NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Apetit… pentru cultură

Reporter: editura December - 3 - 2019 Comments Off on Apetit… pentru cultură
Mulți dintre turiștii care sosesc în România, mai ales străini, preferă locurile de petrecere cât mai apropiate de manifestări şi obiective culturale de prestigiu, cunoaşterea tradiţiilor şi noutăţilor survenite după reintegrarea noastră europeană.
 

Capsa

Sensibili la schimbări, mulţi vizitatori recurg la demersuri care să-i apropie de valorile spirituale autohtone. Bunăoară, restaurantul-conac „Casa cu Nuci”, din centrul Capitalei, nu este căutat numai pentru terasa originală şi meniurile „artistice” speciale, ci mai mult pentru atmosfera saloanelor ce găzduiesc încontinuu expoziţii de artă contemporană (ridicate la nivel de eveniment, precum cea a maeştrilor Vasile Pop Negreşteanu, Mihail Gavril şi Vasile Şuşnea), concerte, lansări de carte, recitaluri ş.a. Ambiţia organizatorilor (animaţi de inimosul scriitor şi director general al grupului de presă Top Business, Constantin Dumitru) este îndreptată spre dimensiunea internaţională, promovându-se aici artişti români afirmaţi în Diaspora sau reprezentativi din ţări precum Franţa, Italia, Germania, Belgia, SUA etc. De reţinut faptul că în aceeaşi curte fiinţează Teatrul de Artă. Nu-i de mirare că aici se întâlnesc zilnic actori şi interpreţi de muzică şi, mai nou, jurnalişti renumiţi la întâlnirile profesionale „Taclale gazetărești”.

Cuptorul cu lemne

Tot în Centru, aproape de Piaţa Romană, „Boema ʼ33” este locul (localul) unde se adună „floarea” literaturii actuale. Scriitori de toate vârstele, editori de carte şi reviste, ziarişti, jurnalişti, colaboratori la publicaţii cunoscute din ţară şi străinătate (Republica Moldova, Canada, SUA, Serbia) „pun la cale” iniţierea, organizarea şi desfăşurarea unui adevărat calendar de activităţi specifice. Prin bunăvoinţa gazdei, a fost rezervat un spaţiu special pentru un Salon literar, unde poetul Daniel Vorona prezida colocviile şi lansările scriitorilor debutanţi. Faptul acesta ne aminteşte de preţiosul „Capșa”, unde cunoscuţi scriitori şi artişti se duelau în replici devenite memorabile, inspirându-i lui N. Crevedia, de pildă, următorul catren: La „Capşa” unde vin seniorii, /Local cu două mari despărţituri: /Într-una se mănâncă prăjituri/ Şi-ntr-alta se mănâncă… scriitori. Ca dovadă a menţinerii peste ani a aceluiaşi spirit, George Zarafu avea să replice: „Deşi l-ai atacat destul de tare…/ Urâtul obicei a dăinuit!/ Azi se mănâncă şi pe la ziare / Dar nici la editură nu se-nghit”.

Bolta rece

Şi pentru că veni vorba de trecut, să spunem că de un interes neschimbat se bucură, la Iaşi, „Bolta Rece”, acolo unde mai căutăm și azi prezenţa lui Eminescu, Creangă, Slavici, Caragiale, a „junimiştilor” ce-şi transferau aici aprinsele şedinţe de Cenaclu, prinşi în dispute şi dialoguri cu harul creaţiei spontane, umplând timpul şederii cu glume, anecdote, ghicitori, epigrame, poezii, în atmosfera de prietenească asociere, în respect pentru Cotnarul inspirator, băut cumpătat, în linişte, cum se cuvenea, după „Decalogul” stabilit şi după ştaiful de „Universitas Vinorum”. Însuşi Titu Maiorescu avea să doteze recuzita boemilor ieşeni de la „Bolta Rece” cu 12 pocale aduse din Italia. Aproape că nu este vizitator al Iaşiului care să nu zăbovească aici.


Mulţi călători în Ţara de Sus vor căuta şi „Hanul Răzeşilor”, de lângă Războienii lui Ştefan cel Mare, acolo unde urmaşul vitejilor moldoveni, Ion Asaftei, a adăugat un muzeu de artă specifică reconstituirii atmosferei din trecut, susţinând ciclul de manifestări „Sadoveniana” şi „Serile basarabene”, apropiindu-şi oameni de cultură care să dea şi să menţină aici o dimensiune spirituală aparte, într-o atmosferă de frăţească bună dispoziţie şi relaxare.

