NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Când migranții bat la ușă…

Reporter: editura October - 9 - 2019 Comments Off on Când migranții bat la ușă…
Se cunoaște că, în ultima perioadă, dezbaterile din țări membre ale Uniunii Europene au abordat și dificila problemă a migranților. Atât presa, cât și diferite organisme sociale au subliniat faptul că europenii consideră imigranții ca fiind primul pericol pentru continentul nostru. Mai mult chiar, în conștiința publică a fost depășită și teama de terorism, care, după cum se știe, în ultima vreme, s-a manifestat sângeros. În aceste condiții, în fața cetățenilor continentului a apărut din nou tema susținerii absorbției de migranți. Aproape toate țările se declară, în principiu, de acord cu sprijinirea acestor oameni aflați în dificultate, dar, atunci când se pune problema preluării lor efective, apar diferențe majore. Din cele 28 de state membre ale Uniunii, doar opt, printre care și România, sunt dispuse să primească, pentru o perioadă mai mică sau mai mare, cota stabilită de migranți ce sosesc neîncetat la porțile Europei. Amintim că nu demult, Guvernul României a propus, printr-un memorandum, adoptarea unei poziții de susținere a Compactului Global pentru Migrație (CGM), în forma convenită în urma negocierilor. Președintele Klaus Iohannis a aprobat documentul propus de Executiv, care prezintă poziția oficială a României privind migrația, așa cum a fost stabilită recent în cadrul unei conferințe ONU la nivel înalt, pe această temă. Și totuși, este vorba despre un text fără valoare juridică obligatorie, menit a evita stabilirea de obligații financiare suplimentare pentru statele membre.

Carol Roman

Pe de altă parte, avem o experiență proprie în ce privește atitudinea migranților față de rămânerea pe teritoriul țării noastre. Ne reamintim de modul în care au reacționat refugiați primiți la noi: nu au acceptat să rămână în România, susținând că nu vor să stea „într-o țară care nu are ce să le ofere”. Sunt de notorietate cazurile în care refugiați ajunși în România, deși proveneau din țări frămânate de grave conflicte interne și trăiseră în condiții de supraviețuire foarte dificile, au făcut tot posibilul să plece din țara noastră, chiar cu riscul confruntărilor cu autorități din statele membre care nu acceptă migranți pe teritoriul lor. 


Această problemă a migrației nu a fost nici pe departe rezolvată prin înțelegerea cu Turcia, care primește loturi mari de refugiați contra unor plăți consistente.

În ceea ce privește țara noastră, nu putem trece cu vederea faptul că o parte a populației trăiește încă în condiții dificile, iar, în același timp, în unele state membre s-a pus oficial problema priorității bunăstării propriilor cetățeni în fața celei a refugiaților.

Sunt toate acestea motive serioase de reflecție referitoare la faptul că primirea a numeroși refugiați este de natură să stârnească o reacție de respingere din partea societății, care, așa cum am amintit, pune problema migranților pe primul loc la capitolul temeri legate de viitor. 

Carol Roman 

Minoritari în propriile ţări?

Reporter: editura June - 16 - 2011 Comments Off on Minoritari în propriile ţări?

Rata natalităţii scăzută din Europa, cuplată cu numărul imigranţilor, care creşte foarte repede, va schimba fundamental ce vom înţelege prin cultura şi societatea europeană, consideră experţii. Schimbările în componenţa populaţiei au implicaţii majore în educaţie, spaţiul locativ, societate, arte etc. De asemenea, ar putea avea un impact în politica externă, în condiţiile în care cifrele arată că în tot mai multe state localnicii devin minoritari în propriile ţări.

Se estimează, de exemplu, că până în anul 2050, doi din 10 cetăţeni ai Europei vor fi musulmani. Conform studiului făcut în 2006 de Leon Perkowski pentru US Air Force, sunt cel puţin 15 milioane de musulmani în Uniunea Europeană, iar numărul acestora este posibil să atingă 23 de milioane. Anumite cartiere din unele mari oraşe europene devin din ce în ce mai islamice şi schimbările se produc tot mai repede. Conform US Migraţion Policy Institute, rezindeţii de credinţă islamică vor constitui mai bine de 20 de procente din populaţia Uniunii Europene până în anul 2050, iar în unele zone deja s-a atins acest procent. Marsilia şi Rotterdam sunt două exemple de oraşe în care populaţia islamică a depăşit 25%. Alte procente: 20% musulmani în Malmo, 15% în Bruxelles şi Birgmingham şi 10 procente în Londra, Paris şi Copenhaga.

