NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Interacțiunea la zi, cât mai aprofundată, mai strânsă și mai specifică

Reporter: editura February - 23 - 2018 Comments Off on Interacțiunea la zi, cât mai aprofundată, mai strânsă și mai specifică
Interviu cu domnul E.S. Teodor Meleşcanu, Ministru al Afacerilor Externe

 

În scrisori primite la redacție cititori din țară și mai cu seamă din țări balcanice se interesează de pregătirile pentru preluarea Președinției Consiliului UE din 2019. Dacă ne puteți da niște detalii.

E.S. Teodor Meleşcanu, Ministru al Afacerilor Externe

– Președinția Consiliului UE este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, după aderarea la UE, și o oportunitate de a demonstra angajamentul țării noastre faţă de proiectul european. De altfel, menţinerea unităţii şi a coeziunii statelor membre reprezintă obiectivul central în jurul căruia va gravita Preşedinţia română a Consiliului UE, ca premisă pentru consolidarea proiectului european. 


Preşedinţia română a Consiliului UE survine într-un context european extrem de dificil, marcat pe de o parte, de provocări de ordin politic, cum ar fi cele legate de procesul de reflecţie asupra viitorului UE, de negocierile privind ieşirea Marii Britanii din UE sau de negocierile privind viitorul cadru financiar multianual post 2020, iar pe de altă parte de provocările de ordin instituţional, legate de alegerile pentru Parlamentul European şi încheierea mandatului actualei Comisii Europene. 

În acest context complicat, România va căuta să acţioneze cu imparţialitate, prin profesionalism şi leadership politic, în sarcina de mediere a intereselor statelor membre şi de agreare şi promovare a poziţiilor comune ale Consiliului UE, în negocierile interinstituţionale. România îşi propune să promoveze abordări consensuale, care să ducă proiectul european înainte, spre beneficiul tuturor statelor membre şi al cetăţenilor săi. Vom promova acele politici menite să genereze solidaritate şi coeziune în cadrul UE şi în acţiunea sa externă, coeziunea, politica agricolă comună, extinderea sau politica de vecinătate fiind, în opinia noastră, emblematice pentru evoluţia construcţiei europene. 

În exercitarea mandatului de Preşedinție al Consiliului UE, România va trebui să acţioneze într-un cadru instituţional şi conceptual foarte bine definit. Deşi, teoretic, va avea posibilitatea să-şi promoveze propriile obiective şi priorităţi, România va respecta prevederile Tratatelor UE şi cutuma organizaţională în acest sens, asigurând coerenţa agendei de lucru a Preşedinţiei României la Consiliul UE şi respectiv a Programului comun de lucru al Trio-ului de Preşedinţii cu celelalte documente programatice de la nivelul Uniunii, precum Agenda Strategică, Agenda Liderilor şi Programul de lucru al Comisiei Europene. Totodată, trebuie să avem în vedere că o mare parte a agendei Preşedinţiei României la Consiliul UE va fi moştenită de la Preşedinţia anterioară – Preşedinţia Austriei la Consiliul UE, funcţie de evoluţia procesului decizional de la nivelul Consiliului. 

Exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE presupune un proces amplu de pregătire pe toate palierele. În ceea ce priveşte România, pregătirile pentru preluarea Preşedinţiei Consiliului UE se desfăşoară într-un ritm alert atât pe dimensiunea logistică cât şi pe cea legată de coordonarea politică. 

Astfel, au fost înregistrate progrese semnificative privind nominalizarea echipelor responsabile de gestionarea grupurilor de lucru ale Consiliului, demararea programelor de formare şi perfecţionare, elaborarea unui prim calendar al evenimentelor informale care ar urma să fie organizate în România pe perioada Preşedinţiei şi respectiv cartografierea priorităţilor sectoriale care ar urma să stea la baza Programului de lucru al Preşedinţiei. 

În ceea ce priveşte procesul de stabilire a priorităţilor Preşedinţiei române a Consiliului UE, o componentă importantă o reprezintă campania de dezbateri publice, desfăşurată la nivel naţional, cu participarea tuturor actorilor interesaţi, inclusiv cu reprezentanţi ai mass-media.