Hanul razesilor

„Ce n-a văzut Parisul” a văzut şi apreciat, surprins, graficianul francez Theodor Banus, pe Bd. Pache Protopopescu din București, la pizzeria „Cuptorul cu Lemne”, unde, de mai bine de 17 ani, funcţionează Clubul caricaturiştilor „Sorin Postolache”. Interiorul locaţiei este „capitonat” cu desene ale celor mai reprezentativi artişti de gen, cu premii naţionale şi internaţionale, ale invitaţilor din Bulgaria, Ucraina, Moldova, Germania, Canada, Franţa. Şi tot aici preferă autorii de umor şi actorii de comedie să-şi lanseze cărţile, respectiv recitalurile savuroase, în faţa unui public tânăr, venit să-şi întâlnească „idoli” precum Ştefan Cazimir, Elis Râpeanu, George Corbu, Cristian Mihăilescu şi mulţi alţii.


Turismul, mai ales în vacanţa de vară, face vizibile asemenea obiective inspirate de iniţiativa, bunul gust şi bunăvoinţa unor întreprinzători şi n-ar fi lipsit de temei dacă aceste preocupări şi-ar găsi sprijin într-o legislaţie permisivă, favorabilă dezvoltării.

Vasile Răvescu

Întâlnire cu vechi și prestigioși colaboratori

Reporter: editura July - 15 - 2019 Comments Off on Întâlnire cu vechi și prestigioși colaboratori
Participanți: cunoscuți jurnaliști, personalități ale presei din România, care onorează publicația de numeroși ani: Eugen Uricaru, scriitor, critic literar, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, director al „CopyRo”, Ioan C. Popa, jurnalist, analist politic, Corneliu Vlad, politolog, jurnalist, Dan Constantin, senior editor „Jurnalul Național”, Chen Jin, jurnalist, șeful biroului Agenției „Xinhua” la București, Doru Dinu Glăvan, președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Ovidiu Zanfir, secretar al UZPR, alături de Carol Roman, director general al revistei „Balcanii și Europa” și Roxana Istudor, redactor șef al publicației. Au fost abordate locul și evoluția revistei „Balcanii și Europa” în presa noastră. De asemenea, a fost prilejul de a fi evocate momente din tradiția revistei, care, datorită nivelului publicistic, a primit distincția „Meritul Cultural” din partea Academiei Române în anul 2014. 

Uniunea Ziariștilor Profesioniști este de ani buni alături de revista „Balcanii și Europa”, publicație color pe care o consider a fi unul dintre cele mai importante branduri de presă din țara noastră. Este demnă de apreciat susținerea pe care „NIRO Investment Group” a acordat-o publicației în cele două decenii de existență și, de asemenea, editarea seriei de Suplimente „Români peste hotare”. (Doru Dinu Glăvan)


Colaborez cu revista „Balcanii și Europa” de aproape 20 de ani. În primul rând, consider că este o excepție în presa românească, deoarece își continuă drumul stabilit în urmă cu ani. Publicația „Balcanii” s-a dezvoltat, devenind „Balcanii și Europa”. Un merit deosebit al performanțelor revistei de-a lungul anilor revine deopotrivă d-lui Carol Roman, directorul publicației chiar de la începutul apariției, și colaboratorilor săi. Este o revistă insolită în presa din România, devenind o publicație de analiză și comentarii, obiectivă și nepartizană, ceea ce lipsește adesea în peisajul nostru media. De aceea, consider că „Balcanii și Europa”, în plină maturitate, este o revistă care își respectă cititorii și se respectă pe sine.
(Eugen Uricaru)


Mi s-a întâmplat nu o dată, ca ziarist, să văd revista „Balcanii și Europa” pe birourile unora dintre guvernanți – miniștri, secretari de stat etc. – ceea ce m-a făcut să cred că mesajul publicației este urmărit de importanți oameni din stat. Premiile acordate de revistă au onorat personalități din țară și de peste hotare, din diverse domenii. Sunt mândru și onorat să fac parte dintre colaboratorii „Balcanii și Europa”.
(Corneliu Vlad)


Publicația românească „Balcanii și Europa” este deosebit de interesantă. Citesc fiecare ediție a sa, iar unele dintre articolele pe teme internaționale mă ajută, prin viziune, documentare și abordare, în înțelegerea unor dimensiuni balcanice și europene. Remarc, de asemenea, competența autorilor articolelor, care sunt dintre personalitățile românești cele mai renumite.
(Chen Jin)


Sunt un apropiat al revistei „Balcanii și Europa” de mai mulți ani și pot spune că este una dintre publicațiile de înaltă calitate, prin articolele și analizele obiective. Diversitatea punctelor de vedere este o calitate care nu se întâlnește prea des în presa noastră actuală.
(Dan Constantin)