Efectele imigraţiei

Cifrele privind imigraţia sunt relevante. „Din 2002”, arată un raport al Uniunii Europene, „numărul imigranţilor în Uniunea Europeană s-a triplat”. Accelerarea creşterii acestui număr a făcut irelevante previziunile iniţiale. În 2004, în UE se credea că populaţia Uniunii va scădea cu 16 milioane pînă în 2050. Acum se crede că va creşte cu 10 milioane pînă în 2060, dar nu sporul natural al locuitorilor ţărilor respective va fi cauza, ci instalarea imigranţilor, felul în care natalitatea în rândul lor o va surclasa pe cea europeană. Este de aşteptat, de pildă, ca Marea Britanie să ajungă ţara cu cea mai mare populaţie din UE pînă în 2060, cu 77 de milioane de locuitori, dar nu cu englezi va spori cifra. Se estima şi că populaţia Italiei va scădea vertiginos, acum se aşteaptă ca numărul să stagneze, dar un aflux de imigranţi poate schimba lucrurile. În aceste condiţii, englezii vor fi minoritari în oraşul Birmingham, până în anul 2026, afirmă jurnalistul american Christopher Caldwell, şi chiar mai repede în oraşul Leicester. Potrivit lui David Coleman, profesor de demografie la Universitatea Oxford, englezii vor fi minoritari în propria ţară în circa 50 de ani, iar copiii britanici chiar mai devreme, dacă se ia în calcul natalitatea din rândul imigranţilor care umplu Marea Britanie. Estimând o populaţie totală a Marii Britanii de 77 milioane de locuitori în 2051, profesorul Coleman consideră că doar 45 de milioane (59%) vor mai fi britanici get-beget. Un alt exemplu este Spania. Dacă în 1998 aproximativ 3,2% din populaţia acestei ţări era născută peste graniţă, în 2007 procentul era de 13,4%. Şi populația Principatului Monaco, cea mai dens populată țară din lume, are o componenţă neobișnuită, pentru că localnicii sunt minoritari în propria țară. Cei mai mulți rezidenți sunt francezii (47%), iar monegaștii reprezintă 16%, italienii 16% și 21% aparțin altor 125 de naționalități ce formează populația internațională din Monaco.

În nordul Europei, presa din Norvegia, la rândul ei, trage un semnal de alarmă privitor la faptul că tinerii care folosesc limba ţării în şcoli vor fi minoritari în perspectiva anului 2021. Semnalele sunt foarte evidente – elevii vorbitori de norvegiană sunt deja minoritari în zeci de şcoli din Oslo. Dacă în anul 2000, 30% dintre elevii din şcolile norvegiene erau imigranţi, procentul a crescut cu 10% în 10 ani.

În Balcani, aceeaşi situaţie. „Centrul pentru Politici Demografice” din Sofia a tras un semnal de alarmă prin care avertizează că în anul 2050 bulgarii ar putea deveni o minoritate etnică în interiorul propriei ţări. Prof. Petăr Ivanov, din partea Centrului pentru Politici Demografice, a prezentat o serie de predicţii conform cărora membrii populaţiei bulgare etnice ar putea scădea până la 800.000 în 2050.
În acelaşi timp, se preconizează că în 2050 vor exista 3,5 milioane de romi şi 1,2 milioane de turci în Bulgaria. În prezent, populaţia etnică bulgară este estimată la 5 milioane de persoane, în vreme ce etnicii turci şi romi ating un milion de persoane. Unul dintre motive ar putea fi şi
actualul trend al ratelor ridicate de mortalitate din zona rurală, care, dacă se menţine, ar putea duce la dispariţia totală a satelor din Bulgaria, până în 2060. În ultimii 60 de ani, populatia rurală a Bulgariei s-a redus cu peste 3 milioane de persoane.

