NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Noi interese la Marea Neagră

Reporter: editura October - 11 - 2020 Comments Off on Noi interese la Marea Neagră
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, și nu numai. Proiectele de armonizare prin decizii coordonate ca interes în cadrul ,,Celor Trei Mări”- Baltică, Adriatică, Neagră – au o geometrie variabilă. Fiecare zonă prezintă rapid și oportunități de investiții separate, care pot balansa centrul de greutate prefigurat acum pe axa Nord–Sud. Factorul decisiv al acestor schimbări îl reprezintă accesul la resurse energetice mai ieftine, capabile să asigure funcționarea motorului economiei. În acest cadru strategic, dezvoltări recente evidențiază puntea Balcanilor ca element-cheie de legătură între Marea Neagră și Marea Mediterană, dar, în același timp, și zonă generatoare de tensiuni concurențiale.


Unitate în diversitate

Compania americană „Occidental Petroleum” trata cu România, în anul 1980, exploatarea în comun a câmpurilor de hidrocarburi din Marea Neagră

Securitatea energetică a devenit punct de referință de la care pornesc și la care ajung analizele geostrategice privind Marea Neagră. Diversitatea de orientare și angajare a țărilor riverane față de organizații, structuri și alianțe politico-militare, la care se adaugă interesele naționale specifice, alimentează un ghem de contradicții care par, la prima vedere, greu de armonizat. Printr-un numitor comun, ele pot fi aduse spre o construcție care să servească rezolvări de ansamblu. Acest element unificator ar putea fi generat de o piață a energiei. Resursele de hidrocarburi cu potențial cert de exploatare în platoul Mării Negre încep să fie abundente, ceea ce impune, ca următor pas, crearea unei infrastructuri care să permită accesul și distribuția resurselor recent descoperite. Iată de ce tentația succesului pe o piață nouă, un El Dorado al gazelor din Marea Neagră, dinamizează investiții și creează poli de interese diversificați. Până în anul 2014, zona Mării Negre era privită în analize doar prin spectrul militar, în care conflictele înghețate au avut puseuri fierbinți. După anexarea Crimeei de către Rusia, planurile NATO pentru întărirea prezenței la Marea Neagră dau, paradoxal, un suport mai puternic pentru plasarea de investiții aflate sub scutul de protecție al Alianței.


Noi interese

Platformă a companiei „ExxonMobil”, din SUA, în Marea Neagră

Președintele Turciei, Regep Tayyp Erdogan, a anunțat, la sfârșitul lunii august, descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria țării, un câmp din Marea Neagră estimat la 320 miliarde metri cubi de gaze naturale. Locul unde au fost descoperite gazele naturale – perimetrul Tuna 1 – este poziționat la circa 170 de kilometri de coasta Turciei, la intersecția frontierelor maritime ale Bulgariei și României cu apele teritoriale turcești. Tuna 1 se află aproape și de blocul Neptun din apele românești, unde zăcămintele sunt estimate la bază cu 42-84 miliarde de metri cubi. Deci o pungă cu perspectivă de 500 de miliarde de metri cubi de gaz natural plasează Marea Neagră pe harta mondială a energiei. 


În contextul geopolitic, în care rolul Rusiei ca exportator dominant de resurse energetice scade, noile zăcăminte din această regiune devin și mai solicitate, nu doar pentru Uniunea Europeană; marile companii americane sunt prezente în proiectele energetice, pentru a nu „scăpa startul” spre o afacere cu potențial de creștere puternică.


Tradiție de colaborare de 50 de ani

România, parte importantă a proiectului BRUA, de alimentare cu gaze a Europei

Prezența Statelor Unite în proiectele energetice de la Marea Neagră pentru evidențierea de câmpuri petroliere în offshore au fost negociate cu România încă din anii 1970. Vizita de stat, din 1978, a președintelui României în SUA și acordurile stimulate de președintele Jimmy Carter au deschis calea spre accesul la tehnologii de foraj de mare adâncime, în care americanii erau lideri de necontestat. Ioan Avram, fost ministru al Industriei Constructoare de Mașini, evidenția, într-o convorbire cu autorul acestor rânduri, cum au fost dezvoltate cu sprijinul companiilor americane din domeniul petrolului din Houston performanțele platformelor de foraj marin de producție românească. În 1980, Armand Hammer, președintele companiei „Occidental Petroleum”, aflată în top 10 al companiilor petroliere ale lumii, are oferte concrete de colaborare pentru exploaterea în comun a câmpurilor de hidrocarburi din Marea Neagră. Stenograma convorbirii avute cu Nicolae Ceaușescu, din 21 martie 1980, publicată în volumul VII al monumentalei lucrări ,,Supraviețuire și afirmare prin diplomație în anii Războiului Rece” (Editura Fundația Europeană Titulescu) relevă datele concrete ale unei viitoare colaborări pentru foraje de cercetare în câmpuri noi. Unui expert al „Occidental Petroleum”, aflat atunci în România, i se facilitează o vizită pe platforma de foraj marin pentru a analiza calitatea petrolului extras din Marea Neagră.