Balcanii și Europa” este o revistă consistentă, foarte elegantă, o publicație de idei, care îmbină frumosul cu utilul. Publicația are un public elevat, iar cei ce o văd pentru prima oară rămân uimiți, dat fiind faptul că se adresează unei tematici atât de puțin abordate la noi, cea a Balcanilor, în contextul european actual. Este un reper publicistic apreciat în mediile politico-diplomatice. Revista este un etalon printre publicațiile românești din punctul de vedere al manierei de abordare a articolelor – fără excese, fără provocări, cu seriozitate și echilibru. De aceea, consider că „Balcanii și Europa” merită toate felicitările, La mulți ani și multe apariții viitoare! (dr. Ioan C. Popa)


Toți jurnaliștii care contribuie la realizarea revistei „Balcanii și Europa”, ca, de altfel, întreaga presă profesionistă, reprezintă cel mai relevant demers de diplomație publică din statul român. Mesajul presei, inclusiv al publicației susținute de „NIRO Investment Group”, a stat întotdeauna deasupra alternanțelor politice și a vremurilor, cei 20 de ani pe care îi aniversează „Balcanii și Europa” fiind o dovadă elocventă a importanței jurnaliștilor în societatea noastră.
(Florin Suicescu, director general „NIRO Investment Group”)

Centenarul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Reporter: editura February - 28 - 2019 Comments Off on Centenarul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Celebrarea unui secol de existență a Uniunii Ziariștilor Profesioniști, prima organizație de breaslă din România reîntregită prin Marea Unire, a fost prilejul reîntâlnirii generațiilor de ziariști într-o atmosferă de caldă colegialitate.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, ca organizație-etalon a breslei, lua ființă la 11 ianuarie 1919 și avea să intre în conștiința publică din țară și de peste hotare. Pentru a celebra așa cum se cuvine momentul aniversar, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a pregătit o serie de manifestări care să pună în lumină legătura neîntreruptă între gazetăria trecutului, cu marile personalități ale condeiului care au slujit-o, și presa prezentului, în care activează jurnaliști merituoși, oameni de vocație, creatori. 

În ziua de 11 ianuarie 2019, la exact un secol de la înființarea organizației, UZPR a dezvelit o placă omagială pe str. Constantin Mille, la nr. 4, pe clădirea care a găzduit, în urmă cu 100 de ani, înființarea UZPR. În prezența unui mare număr de membri ai Uniunii, cu toții emoționați și de momentul în sine, precum și de întâlnirea cu vechi sau noi colegi de breaslă, s-a sărbătorit momentul aniversar. Festivitatea a continuat în aceleași coordonate amicale și colegiale la Casa Capșa, locul de tradiție al întâlnirilor dintre nume ilustre ale spiritualității românești de-a lungul generațiilor. Aici s-au revăzut, în unele cazuri după decenii, foști președinți ai UZPR, patroni de presă, conducători de redacții, reprezentanți ai tuturor segmentelor mass-media, jurnaliști cunoscuți, personalități academice. S-au aflat alături Ion M. Ioniță, Corneliu Vlad, Sergiu Andon, Horia Alexandrescu, Dan Constantin, Sorin Roșca Stănescu, Octavian Andronic, Andreea Crețulescu, Claudia Nicolae, Adrian Ursu și mulți alții. Cu toții și-au strâns mâinile recunoscându-se într-o breaslă unică și de cea mai mare importanță publică.

Despre însemnătatea evenimentului, legătura dintre istoria și prezentul gazetăriei, precum și despre mesajul de unitate a breslei pe care îl transmite Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a vorbit președintele asociației, Doru Dinu Glăvan, care, printre altele, a subliniat semnificația evenimentului: „Reuniunea noastră este, în fapt, o sărbătoare a jurnalismului profesionist din România”. Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, prezent la eveniment, alături de acad. Eugen Simion, și-a reamintit cu emoție de anii în care a lucrat în mass-media, concluzionând că „nu se poate scrie istoria României moderne fără istoria presei”.

Jurnaliștii prezenți la eveniment s-au întreținut într-o atmosferă de simpatie și colegialitate care a demonstrat faptul că jurnalismul românesc este în continuare un spațiu al profesioniștilor ce știu să-și aprecieze reciproc munca.

Cu prilejul marcării Centenarului UZPR, Editura „Balcanii și Europa” a oferit celor prezenți la festivitate volumul „Condeieri iluștri de-a lungul vremurilor”, o reeditare a cărții de succes „Ziaristul și fascinația clipei”. Cartea cuprinde interviuri de colecție realizate de Carol Roman cu unii dintre cei mai străluciți gazetari ai ultimelor decenii, printre care Tudor Arghezi, F. Brunea Fox, George Călinescu, Sașa Pană, acad. Al. Graur, Geo Bogza ș.a. 

Redacția