NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

„Este necesară definitivarea Strategiei Naţionale în Domeniul Tineretului 2014-2020”

Reporter: editura November - 3 - 2013 Comments Off on „Este necesară definitivarea Strategiei Naţionale în Domeniul Tineretului 2014-2020”

– afirmă dl. Nicolae Bănicioiu, ministru al Tineretului şi Sportului –

România nu a avut până în prezent o strategie în politica de tineret. În condiţiile integrării în Uniunea Europeană şi armonizării structurilor instituţionale şi a legislaţiei, care sunt obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune stabilite la nivelul Ministerului?

Nicolae Banicioiu

Nicolae Banicioiu

– Pentru a crea „Strategia Naţională în Domeniul Tineretului 2014-2020”, am decis să iniţiem o consultare largă a mediului civic în România, a ONG-urilor, structurilor de tineret, sindicatelor, structurilor studenţeşti şi a tuturor celor care se ocupă de mediul organizaţiilor neguvernamentale. Este necesară definitivarea acesteia în termen cât mai scurt, deoarece România este deficitară la acest capitol. În acest sens, am decis constituirea unui grup de lucru inter-ministerial, alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Tineretului şi Sportului, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi Ministerului Sănătăţii, pentru a avea o imagine completă asupra tuturor aspectelor ce marchează evoluţia şi dezvoltarea tinerilor. Pe 12 august, cu ocazia Zilei Internaţionale a Tineretului, Ministerul Tineretului şi Sportului a lansat în dezbatere publică documentul Strategiei.

La deschiderea anului şcolar

La deschiderea anului şcolar

– Care sunt elementele principale ale Strategiei?

– Pilonii Strategiei prin care ne dorim să combatem problemele cu care se confruntă tinerii (şomajul, marginalizarea în societate şi lipsa oportunităţilor) sunt: cultură şi educaţie non-formală, participare şi voluntariat, muncă şi antreprenoriat, sănătate, sport şi recreere, toate acestea având ca obiectiv principal incluziunea socială a tinerilor. Printre obiectivele Strategiei se numără asigurarea accesului tinerilor la educaţie non-formală şi cultură, formarea unui stil de viaţă sănătos prin practicarea unui sport, crearea unui mediu favorabil voluntariatului şi creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă.

Ce ne puteţi spune despre liniile de acţiune prezente ale Ministerului pe problematica de tineret?

– Printre direcţiile de acţiune pe care Ministerul le are în vedere prin „Strategia Naţională în Domeniul Tineretului 2014-2020” se numără diversificarea ofertei de educaţie non-formală, formarea tinerilor în meserii tradiţionale, combaterea obezităţii prin consiliere şi activităţi sportive, măsuri de prevenţie în vederea reducerii consumului de tutun şi droguri, creşterea numărului orelor de sport în şcoli şi licee, reglementarea voluntariatului şi stimularea dezvoltării de start-up-uri în domeniul antreprenoriatului.

În dezbatere, Strategia Naţională în Domeniul Tineretului

În dezbatere, Strategia Naţională în Domeniul Tineretului

– Ce alte programe aveţi în derulare?

– Anul acesta, Ministerul Tineretului şi Sportului a organizat, în premieră, Tabăra Tinerelor Talente şi Tabăra Olimpicilor, proiecte la care au participat tineri din toată ţara, tineri cu talente artistice deosebite, respectiv tineri olimpici naţionali şi internaţionali. Scopul a fost de a încuraja talentul creator şi de a răsplăti reuşitele tinerilor de excepţie din România. De asemenea, am organizat tabere speciale pentru tinerii instituţionalizaţi şi tinerii cu dizabilități.

Un alt proiect apreciat de participanţi a fost „Şcoala de Vară 2013”, dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani şi care a constat în seminarii pe teme precum: dezvoltarea aptitudinilor de antreprenoriat, a competenţelor civice, interpersonale şi sociale, informarea corectă cu privire la modalităţile de obţinere a unei finanţări din fonduri europene, diferite activităţi privind protecţia mediului, creşterea toleranţei prin cunoaşterea valorilor culturale, a obiceiurilor şi tradiţiilor specifice altor etnii şi, nu în ultimul rând, promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a mişcării fizice.

Îmi propun ca anul viitor să continuăm şi să dezvoltăm lucrurile bune pe care le-am făcut anul acesta.

Diplomaţia română în 2011

Reporter: editura December - 20 - 2011 Comments Off on Diplomaţia română în 2011

evoluţie într-un an al crizelor la nivel internaţional

Dl. Teodor Baconschi, ministrul român al Afacerilor Externe, solicitat fiind de revista noastră, ne-a răspuns, cu amabilitate, la întrebarea „Unde ne aflăm?”. Publicăm în continuare intervenţia domniei sale.

Anul 2011 a fost un an tumultuos, la finalul căruia diplomaţia română poate spune că a evoluat şi s-a perfecţionat, răspunzând cu succes unor provocări fără precedent. Am promovat, în continuare, o diplomaţie inteligentă, echilibrată, activă, demnă şi chiar îndrăzneaţă, obiectivul fiind ca eforturile României de acţiune şi concepţie să fie mai vizibile.