Nici situaţia din România nu este diferită, conform previziunilor specialiştilor de la Centrul de Cercetări Demografice “Vladimir Trebici”, din cadrul Academiei Române. Astfel, în 2050, populaţia ţării noastre va atinge, conform celor mai sumbre previziuni, 15 milioane de locuitori. Această situaţie nu a mai existat decât în 1950, imediat dupa cel de-al doilea război mondial, când în România locuiau doar 16,3 milioane de cetăţeni. Conform estimărilor, populaţia României va intra într-o fază de declin, trecând de la 21,8 milioane în 2002 la 20 de milioane în 2020 şi ajungând la mai puţin de 16 milioane în anul 2050. Ultimele statistici au confirmat că natalitatea în rândul etnicilor români este de 10,2 născuţi la o mie de locuitori, în timp ce la romi se înregistrează o natalitate de 25 la mie. În prezent, în România trăiesc, conform ultimului recensământ, realizat în 2002, aproximativ 2,3 milioane de cetăţeni români de alte etnii, la o populaţie de aproximativ 21 milioane de locuitori.

Tendinţă mondială

La rândul lor SUA, fac acelaşi gen de calcule. Populaţia albă nu va mai fi majoritară în Statele Unite ale Americii la orizontul anului 2042, cu zece ani mai devreme decât prevedeau proiecţiile anterioare, a anunţat Biroul american pentru recensământul populaţiei. Astfel, în prezent, albii reprezintă 65% din totalul populaţiei, dar proporţia se va reduce începând cu 2030, în condiţiile în care ritmul deceselor îl depăşeşte pe cel al naşterilor în rândul populaţiei albe. Începând cu 2050, minorităţile rasiale vor constitui 54% din populaţia Americii, care va ajunge la 439 de milioane. Cea mai mare rată de creştere o va cunoaşte populaţia hispanică, ce va ajunge la 133 de milioane în 2050, pe fondul ratei ridicate a natalităţii, dar şi al imigraţiei masive. Populaţia de origine asiatică, cu un procent de 4,5% din totalul populaţiei în 2010, se va apropia de 8% în 2050, în timp ce estimările arată că populaţia neagră va cunoaşte un uşor regres, de la 12,2% în 2010 la 11,8% în 2050. În plus, populaţia americană va fi marcată şi de un proces de îmbătrânire: dacă în prezent 38,7 milioane de americani au peste 65 de ani, în 2050 numărul bătrânilor va ajunge la 88,5 milioane. Toate acestea coroborate vor duce inevitabil, consideră experţii în demografie, la realitatea că americanii vor deveni minoritari în SUA.

Şi în alte zone ale globului se manifestă această tendinţă. Spre exemplu, dezvoltarea spectaculoasă din ultimii ani a Emiratelor Arabe Unite a adus cu ea şi o problemă similară celei din Europa şi SUA – afluxul masiv de străini îi poate pune pe localnicii din Dubai în postura de minoritari în ţara lor. „Mă tem că edificăm zgârie-nori, dar pierdem Emiratele”, s-a exprimat, plastic, purtătorul de cuvânt al Poliţiei, generalul Khalfan Tamim, referindu-se la faptul că străinii achiziţionează tot mai multe proprietăţi în Dubai. Qatarul şi Kuweitul, care au adus multă forţă de muncă din exterior, în special din sud-estul Asiei, pentru dezvoltare, se confruntă cu acelaşi dezechilibru demografic. Şi în Singapore se constată o tendinţă similară. În 1998, singaporezii constituiau 74% din populaţie, în prezent mai sunt 64 %. Dacă ritmul actual de creştere a numărului rezidenţilor care nu sunt singaporezi se menţine, în jurul anului 2020 se vor înregistra circa 2 milioane de străini la o populaţie de 7,4 milioane de etnici singaporezi.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie estimează că numărul de migranţi internaţionali ar putea să se dubleze în următorii 40 de ani, pentru a ajunge la 405 milioane în 2050. Toţi aceşti „cetăţeni universali” vor schimba, cu siguranţă, faţa lumii şi datele ei etnice şi demografice pentru generaţia următoare.