NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Congresul de Cultură Macedo-Română, în S.U.A

Reporter: editura February - 19 - 2011 Comments Off on Congresul de Cultură Macedo-Română, în S.U.A

Congresul de Cultură Macedo-Română, deja tradiţional, a fost organizat de Societatea Română de Cultură „Fărşerotul”, înfiinţată în 1903 la New York de macedo-românii emigraţi în America. Cu toate că precedentele ediţii ale Congresului au fost găzduite de Universitatea „Sacred Heart” din Fairfield – Connecticut, punându-se un accent deosebit pe latura ştiinţifică, academică a manifestării, cea de a zecea ediţie a Congresului de Cultură Macedo-Română din S.U.A., de la sfârşitul anului trecut, s-a desfăşurat la biserica ortodoxă română „Sfântul Dimitrie” din Easton – Connecticut, cu intenţia de a se evidenţia unitatea în spiritualitatea creştină.

Congresul a fost conceput ca un eveniment jubiliar, dar şi ca un forum aromânesc ce a avut menirea de a reafirma apartenenţa aromânilor şi a culturii aromâne la romanitatea balcanică şi la românitate, de a identifica măsurile necesare pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural aromânesc, solicitând în acest scop sprijinul statelor balcanice, al U.E. şi în special al României.

Manifestarea se înscrie pe linia precedentelor congrese din S.U.A. şi a congreselor „Perenitatea vlahilor în Balcani”, de la Constanţa, rămânând consecventă principiilor enunţate în anii precedenţi la aceste congrese, fiind o continuare în plan spiritual a Congresului Aromânesc din 16-19 nov. 2009, de la Tirana, congres în desfăşurarea căruia organizaţia aromânească din S.U.A. a avut o importantă contribuţie.

Alături de gazde, au fost reprezentate la Congres Fundaţia şi Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa şi Societatea de Cultură Macedo-Română din Bucureşti, în calitate de co-organizatori ai evenimentului jubiliar şi Societatea de Cultură a Aromânilor din Albania, delegaţii lor susţinând comunicări ştiinţifice şi exprimând punctul de vedere al acestor organizaţii asupra problemei aromâne. A fost prezentată situaţia aromânilor din Albania şi a şcolii româneşti de acolo, prin intermediul comunicărilor expuse de conf. dr. Stoica Lascu, lector dr. Nestor Bardu, dr. Iulia Wisoşenschi, dr. Emil Târcomnicu, prof. dr. Aurel Papari şi, în final, a prof. dr. Aureliu Ciufecu, în calitate de preşedinte al Congresului.

Principalele concluzii formulate la finalul manifestării „reafirmă apartenenţa aromânilor la românitate” şi „cer statului român să-şi asume deplin răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică… şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti”.

Din păcate, nici profunda conotaţie naţională românească a evenimentului jubiliar, nici importanţa problemei aromâneşti şi nici eforturile reale ale membrilor comunităţii aromâneşti din S.U.A. pentru organizarea Congresului, sau ale celor care au făcut deplasarea din Europa sau de pe coasta de vest a Americii, nu au putut determina prezenţa la eveniment a unui reprezentant al Ambasadei României, al Consulatului sau al Guvernului României şi nici măcar transmiterea unui mesaj de salut din partea autorităţilor române.

Ar mai putea spera aromânii că apelul de ajutor adresat statului român va fi auzit de vreun funcţionar responsabil?

prof.univ.dr. Aurel Papari,

preşedintele Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice Aromâne „Andrei Şaguna”