NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Echilibru fragil între Est și Vest

Reporter: editura April - 17 - 2020 Comments Off on Echilibru fragil între Est și Vest
Viața politică din Republica Moldova dă semne tot mai evidente că a intrat deja în febra precampaniei pentru alegerile prezidențiale din toamnă. 

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, în vizită la Chișinău

Socialiștii aflați la guvernare caută să profite de animozitățile din cadrul dreptei și continuă să-și anunțe planurile vizând inițierea unor ample măsuri cu caracter economic și social, menite să atragă simpatia populației sărace, majoritare în Republica Moldova. Igor Dodon, dornic să-și reînnoiască mandatul de președinte, mizează, ca și până acum, pe un sprijin cât mai consistent din partea Federației Ruse. Moscova nu se grăbește, însă, cu punerea în aplicare a înțelegerii de principiu privind acordarea unui împrumut de o jumătate de miliard de dolari, destinat refacerii infrastructurii și reparării drumurilor publice din republică. Deocamdată, este vorba doar de o promisiune, iar de la începutul anului până acum s-au derulat mai multe runde de negocieri privind condițiile pe care le va accepta Chișinăul și maniera de rambursare a împrumutului. Rusia înclină să furnizeze creditul în mai multe tranșe, prima dintre ele, cea mai mare, de circa 300 milioane de dolari, urmând să fie acordată în 2020, pe termen de zece ani și cu o rată a dobânzii cu circa 2%, mai mare decât cea pretinsă Republicii Moldova de UE și organismele financiare occidentale. Concretizarea înțelegerilor nu se va realiza însă înainte ca la Chișinău să sosească președinta Consiliului Federației Ruse, Valentina Matvienko (luna mai a.c.), urmată de vizita premierului rus Mihail Mișustin și poate chiar a președintelui Vladimir Putin. Scopul declarat al acestor vizite: semnarea unor înțelegeri privind legalizarea prezenței muncitorilor moldoveni în Rusia și reglementarea drepturilor de pensie ale acestora. Obiectivul neoficial: susținerea pe toate căile a candidatului prorus la câștigarea alegerilor prezidențiale din toamnă. Vizitele la Chișinău proiectate de înalții demnitari de la Moscova nu sunt străine și de apropiata „aniversare” (pentru o mare parte a populației este vorba de o „comemorare”) a 80 de ani de la „eliberarea/ ocuparea” Basarabiei de către URSS, la finele lunii iunie 1940! 


Concomitent cu virajul masiv și tot mai evident spre Federația Rusă, guvernanții socialiști mențin o retorică adeseori critică față de Uniunea Europeană. De fapt, Chișinăul ar dori să beneficieze în continuare de avantajele relațiilor cu UE (care a decis să majoreze cotele de export moldovenești pe spațiul comunitar), dar să dezvolte în același timp, fără niciun fel de restricții, relații privilegiate cu Rusia și cu Uniunea Economică Eurasiatică. În acest balans între Est și Vest, Chișinăul și-a găsit un partener însemnat în Ungaria, țară membră a UE care dezvoltă la rândul ei raporturi strânse cu Rusia lui Putin.

Alegerile prezidențiale în R. Moldova sunt programate pentru toamna anului 2020

Ilustrativă în acest sens este o vizită, trecută aproape neobservată în mediile politice românești, efectuată la 4 februarie a.c. la Chișinău de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, cu prilejul căreia au fost semnate două Memorandumuri, unul în domeniul cooperării diplomatice şi altul în cel al educaţiei. Pe această bază, Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei va delega doi diplomaţi la Chişinău, pentru a acorda asistenţă şi expertiză pe dimensiunea integrării europene a Republicii Moldova. De asemenea, studenţii din Republica Moldova vor putea beneficia de 40 de locuri cu bursă în universităţile din Ungaria. „Intenţia noastră nu este doar să dezvoltăm relaţiile bilaterale, ne-ar plăcea foarte mult ca relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană să devină şi mai strânse. UE are nevoie de poveşti de succes şi una poate deveni Parteneriatul Estic, în care Republica Moldova are un rol foarte important”, a declarat oficialul ungar.