Abordăm procesul de pregătire cu responsabilitate și determinare, conștienți de faptul că exercitarea Președinției Consiliului UE reprezintă un exercițiu de voință politică, dar și de capacitate administrativă, care face parte din statutul de membru UE.

În acest context, vreau să subliniez că avansarea parcursului european al statelor din Balcanii de vest este una din temele pe care România le va urmări cu o atenție specială pe parcursul exercitării mandatului de Președinție a Consiliului UE. În pregătirea acestor demersuri, România a demarat deja o serie de consultări cu statele din regiune, pentru a identifica modalitățile concrete de sprijin în vederea accelerării parcursului european, pe baza meritelor proprii ale statelor candidate și aspirante. Statele din Balcanii de vest vor beneficia de o serie de Președinții favorabile extinderii UE, începând, anul viitor, cu Bulgaria (semestrul I), Austria (semestrul II), România (semestrul I 2019), apoi Finlanda (semestrul II 2019) și încheind cu Croația (semestrul I 2020). Progresele concrete ar putea reprezenta deschiderea oficială a negocierilor Albaniei, deschiderea negocierilor în cazul R. Macedonia (stat candidat din 2005), deschiderea tuturor capitolelor de negocieri în cazul Serbiei, iar în cazul Muntenegrului, închiderea a cât mai multe capitole și pregătirea pentru finalizarea procesului. În cazul Bosniei și Herțegovina, obiectivul asumat de clasa politică din BiH este obținerea statutului de stat candidat. România va împărtăși acestor state cât mai mult din propria experiență, va intensifica dialogul bilateral în vederea accelerării procesului de aderare, dar depinde, în primul rând, de fiecare din aceste state cât de rapid vor acționa, printr-un angajament real al întregii clase politice, astfel încât setul de reforme solicitat de Comisia Europeană să fie implementat integral, cât mai curând posibil. Doar astfel se vor putea realiza progrese rapide în convingerea partenerilor noștri europeni cu privire la nivelul de pregătire suficient astfel încât statele din Balcanii de Vest să primească, inclusiv pe mandatul PRES RO UE, o perspectivă certă și, poate chiar un calendar de aderare.

(Continuare din numărul trecut)

Interacțiunea la zi, cât mai aprofundată, mai strânsă și mai specifică

Reporter: editura December - 19 - 2017 Comments Off on Interacțiunea la zi, cât mai aprofundată, mai strânsă și mai specifică
Interviurile noastre la sfârsit de an
 
Interviu cu E.S domnul Teodor MeleȘcanu, Ministru al Afacerilor Externe
– Extragem din agenda atât de încărcată a preocupărilor și acțiunilor inițiate de dumneavoastră, de-a lungul anului 2017, vizitele efectuate în diferite țări, la care ați participat, precum și întâlnirile de la București. Am dori să cunoaștem cu ce rezultate s-au încheiat aceste vizite.

E.S domnul Teodor Meleşcanu, Ministru al Afacerilor Externe

– De interes imediat, mai ales când UE se află în plin proces de redesenare și consolidare a proiectului european este bineînțeles interacțiunea la zi, cât mai aprofundată, mai strânsă și mai specifică, cu vecinii direcți și cu totalitatea actorilor europeni relevanți. La aceasta se adaugă, într-un sens de necesară complementaritate, partenerii strategici în plan atlantic – și nu numai. Ca actor euroatlantic și regional, ne străduim în acest interval să redeschidem diverse azimuturi, să revitalizăm dialogurile politice și oportunitățile economice, în primul rând în proximitățile tradiționale, spre vecinătatea răsăriteană, spre Balcani, spre Asia Centrală, spre Orientul Mijlociu. În aceeași linie de gândire, trebuie să completăm matricea acțiunii noastre externe cu ariile care tind în această perioadă spre o nouă importanță strategică în plan global, în primul rând Asia-Pacific, dar și alte spații. 


Fără pretenții de exhaustivitate, aș vrea să parcurg prin urmare, oarecum selectiv, o serie de momente reprezentative de diplomație din acest an, pe care le apreciez ca fiind relevante pentru logica expusă mai sus – începând din Europa și vecinătatea imediată și dinspre cronologia recentă. 

