NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

„Plec din România cu amintiri minunate”

Reporter: editura July - 25 - 2012 Comments Off on „Plec din România cu amintiri minunate”
  • ne declară E.S. domnul Ljupco Arsovski, Ambasador al Republicii Macedonia în România

Au trecut patru ani de la sosirea mea în România – ţară prietenă pe care o cunoşteam încă de dinainte. Am venit la începutul anului 2008 şi-mi pare că a fost ieri. Cu adevărat, timpul zboară. Marea şi minunata dumnevoastră ţară îmi era cunoscută din îndepărtatul an 1964 când, împreună cu părinţii mei, am fost în concediu, în Bucureşti la Hotelul “Lido “de pe bulevardul Magheru, am vizitat superba Constanţă şi am cunoscut semeţii munţi ai Sinaiei. Treizeci de ani mai târziu, în calitate de ministru adjunct am condus negocierile pentru Convenţia consulară dintre Republica Macedonia şi România, iar după aceea, împreună cu ministrul Afacerilor Externe, am fost în vizită oficială în România.

După patru ani, bilanţul răspunsurilor date chiar întrebărilor mele : unde am venit? ce oameni am cunoscut?, ce prieteni mi-am făcut?, ce am făcut pentru Macedonia în vederea îmbunătăţirii cooperării şi relatiilor cu România? – este în totalitate pozitiv. Permiteţi-mi să vă prezint pe scurt câteva dintre consemnările mele.

Republica Macedonia şi România au stabilit relaţii diplomatice în ianuarie 1995. Ambasadele, care timp de 17 ani au funcţionat în capitalele Skopje şi Bucureşti, şi-au intensificat, cu fiecare zi, activitatea în special în plan economic iar comunicarea, care funcţionează excelent între ambasadori şi ceilalţi funcţionari diplomatici, evident şi cu Ministerul Afacerilor Externe dar şi cu alte instituţii guvernamentale şi neguvernamentale confirmă că este vorba despre ţări prietene care au planuri de viitor identice sau asemănătoare şi multe momente comune în dezvoltarea lor istorică.

România este o ţară cu multe caracteristici comune, nu doar cu Macedonia ci şi cu alte state din vecinătatea sa. Oamenii sunt prietenoşi, obiceiurile creştine comune, multe denumiri ale localităţilor sunt identice cu cele din Macedonia, bucătăria este asemănătoare .Acestea au fost câteva dintre motivele principale pentru care integrarea mea în viaţa românească a fost rapidă şi uşoară. Serviciul meu diplomatic a avut coordonate cunoscute. Priorităţile mele au fost: să consolidez excelentele relaţii bilaterale, în special prin schimbul de vizite la toate nivelurile, inclusiv la cel mai înalt, să promovez oferta economică macedoneană şi să continui cooperarea culturală. Un loc special l-a ocupat menţinerea contactelor cu macedonenii care, ca minoritate acceptată, lucrează şi trăieşte în România participând activ la acţiunile Asociaţiei Macedonenilor din România care are filiale în întreaga Românie, fiind reprezentaţi de un deputat în Parlamentul României.

M-au aşteptat îndatoriri pe care le-am îndeplinit cu mare bucurie. În aceşti patru ani, schimburile economice s-au dublat dar criză economică mondială a influenţat doar puţin cooperarea noastră. Au fost mai puternice relaţiile şi dorinţa ca prin muncă să se dezvolte afacerile şi, înainte de toate, comerţul. Au fost realizate câteva Forumuri de afaceri între cele două ţări făcând loc succesului economic şi progresului. Noi ca ambasadă am încurajat oamenii de afaceri şi am susţinut cu putere cooperarea între cele două state prin susţinerea activităţilor Camerelor de Comerţ. Acum patru ani, Guvernul Macedoniei, cu acordul şi aprobarea Guvernului român l-au numit pe Preşedintele Camerei de Comerţ Prahova, ca primul consul onorific al Republicii Macedonia, cu sediul în Ploieşti. De atunci, ambasada dar şi eu personal am avut cu Camera de Comerţ Prahova o cooperare deosebită, iar la toate întâlnirile am continuat contactele de afaceri încheiate prin contracte. De curând, a fost numit şi un consul onorific la Timişoara.