Aparent, având în vedere și faptul că minoritatea maghiară din Republica Moldova este nesemnificativă, interesul Budapestei pentru relațiile cu Chișinăul este preponderent economic: grupul financiar OTP din Ungaria a cumpărat o bancă în Republica Moldova, în timp ce o companie farmaceutică ungară deţine o cotă de 10% pe piaţa Republicii Moldova, iar Banca Ungară de Export-Import a deschis un fond de 100 de milioane de dolari destinat oamenilor de afaceri. Există mai multe indicii care atestă în mod clar că la mijloc sunt și interese politice deloc neglijabile, unele cu semnificație geopolitică evidentă. Astfel, în convorbirile prilejuite de vizita ministrului de Externe Szijjarto s-a mai stabilit ca premierul Viktor Orban să efectueze o vizită la Chişinău, iar preşedintele moldovean Igor Dodon să se deplaseze, la rândul său, în Ungaria. De altfel, Guvernul conservator-naționalist al premierului Viktor Orban l-a mai primit pe Dodon în vizită la Budapesta, în mai 2017. Un an mai târziu, Dodon l-a felicitat „călduros” pe Orban pentru victoria detașată la alegerile parlamentare din Ungaria, subliniind că alegătorii unguri apreciază „apărarea și promovarea intereselor naționale ale statului”. Vizita premierului ungar în Republica Moldova s-a concretizat la 12 martie 2020, când memorandumurile convenite de miniștrii de Externe au fost incluse într-un Acord bilateral de parteneriat strategic, semnat de premierii celor două state.

 „Cochetăria” dintre guvernanții de la Budapesta și cei de la Chișinău nu este nouă. Încă de la începutul anilor 1990, oficiali unguri de rang înalt s-au deplasat sistematic în proaspăt independenta Republica Moldova, desprinsă din fostul imperiu sovietic, arătându-se de la început interesați de procesele separatiste și autonomiste declanșate în Transnistria și Găgăuzia, sub bagheta Moscovei. De fiecare dată, mesajul oficialilor unguri către omologii de la Chișinău a fost similar cu cel al Moscovei: Republica Moldova este un stat independent, fără legături comune cu România! Acest mesaj a găsit ecou întotdeauna în cercurile pro-ruse de la Chișinău, cu precădere în timpul mandatului de președinte exercitat de Vladimir Voronin, iar astăzi în cel al lui Igor Dodon. Fostul lider comunist Voronin a fost cel care a solicitat și a obținut de la Bruxelles acceptul ca acordarea vizelor pentru cetățenii moldoveni (înainte de liberalizarea acestora) să fie efectuată prin Ambasada Ungariei de la Chișinău, nicidecum prin Ambasada României. Prin urmare, asistența oferită de Ungaria și acceptată de Chișinău pentru integrarea europeană a Republicii Moldova nu mai constituie o surpriză.

În privința rolului asumat de Ungaria ca punte de legătură între UE și estul Europei, trebuie spus că acesta nu se limitează la Republica Moldova. Aflat în vizită la Minsk, la 3 martie 2020, ministrul de Externe Peter Szijjarto s-a pronunțat pentru reducerea sancțiunilor UE pentru Belarus și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Economică Eurasiatică, susținând că, în acest fel, Uniunea Europeană va deveni mai puternică. Rămâne de văzut în ce măsură oficialii de la Bruxelles agreează demersurile Ungariei spre Est ori, dimpotrivă, se consideră în vreun fel sau altul deranjați de asemenea inițiative. Despre aceste lucruri, ca și despre poziționarea României într-un context geopolitic regional în continuă evoluție, într-un număr viitor al revistei.

dr. Ioan C. Popa

 

LAUREAŢII REVISTEI

Reporter: editura December - 11 - 2010 Comments Off on LAUREAŢII REVISTEI

– 2000

Jelio JelevVocaţia Cooperării Zonale

(Preşedintele Bulgariei)

Voislav KoştuniţaVocaţia Libertăţii

(Preşedintele Iugoslaviei)

Adrian SeverinVocaţia Integrării Europene

(Preşedinte al Adunării Parlamentare a OSCE)

Angela Eugenia NicolaeVocaţia Justiţiei

(Procuror şef în Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie)

Marius VorniceanuVocaţia Tehnocratului

(Director general adjunct în cadrul Direcţiei Generale de Control din

Ministerul Finanţelor)

Mihail Corneliu AcatrineiVocaţia Ospitalităţii Balcanice

(Manager General al Hotelului Majestic)

– 2001

Boris Trajkovski – Vocaţia Concordiei Interednice

(Preşedintele Macedoniei)

Petru Şerban Mihăilescu Vocaţia Cooperării Sociale

(minisru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului)

Eugen SimionVocaţia Cooperării Culturale

(Preşedintele Academiei Române)

Tufan KaracaVocaţia Spiritului Balcanic

(Directorul comlexului comercial Mall-Vitan)

Emil PărăuVocaţia Altruismului

(consilier Valea Jiului)

Ioan PopaVocaţia Investitorului

(Directorul S.N. Petrom S.A)

Aurel MunteanuVocaţia Investitorului Transilvănean

(Directorul “Minerva” S.A)

– 2002

Ilir MetaVocaţia Libertăţii

(Ministrul Afacerilor Externe din Albania)

Aurel Sorin Encuţescu – Vocaţia Integrării EuoAtlanice

(secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale)

Eugen Uricaru Vocaţia Cooperării Culturale

(Preşedintele Uniunii Scriiorilor din România)

Cengiz BektaşVocaţia Cooperării Culturale

(Preşedintele Sindictului Scriitorilor din Turcia)