Prima vizită pe care am efectuat-o după preluarea mandatului a fost în Ungaria. La invitația omologului meu, Peter Szijjarto, am participat la 27 februarie la Reuniunea Anuală a Diplomației ungare, fiind primul ministru de externe român care s-a adresat ambasadorilor ungari la un astfel de eveniment. A fost un moment care a confirmat nivelul relației bilaterale, dar și faptul că, pentru România, Ungaria este un partener strategic important. Cu aceeași ocazie, în cadrul întrevederii bilaterale cu ministrul ungar de externe am adresat acestuia invitația de a efectua o vizită la București și de a susține un discurs la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, oferind astfel prilejul continuării dialogului bilateral pe teme de interes comun – invitație onorată de demnitarul ungar.

La data de 14 martie a avut loc vizita oficială la București a viceprim-ministrului și ministrului afacerilor externe și europene al Republicii Croația, Davor Ivo Stier. Vizita colegului croat a fost relevantă inclusiv prin prisma simbolisticii anului 2017, când se împlinesc 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Croația, precum și faptul că a fost prima vizită în țara noastră a unui ministru croat al afacerilor externe din ultimii șapte ani. 

Vizita pe care am efectuat-o în Germania în 13-14 iunie s-a desfășurat într-un context aniversar pe care am ținut foarte mult să îl pun în valoare: 25 de ani de la semnarea Tratatului privind cooperarea și parteneriatul în Europa dintre România și Germania, act important pentru relația noastră bilaterală, dar și 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, știut fiind că relația cu Germania a contribuit mult în această privință. Am avut întâlniri și discuții fructuoase cu Sigmar Gabriel, ministrul afacerilor externe și am participat la conferința organizată de Reprezentanța Comisiei Europene la Berlin și de Ambasada României la Berlin, cu tema „România: un deceniu în UE”, unde am adresat un mesaj referitor la obiectivele României la 10 ani de la aderare. 

Prezența la București, la 18 octombrie, a ministrului de externe spaniol Alfonso Dastis a fost un prilej pentru reconfirmarea relaţiei bilaterale excelente, fundamentată pe Parteneriatul Strategic, dar și o ocazie pentru a remarca similitudinea de opinii pe dosare europene și internaţionale. Interesul pentru încurajarea relațiilor economice în plan bilateral a fost confirmată și prin semnarea, cu ocazia vizitei, a unui Acord între cele două guverne privind evitarea dublei impuneri, document cu o relevanţă fiscală și economică pentru cetățenii și antreprenorii din cele două state. 

Nu pot să nu reliefez consultările aprofundate avute (14 noiembrie 2017) cu E.S. Monseniorul Paul R. Gallagher, secretarul pentru Raporturile cu Statele al Sfântului Scaun. Am avut un dialog substanțial, având în vedere caracterul foarte bun al relației bilaterale și dorința comună de diversificare și consolidare a cooperării, cu accent pe aprofundarea dialogului la nivel înalt, dar și sectorial. Desigur, am mulțumit E.S. Monseniorul Richard Paul Gallagher pentru sprijinul deosebit de valoros al Sfântului Scaun care a făcut ca, începând cu anul 2017, în cadrul Institutului Pontifical Oriental să își înceapă activitatea lectoratul de limbă, literatură, cultură și civilizație românească. Totodată, vizita sa la București a avut un simbolism special pentru relația bilaterală, luând în considerare că în acest an am aniversat 90 de ani de la Semnarea Concordatului România-Vatican și a 80 de ani de la înființarea Colegiului PIO Romeno. Un subiect deosebit de important al agendei de discuții cu E.S. Monseniorul Richard Paul Gallagher l-a reprezentat perspectiva organizării vizitei Suveranului Pontif în România. 

Aș menționa, de asemenea, și vizitele mele la Tallinn unde am participat la inaugurarea oficială a ambasadei României (10-11 aprilie) și la Bratislava, prilej cu care a fost reconfirmat nivelul foarte bun al relației bilaterale și dorința ambelor părți de menținere a dinamicii acesteia.

