NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Negocierile pentru alocările de redresare, „cele mai dificile din istoria UE”

Reporter: editura June - 11 - 2020 Comments Off on Negocierile pentru alocările de redresare, „cele mai dificile din istoria UE”
Propunerea de buget multianual al Uniunii Europene, de 1,1 trilioane euro pentru perioada 2021-2027, și cea a Planului de relansare economică, în valoare de 750 miliarde euro, intră în dezbateri și negocieri. UE se află în postura de a pune „la bătaie” pentru revenirea economică în forță a blocului comunitar o sumă record, iar discuțiile pentru alocări dintre statele membre, precum și din Parlamentul European se anunță animate.

Summitul UE din luna ianuarie 2020

La elaborarea strategiei financiare a UE, Comisia a combinat propunerile anterioare făcute de Germania și Franța, pe de-o parte, și de Austria, Danemarca, Țările de Jos și Suedia, pe de altă parte: fondul de 750 miliarde euro va fi împărțit – 500 miliarde euro granturi și 250 miliarde euro credite. „Sunt investițiile noastre în viitorul UE”, a spus șefa CE, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului, precizând că granturile vor fi alocate potrivit unor criterii stabilite de Comisie, care va ține cont de gradul în care au fost afectate statele membre de criza generată de pandemie.


Printre reperele majore ale grilei propuse de Comisie se află lansarea unui nou program de Sănătate în cadrul bugetului multianual, urmând să se investească bani în sistemele naționale de sănătate, pentru creșterea rezistenței acestora în fața crizelor sanitare și pentru colaborare transfrontalieră, o creștere a bugetului de dezvoltare rurală în exercițiul 2021-2027, investiții strategice, cum sunt achiziția de pachete de acțiuni la companii strategice europene, în special în state care nu au suficiente rezerve financiare să investească direct în aceste companii. Potrivit Comisiei Europene, România ar beneficia de 33 miliarde euro: 19, 6 miliarde euro sub formă de granturi și 13,4 miliarde euro credite. Banii ar putea fi disponibili începând cu 1 inuarie 2021, dacă în acest termen va exista aprobarea Parlamentului, a Consiliului și ratificarea în cele 27 de Parlamente naționale.

Liderii Uniunii Europene la ultima întâlnire dinainte de izbucnirea pandemiei

Dar greul abia acum începe. Propunerile anunțare de către Comisia Europeană vin în fața unor diferențe de viziune între statele membre care nu par să se fi armonizat. În condițiile în care marii beneficiari ai granturilor din Fondul de redresare ar fi fi Italia, Spania, Franța (de pildă, Italia și Spania vor primi, fiecare, peste 100 miliarde euro, granturi și credite), unele state din est și-au exprimat dezacordul față de susținerea sporită pentru țările bogate, chiar dacă au fost cele mai afectate de pandemie. În același timp, Germania, care a acceptat soluția bondurilor, cere claritate – europarlamentarii creștin-democrați germani solicită elaborarea și prezentarea de urgență a unui plan de rambursare a creditelor care vor fi oferite statelor membre și, totodată, ca orice flux financiar să poată fi rapid stopat dacă statul beneficiar nu respectă principiile domniei legii. În plus, există și state membre care consideră că dimensiunea fondului este insuficientă.


Experții și istoricul aprinselor dezbateri care însoțesc aproape întotdeauna implementarea unor măsuri importante în interiorul UE arată că negocierile care sunt pe cale de a începe s-ar putea dovedi unele dintre cele mai dificile din întreaga existență a Uniunii Europene. „Urmează negocieri foarte complicate, dar ar fi extraordinar dacă s-ar reuși realizarea unui acord înainte de instalarea verii”, punctează liderul Eurogrupului, Mario Centeno. La rândul său, cancelarul german Angela Merkel este și mai tranșantă: „Este clar că negocierile nu vor fi încheiate la următorul Summit european (din luna iunie, n.red.). Obiectivul trebuie să fie oferirea de timp suficient până la toamnă, astfel încât Parlamentele naționale și cel European să poată discuta Planul, astfel încât acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021”.

În acest tablou general complicat, soluțiile de compromis sunt singurele care vor putea facilita aprobările necesare debutului și derulării marelui plan comunitar de redresare economică.