NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

„Lirica turcă la Bucureşti”

Reporter: editura November - 20 - 2010 Comments Off on „Lirica turcă la Bucureşti”

A apărut, nu de mult, la Editura „SemnE”, într-o elegantă înfăţişare grafică, o substanţială antologie din poezia turcă. Adunaţi laolaltă între coperţile acestei frumoase cărţi, sub titlul „Lirica turcă la Bucureşti”, 20 de autori reprezentativi – cum, de altfel, se şi precizează într-un subtitlu pe deplin justificat – , prin poeziile ce le sunt antologate cu discernamânt critic şi redate în limba română, în expresive echivalenţe, deschid, într-adevăr, aşa cum se subliniază în atent gândita prefaţă, o „fereastră către lirica turcă pentru cititorul român”. O fereastră luminoasă, va putea adăuga, după lectura antologiei, cititorul iubitor de metafore. Luminoasă, pentru că în spaţiul ei se disting oglinzi strălucitoare şi pot fi identificate puternice, distincte personalităţi lirice, ale căror poeme selectate conturează o generoasă carte de vizită a literaturii unui popor aflat în vecinătatea noastră. Popor cu care ne aflăm într-un tradiţional şi rodnic dialog spiritual.

Rod al unei bune cunoaşteri a literaturii române şi turce, al competenţei, discernămntului şi stăpânirii până la nuanţă a limbii celor două popoare, al talentului şi pasiunii cu care d-na Erem Melike Roman s-a devotat slujirii unui asemenea dialog spiritual, al sutelor de emisiuni radiofonice consacrate literaturilor respective şi convorbirilor cu personalităţi culturale din cele două ţări, pe care, în calitate de redactor principal şi speaker, de autor de emisiuni, le-a realizat vreme de 30 de ani, traducerile inspirate publicate în principalele reviste de literatură din România reprezintă o strălucită carte de vizită a liricii contemporane, purtând semnătura unor importanţi scriitori, a căror traducătoare a fost.

Cu unii din poeţii traduşi, cum afirmă în prefaţă autoarea cărţii, a avut întâlniri la Bucureşti şi Istanbul – Bülent Ecevit, Tahsin Saraç, Şükran Kurdakul, Kemal Özer, Cengiz Bektaş, Atol Behramoglu, Refik Durbaş, Gülsüm Cengiz, Hüseyin Alemdar – , „prilej de împărtăşire reciprocă a valorilor celor două culturi”. Un motiv în plus, cum spunea marele nostru Arghezi, de a aduna un nume pe o carte şi a aduce la Bucureşti „parfumul inegalabil al unei literaturi inspirate şi sensibile”, cum apreciază traducătoarea literatura turcă.

Ceea ce poemele cuprinse în antologie probează pe deplin, confirmând aprecierile unuia din poeţii turci contemporani, Kemal Özer, pe care am avut onoarea să-l cunosc şi privilegiul de a fi fost traducătorul cărţii mele „Zamanin Sözü” (Cuvântul vremii), apărută la Editura „Yordam”, din Istanbul, marele poet colaborând pentru traducere cu d-na Erem Melike Roman.

Ar fi nedrept să nu amintesc, în finalul acestei prezentări, că în bogata sa activitate de traducător, pe lângă prezentarea, pentru cititorii din România, a scriitorilor turci, autoarea acestei frumoase antologii a făcut cunoscute, prin traducerile sale în limba turcă, multe nume de scriitori, de poeţi români, care şi-au aflat găzduirea unor creaţii ale lor în prestigioase reviste de cultură din Istanbul.

Nicolae Dragoş