TM Ivan Brajović Pres Parliament Montenegro

La începutul acestei luni, în perioada 6-7 noiembrie 2017, am mers în vizită oficială la Podgorița. Am dorit în mod special să vizitez anul acesta Muntenegru, după realizarea istorică a aderării la NATO a acestui stat balcanic, din luna iunie a acestui an. Cu ocazia întrevederii cu ministrul de externe Srđan Darmanović, am semnat un Plan de Acțiuni pentru perioada 2018–2019, aferent Memorandumului de înțelegere în domeniul integrării europene și euro-atlantice. 


Am dorit să marcăm prin recenta mea vizită în Republica Belarus, între 9-10 noiembrie, un moment reprezentativ pentru diplomația românească pe spațiul estic. După o pauză bilaterală de douăzeci de ani, prezența la Minsk a unui ministru român de externe cred că are o semnificație aparte pentru relația cu partenerul nostru de la nord. Realizarea ne bucură, pentru aceasta s-a lucrat mult, reprezintă rezultatul unor eforturi diplomatice susținute, tacite și tenace, desfășurate pe durata ultimilor ani în cele două capitale, fiind favorizată și de unele evoluții pozitive din această țară. Nu aș omite să spun și că, în această vizită, am vizat să explorăm potențialul de prezență economică românească pe piețele eurasiatice.

Dintr-o perspectivă oarecum similară, în cursul acestei veri, între 27-28 iulie 2017, am fost în Republica Kazahstan. Vizita a venit după o pauză de aproximativ 9 ani în dialogul bilateral la nivel de șefi de diplomații și a fost încurajată inclusiv de aniversarea a 25 de ani de relații diplomatice între România și Republica Kazahstan, momentul fiind marcat, împreună cu ministrul Kairat Abdrakhmanov, printr-o Declarație comună aniversară. Discuțiile purtate cu colegul de la Astana, primirea la Prim-ministrul Bakytzhan Sagintayev, întrevederea cu vice-președintele Senatului Serghei Gromov, vizitarea regiunii Karaganda și întâlnirea cu reprezentanții Societății Culturale Românești Dacia au reliefat interesul comun de a intensifica cooperarea bilaterală, la nivel guvernamental, cât și al societății kazahe. Am avut un moment de reculegere la vizitarea Monumentului de la Spassk, ridicat în memoria românilor victime ale lagărelor staliniste.

TM KAIRAT ABDRAKHMANOV Kazah

Vizita a fost și mai bine evidențiată de ceremonia oficială, organizată cu prilejul Zilei României la expoziția internațională EXPO 2017 Astana. Future Energy. Pavilionul național a avut ca element central proiectul ELI-NP de Infrastructură a Luminii Extreme, implementat de Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, proiect selectat de organizatori în primele cinci, cele mai inovatoare concepte prezentate la evenimentul expozițional. 


Pe spațiul atât de puternic emergent din Asia-Pacific, menționez vizita în România, la 19 iulie 2017, a ministrului de stat pentru afaceri externe al Japoniei, Nobuo Kishi. Dialogul cu oficialul japonez s-a axat pe impulsionarea cooperării bilaterale, prin consolidarea dialogului politic la nivel înalt și extinderea cooperării economice, Japonia fiind în prezent cel mai mare investitor asiatic în România. Am discutat, printre multe alte proiecte concrete, despre implementarea proiectului Magistralei de metrou Gara de Nord – Aeroportul ”Henri Coandă”, care beneficiază și de finanțare japoneză.

De asemenea, în cursul lunii februarie 2017, ministrul afacerilor externe din Republica Coreea, Yun Byung-se, s-a aflat în vizită oficială în România. Vizita a urmărit identificarea unor noi modalități de substanțiere a Parteneriatului strategic care guvernează relația bilaterală. Au fost reliefate posibilitățile relevante de dezvoltare a relațiilor economice bilaterale, în domenii diverse, inclusiv industria auto, IT și infrastructură. Am semnat cu omologul meu un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea și consultările dintre ministerele Afacerilor Externe ale României și Republicii Coreea.

