NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Pamflet… cu iz dramatic

Reporter: editura December - 19 - 2011 Comments Off on Pamflet… cu iz dramatic

Acum, la sfârşit de an, ne-am blocat interesul asupra unor întâmplări cotidiene aparent fără contur, ce ascund însă grozăvii ce sunt prezentate cu bonomie şi plăcere de către televiziunile noastre, ce ne fac să exclamăm „Ca la noi, la nimenea”! Sunt situaţii care în altă parte a globului par a fi excepţii, dar la noi au devenit deja banale. De pildă, în cimitirul Bellu se vând morminte cu morţi cu tot, deşi răposaţii, aflaţi la odihnă veşnică, au fost cineva la vremea lor şi se află sub protecţie patrimonială şi spirituală. Bunăoară, pentru o sumă de 20.000 de euro s-a testat, de către un ziar central, tranzacţionarea cavoului faimosului primar al Bucureştiului, Pache Protopopescu, cu oase cu tot. „Târguiala” s-a făcut ca la piaţă: „E o construcţie de 20 de metri. Are 5 metri cu 4, e solidă, e din piatră, dar a ruginit”, au fost cuvintele adresate ziaristului de către interlopul afacerist.

Un grup de comentatori celebri de tv – pe care îi întâlneşti la orele serii alergând să-şi prindă locul pe cât mai multe canale media – s-au apucat să macine vorbe goale sub lozinca „vrabia mălai visează”. Tema halucinaţiei: vine sau nu vine Prinţul Charles ca Rege al Românilor? O aiureală mai mare ca asta nici că se poate! Pe tonalităţi docte au fost vehiculate argumente şi contraargumente, s-au bătut câmpii pe tonuri importante, deşi, din start, discuţia era goală. Cum ar putea România să aibă rege pe fiul actualei regine a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Elisabeta a II-a, care este în acelaşi timp succesor la tronul Angliei şi tatăl probabilului viitor rege al ţării, actualul Prinţ William? S-au evaluat legături de rudenie între case regale şi proiecte cu viitorul posibil monarh al ţării care, până una, alta, deţine câteva căsuţe în Transilvania… Au cusut cu aţă albă un frumos basm, senzaţional, evident comentatorii fiind bine plătiţi de către canalul „X” de televiziune. Zău că e tare!

Serialul acesta „Ca la noi, la nimenea”, poate fi întâlnit şi în lumea comerţului autohton cu diverşi. Cui ar putea să-i treacă prin minte că livrăm pieţei franceze carne brută în valoare de 3,3 milioane de euro şi cumpărăm de la aceştia, ce credeţi!, mezeluri diferite şi produse din carne, în valoare de… 5,5 milioane de euro. Cu Italia e şi mai şi: trimitem la export lână brută şi fire textile de 28 milioane euro şi cumpărăm din Peninsulă îmbrăcăminte, confecţii şi tricotaje de 140 milioane de euro. Şi şirul isprăvilor noastre economice ar putea continua: ungurii importă de la noi piei brute de 2,4 milioane de euro şi ne vând încălţăminte din piele de 17 milioane euro; în Germania trimitem la export legume şi fructe de 16,9 milioane euro, pe care le primim înapoi, sub formă de conserve şi dulceţuri, de 31,3 milioane euro. Frumos, foarte frumos!

Dar ce, ai noştri nu pot fabrica mezeluri, pantofi, confecţii, dulceţuri şi conserve, care altădată erau preţuite peste tot? Dar, pesemne, sunt rosturi mai adânci ce ne conduc către acest comerţ perdant. De asta or fi avut nevoie de noi în Europa?! Este doar o bănuială. Oare?

Carol Roman