Nicolae DumitruVocaţia Omului de Afaceri

(Preşedinte al “NIRO Group”)

Dan DocanVocaţia Invesitorului în Calitate

(Director general al C.N. “Imprimeria Naţională”)

Fundaţia Naţională pentru Românii de PretutindeniVocaţia

Apărării Drepturilor Omului

Pedrag BalaseviciVocaţia Justiţiei Sociale

(Secretar general al Asociaţiei penru Cultua Vlaho-românilor „Ariadnae

Filum” din Serbia -Valea Timocului)

– 2003

Constantinos Simitis Vocaţia Integrării Europene

(prim-ministru al Greciei)

Răzvan Theodorescu – Vocaţia Cooperării Culurale

(ministrul Culturii şi Cultelor)

Yalcin CakiciVocaţia Justiţiei Sociale

(directorul Centrului SECI)

Ali Ergun ErgenVocaţia Investitorului Străin

(director general MALL Bucureşti)

Corneliu ChircuVocaţia Intreprinzătorului de Succes

(director general Prod-Impex Compani)

Ivo Filipov GheorghievVocaţia Acţiunii pentru Libertate

(preşedintele AVE- Uniunea Tinerilor Etnici din Bulgaria)

– 2004

E.S. Xu Jian Vocaţia “Zou chu qu” (Îndreptaţi-vă spre exterior)

(Abasadorul Chinei)

E.S. Leinidha Mertiri- Vocaţia Spiritului Balcanic

(Ambasadorul Albaniei)

Gheorghe CojocaruVocaţia Integrării Economice Zonale

(directorul ROMEXPO S.A)

Ion AntonescuVocaţia Acţiunii Culturale

(secretar de stat la Ministerul Culturii şi Cultelor)

Florentina VizinteanuVocaţia Altruismului

(director OMNIASIG)

Risto VasilevskiVocaţia Implementării Valorilor Multiculturale

(scriitor sârb)

– 2005

Mihai-Răzvan UngureanuVocaţia Integrării Europene

(ministrul Afacerilor Externe)

E.S. Ahmet Rifan Okcun- Vocaţia Cooperării Balcanic

(Ambasadorul Turciei)

Angela SimileaVocaţia Promovării Muzicii Naţionale

(doamna cântecului românesc)

Sergiu NicolaescuVocaţia Creaţiei Cinematografice

(regizor de renume internaţional)

Anca VladVocaţia Investitorului de Succes

(director FILDAS TRADING)

Gheorghe ZamfirVocaţia Măiestriei Artistice

(celebru artist român)

Oana Daniela ToaderVocaţia Tânrului Performer

(olimpică medaliată cu aur)

-2006

E.S. Konstantin AndreevVocaţia Cooperării Balcanice

(Ambasadorul Bulgariei)

Gheorghe Răcaru- Vocaţia Managerului de Succes

(directorul companiei eriene Blue Air)

E.S. Eldar HasanovVocaţia Colaborării Bilaterale

(Ambasadorul Azerbaijanului)

Emilios ThomaVocaţiaInvestitorului în Calitate

(director Marriott)

Marin ConstaninVocaţia Măiestriei Artistice

(directorul corului naţional “Madrigal”)

Aura UrziceanuVocaţia Conacrării Muzicii Româneşti

(aristă de renume mondial)

Elisabeta LipăVocaţia Marilor Performanţe

(chestor, sportivă emerită)

-2007

E.S Dusan Crnogorcevic Vocaţia Spiritului Balcanic

(Ambadadorul Serbiei)

Steven van GroningenVocaţia Performanţelor Business-Financiare

(director general al “Raiffeisen Bank”)

Mariana NicolescoVocaţia Măiestriei Artistice

(artist de renume mondial)

Mihai MaximVocaţiaCooperării Culturale

(directorul Institutului Cultural Român de la Istanbul)

Eva IovaVocaţia Acţiunii pentru Libertate

(redactor-şef al revistei “Foaia Românească” din Jula, Ungaria)

Ivan PatzaichinVocaţia Măiestriei Sportive

Chindea FilipVocaţiaTânărului Performer

(elev la Liceul Internaţional de Informatică)

-2008

OMUL ANULUI: Mugur Isărescu

(Guvernatorul României)

Leonard Orban – Vocaţia Implementări valorilor multiculturale

E.S.Alexandr Anatolievici CiurilinVocaţia Cooperării Bilaterale

(ambasadorul Rusiei)

Wang Tieshan-Vocaţia Cooperării Economice

(Consol general al Chinei la Constanţa)

Irina Socol- Vocaţia întreprinzătorului de Succes

(preşedinte SIVECO România)

Catherine Sofianou- Vocaţia Investitorului în Calitate

(preşedinte SofMedica S.R.L)

Nicolae BotgrosVocaţia Măiestriei Artistice

Cornelia TihonVocaţia Tânărului Performer