În importantul spațiu strategic al Orientului Mijlociu, aflat în plină tectonică evolutivă, aș menționa în primul rând foarte recenta mea deplasare în Statul Israel și Palestina, 22-25 octombrie.

Am discutat în Israel propunerea părții române de implementare a unui Parteneriat bilateral în domeniul noilor tehnologii. S-a convenit ca cea de-a treia reuniune a Ședinței Comune de Guvern (G2G) să fie organizată la București, în cursul anului 2018, ca parte a evenimentelor de marcarea a unor momente aniversare (70 de ani de relații diplomatice neîntrerupte, 70 de ani de la crearea Statului Israel, 100 de ani de la războiul de reîntregire a neamului și realizarea Marii Uniri). Toți interlocutorii israelieni au subliniat aprecierea față de rezultatele obținute în cadrul președinției României la Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului – IHRA, în special prin finalizarea unei definiții de lucru a antisemitismului.

În Palestina am convenit organizarea celei de-a treia sesiuni a Comitetului Interguvernamental româno-palestinian (CIG) în anul 2018 și cred că am reușit să consolidăm profilul României de promotor al unor poziții echilibrate și constructive în soluționarea crizelor regionale, realizând un schimb de opinii cu privire la situația politică și de securitate din regiune.

Trebuie să remarc prezența la București, la 29 august 2017, în vizită oficială, a ministrului afacerilor externe al Republicii Arabe Egipt, Sameh Hassan Shoukr – care a fost și un oaspete de prestigiu la Reuniunea anuală a Diplomației Române. În convorbirile comune s-a convenit capitalizarea rezultatelor celei de-a doua sesiuni a Comitetului mixt guvernamental româno-egiptean de cooperare economică, științifică și tehnică din 26-28 iulie.

Am avut întrevederi cu omologii sau alți oficiali din acest spațiu inclusiv în marja celei de-a 72-a Adunări Generale a ONU și aș vrea să menționez: Emiratele Arabe Unite, cu care s-a convenit asupra creșterii frecvenței consultărilor politice și parlamentare dintre cele două țări, precum și a dinamizării relațiilor economice bilaterale, în condițiile în care Emiratele sunt în prezent cel mai important partener economic al României în regiunea Golfului; Tunisia, cu care dialogul s-a concentrat pe proiectele care pot fi dezvoltate în comun și care se vor regăsi pe agenda următoarei reuniuni a comisiei mixte româno-tunisiene. Maroc, cu care am convenit extinderea cooperării bilaterale, prin consolidarea dialogului politic și diversificarea domeniilor de cooperare la nivel interguvernamental și sectorial; Qatar, cu care am discutat despre realizarea de investiții în România, în special în sectoarele agricol și energetic, precum și în Qatar, în proiecte de infrastructură; Secretarul general adjunct al Consiliului de Cooperare al Golfului, cu care am discutat principalele direcții de dezvoltare a relațiilor politice și economice dintre România și statele din Golf.

Foarte relevantă pentru momentul internațional actual consider că este și participarea României la Coaliția globală anti-Daesh – sens în care doresc să notez că la reuniunea ministerială a Coaliției din 22 martie 2017, de la Washington, am evaluat cu ceilalți participanți stadiul progreselor realizate pe linia stopării acțiunilor Daesh, cu accent pe necesitățile privind asistenţa umanitară și măsurile de stabilizare post-conflict în zonele eliberate de sub ocupația Daesh. 

După cum am indicat deja, deosebit de important a fost momentul 2 iunie 2017, când am lansat la New York, la sediul ONU, campania de promovare a candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în 2020-2021, cu prilejul preluării de către țara noastră a președinției rotative a Grupului Est-European și al alegerii viitorului Președinte al Adunării Generale. Evenimentul s-a bucurat de prezența unor oficiali ai ONU și din statele membre, a reprezentanților corpului diplomatic acreditat la New York, cercurilor locale de afaceri și de presă. Au avut loc numeroase contacte bilaterale cu reprezentanți ai statelor ce nu și-au exprimat până în prezent opțiunea de vot. 

