NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Datoria post-iugoslavă a Serbiei, întinsă pe decenii

Reporter: editura August - 8 - 2020 Comments Off on Datoria post-iugoslavă a Serbiei, întinsă pe decenii
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ani la rând o problemă pentru guvernele din regiune. În timp ce unele dintre aceste țări au reușit să se achite de obligațiile financiare, Serbia nu doar că nu a terminat de plătit, dar nerecunoașterea Kosovo adaugă acestei poveri.

Sediul Guvernului Serbiei

În fostul regim al lui Tito, republicile componente ale fostei federații au avut posibilitatea să acceseze împrumuturi independente pentru proiecte de infrastructură, agricultură, electrificare, alimentare cu apă, exploatarea lemnului sau transport. După destrămarea fostei Iugoslavii, Croația și Slovenia, de pildă, și-au achitat datoriile, dar Serbia, nu, iar estimările nu sunt deloc optimiste. Potrivit experților, Belgradul mai are de achitat 1,9 miliarde de euro. Scadențele împrumuturilor din anii 1970 și 1980 sunt în anii 2031 și 2041, ceea ce înseamnă că povara contribuabililor sârbi se va mai întinde pe două decenii, indiferent de guvernarea care va veni la putere, adupă cum a anunțat Banca Națională a țării. La această povară se adaugă și datoria Kosovo, în condițiile în care Serbia nu recunoaște independența provinciei. 


Serbia datoreză bani creditorilor din Clubul de la Paris (grup de 22 de state de pe toate continentele care se asigură că țările cu datorii găsesc soluții de a le plăti), împrumut pe care Belgradul îl returnează de patru decenii, precum și Băncii Mondiale, Chinei și Kuweitului, arată „BalkanInsight”.