Acum în Marea Neagră este prezentă „ExxonMobil”, compania care în urmă cu opt ani a descoperit în perimetrul Neptun un masiv depozit de gaze, care ar asigura consumul României, dar și excedente pentru export. Momentan se așteaptă clarificări legislative, pentru a trece la faza de exploatare a zăcămintelor.


Mutații de mare actualitate

Balcanii pot redeveni placa turnantă între Mediterana și Marea Neagră pentru traseele magistrale care să unească potențialul energetic al regiunii. Turcia a descoperit zăcăminte substanțiale de gaz în Mediterana, într-o zonă cu statut juridic contestat de Grecia. Conflictul va fi rezolvat doar pe calea dialogului; altfel, Balcanii, din ,,butoiul cu pulbere” care a declanșat războaie, ar deveni ,,rezervorul de gaze” gata să explodeze. Interesele NATO echilibrează așteptările celor două state membre ale Alianței. În plus, Turcia este obligată să manifeste reținere pentru a putea valorifica investițiile din magistrala Anatolia, care ajunge în Europa, cu cheia la Grecia și Bulgaria. Pe de altă parte, Statele Unite pot aproviziona direct regiunea Balcanilor cu gaz natural lichefiat (GNL), prin terminalul din Alexandroupolis. Bulgaria a cumpărat o participație relevantă la această afacere, care dezvoltă un nou hub. Magistralele gaziere ajung să traverseze Dunărea pe la Giurgiu, România fiind parte importantă a proiectului BRUA. La BRUA se va conecta și conducta care unește magistrala europeană cu litoralul românesc, unde vor ajunge gazele din perimetrele offshore. Iată cum se profilează cu claritate o piață energetică a regiunii în care Marea Neagră oferă un triplu rol, cu noi tentații: pol de investiții, pol de resurse, pol de echilibru strategic.


Dan Constantin

 

Aniversare sub semnul speranţei

Reporter: editura February - 28 - 2019 Comments Off on Aniversare sub semnul speranţei
La sfârșitul anului 2018, românii din țară și din Diaspora au celebrat un secol de la formarea României Mari. Foarte mulți dintre ei au simțit mândria pentru neamul românesc, alții s-au bucurat, în ciuda realităților, cei mai mulți privind însă cu un gust amar superficialitatea și festivismul manifestărilor organizate de majoritatea instituțiilor publice. Românii s-au întrebat ce evenimente majore, profunde, au marcat cu adevărat Centenarul Marii Uniri? În presa românească au apărut numeroase ecouri ce au exprimat insatisfacția față de modul în care a fost celebrat Centenarul. Publicăm în rubrica noastră punctul de vedere al scriitorului Nicolae Dan Fruntelată.

Revista „Balcanii și Europa”, care mi-a demonstrat în aceşti ani că ştie să trăiască fiecare mare eveniment din viaţa ţării cu demnitatea unei publicaţii de elită, mă onorează cerându-mi un eseu despre, cred eu, cel mai important eveniment din istoria României, Marea Unire de la 1 Decembrie, 1918. Am citit şi recitit în ultimele luni mai multe cărţi de istorie naţională. Acum studiez istoria în două volume a marelui profesor bucovinean Ion I. Nistor, o voce aproape uitată de corifeii contemporani. Zilele trecute am terminat studiul strălucit al prietenului meu Ioan C. Popa, Faţa nevăzută a agresorului, despre „pactul mârşăviei”, Ribbentrop-Molotov, care a despicat România cu un cinism fără egal. Nu pot să-l uit pe profesorul Edgar Papu care spunea, cu câteva decenii în urmă, la o întrunire: „Priviţi harta României cu Ardealul răpit. Parcă e o mână fără podul palmei, care imploră şi plânge”.

Mă tot întreb ce aş putea să aduc eu, un scriitor aproape bătrân, ţării mele, la centenarul naşterii ei din cenuşile atâtor imperii care ne-au traversat cu pofta lor uriaşă. Aşa s-a născut un poem pe care îl voi include în viitoarea mea carte, ce se cheamă Scurt tratat de istorie contemporană. Nu ştiu cât e poem, nu ştiu cât e transcrierea unei viziuni în care încep să cred, nu ştiu cât e adevăr ori plăsmuire a minţii unui poet îndurerat de soarta ţării lui.

El s-a născut din credinţa că unul dintre cele mai mari simboluri ale istoriei naţionale este „Coloana infinitului” a lui Brâncuşi. Care spune că, la aproximativ o jumătate de veac, noi, românii, am avut câte o speranţă aprinsă de mari domnitori-eroi, dar totul a durat puţin, prea puţin, am fost împinşi apoi în mlaştina trădării de către aceleaşi imperii mondiale, cu sprijinul cozilor de topor de care n-am dus nicicând lipsă.

Acum, în 2018, este unul din acei ani în care istoria coloanei infinite arată semnul de maximă speranţă. Dacă-l vom rata, s-ar putea să avem probleme uriaşe de supravieţuire. Dar s-ar putea, totuşi, să reuşim. 

Nicolae Dan Fruntelată