Ne-am confruntat, la începutul anului, cu o serie de situaţii de criză fără precedent, declanşate de evoluţii şi evenimente de pe plan internaţional. Astfel, în februarie-martie, am întreprins o operaţie amplă de evacuare a cetăţenilor români din Libia, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale. Am sprijinit repatrieri similare în urma catastrofei din Japonia.

În plan politic, anul spre al cărui final ne îndreptăm a însemnat, atât consolidarea profilului României în UE şi NATO, cât şi întărirea cooperării regionale şi a parteneriatelor strategice. Nu în ultimul rând, 2011 a însemnat atingerea unor obiective importante – de la participarea activă în organizaţii internaţionale, până la extinderea contactelor şi prezenţei în multiple spaţii geografice de interes.

Dorim să ne sporim influenţa în UE şi am întreprins toate demersurile necesare pentru a valorifica beneficiile apartenenţei la acest spaţiu unic de integrare, inclusiv în cadrul noii diplomaţii europene – Serviciul European de Acţiune Externă. Agenda UE din acest an a fost deosebit de încărcată şi s-a concentrat pe identificarea măsurilor adecvate în contextul crizei economice. România a exprimat clar opţiunile şi soluţiile pe care le consideră adecvate pentru ca proiectul şi guvernanţa europeană să-şi regăsească suflul. Totodată, România s-a remarcat în continuare în aria Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE – în special prin prezenţa în topul contribuţiilor la misiuni civile, în Balcani în Georgia şi Afganistan.

Vizita Preşedintelui României în SUA şi întâlnirea cu Preşedintele Obama, precum şi întâlnirea pe care am avut-o cu secretarul de stat american Hillary Clinton, au fixat obiectivele unui nou Parteneriat Strategic pentru secolul XXI, susţinut în mod concret de semnarea Acordului privind desfăşurarea în România a sistemului SUA de apărare anti-rachetă – extrem de relevant pentru securitatea naţională, precum şi pentru cea de ansamblu a Aliaţilor. Am continuat cu partenerii americani şi dialogul cu privire la includerea României în programul Visa Waiver.

Am avut o prezenţă activă în implementarea Noului Concept Strategic NATO şi în conturarea agendei următorului Summit al Alianţei, ce va avea loc la Chicago în 2012. Vom lucra împreună cu partenerii noştri ca sistemul comun al NATO de apărare antirachetă să fie una dintre reuşitele de seamă ale Summit-ului din 2012. Sesiunea Adunării Parlamentare NATO din octombrie, la Bucureşti, a confirmat profilul însemnat al ţării noastre în cadrul Alianţei.

În privinţa intereselor regionale ale UE, am promovat un plus de pragmatism în ceea ce priveşte Parteneriatul Estic, vizând consolidarea proximităţii europene şi ancorarea acesteia la UE. Totodată, ne-am confirmat concret rolul şi capacitatea de promotor principal al recent adoptatei Strategii UE pentru Regiunea Dunării. În noiembrie am organizat la Bucureşti o reuniune informală a miniştrilor de externe din statele riverane Dunării.

De asemenea, România a deţinut, în prima jumătate a anului, preşedinţia Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), găzduind în luna iunie reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre. Am obţinut progrese pragmatice cu efecte reale, îndeosebi în privinţa interesului şi rolului UE în zonă.

Am continuat să sprijinim cu fermitate integrarea statelor din Balcanii de Vest în structurile europene şi euro-atlantice, poziţie reconfirmată inclusiv în cadrul recentelor contacte cu preşedinţii Serbiei şi Macedoniei. În octombrie am propus, împreună cu Grecia şi Bulgaria, relansarea unei Strategii UE pentru regiune.

Am sprijinit mai energic ca oricând demersurile Republicii Moldova pentru o perspectivă europeană şi pentru o implicare şi susţinere din partea UE a procesului de reformă de la Chişinău. Parteneriatul Estic are nevoie acută de o poveste de succes, iar Republica Moldova este cea mai bine plasată în acest sens.

Am avansat şi în direcţia unei relaţii pragmatice cu Federaţia Rusă, în coordonate echilibrate, predictibile, în acord cu realităţile şi valorile secolului al XXI-lea. În septembrie am avut o întâlnire foarte utilă la New York cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, iar în octombrie a avut loc reuniunea Comisiei interguvernamentale româno-ruse de colaborare economică. Am demarat noul curs al relansării dialogului şi mecanismelor de cooperare în sens european cu Ucraina. Vă reamintesc că ministrul ucrainean de externe Konstantin Grişcenko a fost la Bucureşti în luna mai, iar eu am efectuat în luna noiembrie prima vizită oficială a unui ministru român de externe la Kiev de după 2009.

Anul 2011 a marcat pentru România un dialog politic tot mai intens în zona Orientului Mijlociu, în primul rând printr-un plus de proiecte concrete pe agenda bilaterală cu Israel, Autoritatea Naţională Palestiniană, Iordania, dar şi cu Kuweit, Arabia Saudită, Qatar. Foarte semnificativ pentru relaţia cu lumea arabă, am lansat Forumul Economic România – Consiliul de Cooperare al Golfului în martie, la Bucureşti.

Mai mult, am urmărit şi ne-am implicat îndeaproape, prin transfer de expertiză, dar şi în plan conceptual, în sprijinirea transformărilor democratice în Africa de Nord.