Cu prilejul Adunării Generale a ONU (septembrie 2017), tema candidaturii a figurat atât în intervenția națională a șefului delegației României, Președintele Klaus Iohannis, cât și pe agenda numeroaselor consultări bilaterale pe care le-am avut cu acest prilej. Strategia noastră la acea etapă a vizat, în particular, statele mici, insulare, în curs de dezvoltare din Caraibe și regiunea Pacificului, precum și state din regiunea Africii de Nord și Orientului Mijlociu. 

Þin să notez și că, la 1-2 noiembrie, cu prilejul Conferinței Femeilor Francofone, organizată la București sub egida Organizației Internaționale a Francofoniei, au avut loc o serie de contacte bilaterale, la cel mai înalt nivel și la nivelul de ministru de externe, vizând de asemenea promovarea acestei candidaturi extrem de importante. 

Aduc în discuție și întrevederile cu omologul din Republica Moldova, Andrei Galbur (la București, 23 ianuarie și în marja reuniunii de la Varșovia a miniștrilor de externe din statele Grupului de la Vișegrad și statele Parteneriatului Estic al UE – 12 aprilie, reuniunii informale de la Mauerbach a miniștrilor de externe din statele membre OSCE- 11 iulie și a Forumului Strategic de la Bled- 5 septembrie) au vizat consolidarea durabilă a relației cu Republica Moldova, în baza Parteneriatului strategic bilateral pentru integrare europeană. Organizarea de către România, împreună cu Franţa, în calitate de co-președinţi, a celei de-a XI-a reuniuni a Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova, la Luxemburg, la 3 aprilie 2017, cu participarea ministrului afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova în calitate de invitat principal, a contribuit la creșterea vizibilităţii Republicii Moldova pe agenda europeană.

– Am dori să prezentați cititorilor noștri inițiativa dumneavoastră, extrem de utilă, de înnoire a corpului diplomatic și pregătirea unei noi generații care să aducă un surplus de valoare instituției pe care o conduceți. 

– Am continuat, în ultimul an, unul dintre cele mai ample procese de înnoire a Corpului profesional al Ministerului Afacerilor Externe, atât în ceea ce privește Corpul Diplomatic, cât și pe cel administrativ. Acest lucru a fost realizat pe două direcții majore: integrarea în minister a celor care au câștigat concursurile din 2016 și demararea a două noi procese de recrutare și selecție în 2017. În ceea ce privește eforturile noastre pentru integrarea celor peste 70 de debutanți, am reușit să realizăm, pentru prima dată, un curs pentru orientarea în cariera diplomatică, pe care l-am numit „Acțiunea Diplomatică”, atât de sugestiv pentru ceea ce înseamnă meseria noastră. Este un program inovativ, adaptat instrumentelor diplomației de astăzi, prin care am reușit să realizăm transferul de expertiză și „know-how” diplomatic de la generațiile care au pregătit marile dosare ale politicii externe române din ultimii ani (de la aderarea la Consiliul Europei, la UE, la NATO până la configurarea poziției actuale a României în relațiile internaționale). Cursul a fost un succes și ne dorim continuarea lui și pentru generațiile următoare. Referitor la cea de a doua direcție: organizăm două concursuri de admitere, unul pentru 52 de posturi diplomatice și consulare și un altul pentru 40 de posturi administrative. Urmărim ca prin aceste concursuri să atragem persoane capabile să deprindă repede abilitățile muncii în Ministerul Afacerilor Externe, astfel încât în câțiva ani să obținem experții de care avem atâta nevoie în lumea atât de complicată a relațiilor internaționale de astăzi și de mâine. Un adevărat diplomat sau un expert în MAE în orice domeniu se construiește greu și necesită răbdare și exercițiu. Abilități precum gândirea analitică și strategică, oratoria, negocierea și dezbaterea, comunicarea publică se obțin după perioade îndelungate de studiu și practică pe lângă cei care duc greul activității instituției noastre. Dar este o investiție sigură care își va arăta roadele în ani sau zeci de ani. De aceea mi-am asumat fără tăgadă acest efort de regenerare profesională a MAE care să constituie premisele succesului diplomației noastre de mâine.