Vizita preşedintelui Traian Băsescu în Macedonia, în anul 2010 şi vizita de răspuns a preşedintelui macedonean, Gjorge Ivanov, în România, în anul 2011 au confirmat colaborarea pozitivă dintre cele două ţări, apropierea dintre cele două popoare. Cadrul juridic a fost consolidat cu două noi acorduri interstatale, iar cele două ministere ale afacerilor externe au realizat noi acorduri de cooperare. Ministrul macedonean al afacerilor externe a fost anul trecut în vizită oficială în România şi aşteptăm ca şi omologul său român să ne viziteze ţara în acest an.

Aş mai aminti cu plăcere despre cooperarea parlamentară. O delegaţie de senatori şi deputaţi condusă de senatorul Titus Corlăţean s-a aflat în anul 2010 în Republica Macedonia. Din păcate, în anul 2011, am pierdut, un drag prieten personal, deputata minorităţii macedonene în parlamentul românesc, dra. Liana Dumitrescu, a cărei activitate a contribuit la consolidarea relaţiilor dintre poporul român şi macedonean.

Menţionez relaţiile noastre culturate. În ambele ţări au apărut cărţi, filme macedonene au fost prezentate la festivaluri atât în Bucureşti, cât şi toate oraşele. La Radio România Cultural a fost prezentată piesa radiofonică a dramaturgului Goran Stefanovski, scriitor şi academician, a cărui Antologie de texte a fost, în toamna anului trecut, tradusă în limba română.Consemnez că în anul 2008 cultura macedoneană a fost prezentă la Bucureşti prin „Zilele Goce Delcev”, prilej de dezbateri privitoare la istoria recentă a culturii, a muzicii religioase şi a meşteşugurilor populare.

Plec din România cu amintiri minunate şi având convingerea că buna cooperare se va consolida permanent, mai departe.

Republica Macedonia, pe drum euroatlantic

Reporter: editura October - 16 - 2010 Comments Off on Republica Macedonia, pe drum euroatlantic

interviu special acordat de ES dl. Ljupco Arsovski, ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Macedonia în România

Cum va rămâne în istorie alegerea zilei de 8 septembrie 1991 drept zi a independenţei?

-În această zi de 8 septembrie, Republica Macedonia şi-a declarat independenţa ca stat unitar şi suveran. În acel an, 1991, pe teritoriul fostei Iugoslavii au început acţiuni militare sângeroase, în care sute de mii de persoane din rândul populaţiei civile şi al celei dezrădăcinate au fost victime, plătind cel mai greu tribut într-un război civil fără sens. La Referendumul general, peste 95 % din populatia Republicii Socialiste Macedonia care a ieşit la vot a decis întemeierea statului independent şi suveran, prin ieşirea paşnică din deja destrămata federaţie.

Din titulatură a ieşit un cuvânt…

-Da. Titulatura “Socialistă” a fost exclusă în mod natural, rămânând doar Republica Macedonia ca nume constituţional al nou înfiinţatului stat. În Constituţia Republicii Macedonia, publicată două luni mai târziu, au fost stipulate principiile de bază ale drepurilor omului şi condiţia cetăţeanului, cu toate drepturile dar şi toate obligaţiile sale într-o comunitate democratică. Cetăţenii Republicii Macedonia au decis construirea unei comunităţi economice stabile, având drept scop prioritar intrarea în asociaţiile euroatlantice, dorind în primul rând să dezvolte o strânsă cooperare cu toate statele, în special cu cele din vecinătatea imediată.

În calendarul naţional există şi alte zile aniversare…

-Într-adevăr, ideea ca Macedonia să fie un stat independent şi de sine stătător este visul a mii şi mii de macedoneni, care de-a lungul veacurilor au luptat pentru această idee şi pentru acest vis, dându-şi viaţa pentru libertate şi democraţie în ţara lor natală. Cu sângele lor au scris trei date importante în istorie: Ziua Independenţei, 8 septembrie 1991, împreună cu 2 august 1903, Ziua Răscoalei Populare de la Ilinden împotriva robiei otomane, care dura de 5 secole. De asemenea, marcăm Ziua Sesiunii Adunării Antifasciste a poporului Macedoniei eliberat de sub forţele ocupaţioniste după cel de-al doilea război mondial. Acestea sunt momente care vor rămâne marcate pentru totdeauna în istoria ţării mele, pentru că în ele ne sunt întipărite lupta, năzuinţa, idealul, visul, dorinţa, bucuria, neliniştea.

La 8 septembrie, la Referendumul privind declararea Republicii Macedonia ca stat independent şi de sine stătător, cetăţenii şi-au exprimat fără nicio rezervă dorinţa: ţara lor să fie liberă şi democratică şi să aibă un ţel clar: îndeplinirea, după primirea în Organizaţia Naţiunilor Unite, a tuturor criteriilor pentru intrarea ţării ca membru cu drepuri depline în Uniunea Europeană şi în NATO, ca un interes vital pentru stabilitate şi bunăstare, continue şi trainice.

