţii de origine română din Israel.

2

Spectacol în cadrul Festivalului „Zilele Culturii Mexicane”.

Privind la anul recent încheiat socotim ca pe un real succes, organizarea, de către Muzeul nostru a unei mari expoziţii de artă contemporană, constituită ca urmare a activităţilor realizate în anul 2012, în cadrul programului de cooperare culturală Uniunea Europeană – China. Artişti din toate cele 28 de state membre ale Uniunii şi din China au participat la etapa românească a acestei mari expoziţii itinerante, parcurs început în China, în 2012, şi care se va încheia la Bruxelles, în acest an. Referitor la China, menţionez că am fost gazde ale unor expoziţii chineze în România, năzuind să organizăm, la rândul nostru, o mare expoziţie de etnografie românească în China ce ar urma să fie realizată în 2016 sau cel mai târzu în 2017.

Japonia, Republica Coreea, India, Iranul şi Pakistanul, dar şi ţările arabe sau SUA chiar şi cultura din Africa sub-sahariană au fost prezente în Muzeul nostru, în ultimii ani.

3

Aspect obişnuit în curtea Muzeului Național al Țăranului Român.

Şi ţările latino-americane reprezentate diplomatic în România au participat la mai multe evenimente susţinute de Muzeul Ţăranului. Aş menţiona cu precădere Mexicul, care a avut, din 2009 încoace, în fiecare an, cel puţin o manifestare importantă la noi, Festivalul de tradiţii populare mexicane din 2014 fiind cea mai reprezentativă prezenţă culturală mexicană în România din ultimul deceniu.

Aş dori să menţionez şi implicarea noastră pe tărâmul francofoniei. De altfel, Muzeul nostru a primit în anul 2014, Diploma specială acordată de Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România (GADIF), pentru contribuţia noastră în susţinerea francofoniei în România.

Anul 2015 începe, pentru noi, sub auspicii financiare mai puţin favorabile. Totuşi vom încerca, după puterile noastre, să dovedim că România este o prezenţă culturală valoroasă în străinătate şi că putem fi, pe de altă parte, un partener de nădejde pentru ţările care doresc să îşi facă cunoscută cultura în România. Suntem deja siguri de prezenţa în Muzeul Naţonal al Ţăranului Român a unor muzee şi artişti din Macedonia, Bulgaria, Italia, Cehia, Ungaria şi Polonia – pentru a menţiona doar câteva dintre aceste ţări. Ne străduim să fim demni reprezentanţi ai culturii naţionale în afara graniţelor ţării, o poartă spre cunoaşterea culturii universale în România.

Virgil Niţulescu

Directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român