Aţi putea expune câteva dintre direcţiile principale ale politicii externe a ţării dvs.?

-Nou formata şi tânăra ţară suverană Republica Macedonia încă din 1991 a început să ducă o politică externă principială, promovând toate valorile sale naţionale şi interesele proprii, atât pe plan bilateral, cât şi multilateral. Relaţiile de bună vecinătate şi cooperare reprezintă o preocupare permanentă. O atenţie deosebită a Guvernului este îndeplinirea criteriilor precise ce se referă la obţinerea unei date pentru negocierea privind calitatea de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi al NATO. Republica Macedonia a finalizat activităţile referitoare la reformele legate de calitatea de membru al NATO, îndeplinind toate criteriile şi fiind un partener activ în toate acţiunile organizaţiei nord-atlantice care au ca scop maxima securitate, lupta împotriva terorismului, instaurarea democraţiei şi protejarea drepturilor omului.

De aceea, pe drept cuvânt, cetăţenii macedoneni aşteaptă separarea de chestiunea intrării ca membru cu drepturi depline în NATO şi începerea negocierilor cu Uniunea Europeană, chestiunea bilaterală pe care, unilateral, vecinul nostru de la Sud o impune în continuare cu încăpăţânare şi fără nici o bază, împotrivindu-se încă din prima zi a independenţei noastre şi prezentând o cerere nerealistă, anume schimbarea numelui constituţional al ţării noastre. Negocierile privind această chestiune bilaterală se duc prin medierea ONU.

Astăzi, când Republica Macedonia marchează aproape două decenii de maturitate, este şi mai clar că indentitatea naţională, limba şi cultura macedoneană sunt dobândite, recunoscute de întreaga lume ca fiind poziţii larg acceptate, pentru care nu există alternativă.

În plan economic, şi în timpul actualei crize economico-financiare mondiale, Guvernul Republicii Macedonia a amplificat programul privind promovarea potenţialului economic şi a posibilităţilor de investiţii în toate domeniile de care sunt interesaţi investitorii străini. Pe plan internaţional, se confirmă faptul că Macedonia e ţara cu cele mai moderne şi cele mai liberale reglementări legislative pentru investitorii străini, dezvoltând zonele vamale libere şi păstrând permanent stabilă valuta internă. Toate acestea continuă politica economică externă şi constituie o excelentă bază pentru intensificarea şi creşterea calităţii relaţiilor bilaterale cu statele din regiune, din Europa dar şi cu celelalte ţări.

Acum, la ceas aniversar, am dori o apreciere asupra relaţiilor existente între România şi Republica Macedonia.

-Republica Macedonia şi România au avut dintotdeauna relaţii de prietenie şi colaborare în plan cultural, educaţional şi spiritual. Pentru cooperarea economică se manifestă un interes deosebit de ambele părţi, existând un spaţiu mare pentru lărgirea şi intensificarea sa. În acest an, s-au realizat importante contacte la cel mai înalt nivel, ca şi alte activităţi în plan politic şi economic. Vizita oficială a preşedintelui României, dl. Traian Băsescu, şi discuţiile pe care acesta le-a purtat cu preşedintele Macedoniei, dr. Gjorgje Ivanov, au confirmat prietenia dintre cele două ţări şi popoare, între care nu există chestiuni problematice. Participarea celor doi preşedinţi la Forumul de Afaceri de la Skopje, din 27 mai 2010, a dat un puternic impuls nenumăraţilor oameni de afaceri din cele două ţări, consolidând cooperarea în plan economic, ca unică formulă pentru depăşirea crizei economice mondiale existente. Vizitele reciproce ale delegaţiilor parlamentare sunt dovada că cei mai înalţi reprezentanţi ai poporului sunt, de asemenea, pregătiţi să coopereze la toate nivelurile. Susţinerea pe care România o oferă Republicii Macedonia în drumul său euroatlantic va face ca integrarea să devină, în viitorul foarte apropiat, realitate. De asemenea, cooperarea culturală macedoneano-română are continuitate în domeniul literaturii, filmului şi muzicii.

În pragul anului care marchează jubileul zilei de 8 septembrie, ieşim mulţumiţi şi cu convingerea fermă că justa dezvoltare de până acum ne va orienta şi în continuare.