NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Despre isprăvile noastre…

Reporter: editura July - 7 - 2017 Comments Off on Despre isprăvile noastre…

Iată-ne, aşadar, de zece ani acceptaţi în Uniunea Europeană, de care ne erau legate, mai de demult mari speranţe. Unele dintre acestea s-au adeverit dar, altele au fost năruite de evoluţia vremurilor. E drept că domnul Jean – Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, cu prilejul vizitei făcute în ţara noastră a încercat să ne încurajeze şi să ne explice că ne aflăm într-un progres deosebit. Într-adevăr multe din cele arătate de domnia sa au o evidenţă în realitate. Îi confirmăm poziţia şi prin creşterea economică din primele trei luni ale acestui an fiind considerată a fi cea mai mare din Europa, care s-a situat la nivelul de 5,7%, cu mult peste estimările făcute atât de către analişti cât şi de către instituţiile financiare. Număi că principalul motor de creştere a economiei în această perioadă a fost consumul privat pe fondul unui venit dobândit mai ridicat bazat pe reducrea TVA şi pe majorarea salariilor, precum şi a inflaţiei scăzute.  

Carol Roman

Ni se mai spune că deşi au fost întâmpinate dificultăţi în problema absorbţiei de fonduri, din calcule ar rezulta că România a obţinut în perioada 2007-2016 un câştig net de peste 26 de miliarde de euro. Există însă şi economişti mai sceptici care contestă această cifră arătând că zeci de miliarde de euro sunt luaţi din economie îndeosebi prin repatrierea fără fiscalitate a 80-90 % din profiturile pe care companii, îndeosebi din Occident le obţin în România. 

În ansamblu se poate aprecia că intrarea noastră în Uniunea Europeană urmată de remodelare economică ce ne-a adus mari avantaje se constituie într-o ispravă reuşită. În mod real economia a fost mai puternică iar asta se poate constata şi prin creşterea exporturilor. Dacă, înainte de intrarea în UE, companiile vindeau peste hotare mărfuri în valoare de 25 miliarde de euro, exporturile au fost de peste 42 miliarde de euro.  

Dar… o aprofundare a situaţiei ţării noastre în context european dacă ar fi să ne ghidăm după promisiunile de la început de drum, este încă departe de speranţe. Au apărut clivaje mari între ţările din Estul Europei şi marile puteri economice europene, aflate în continuare în expansiune şi ne referim în primul rând la Germania, urmată îndeaproape de Franţa, Italia ş.a. Iar această departajare apare a fi tot mai mare în contextul în care ţările europene, aflate la răscruce, discută cu multă seriozitate despre destinul acestei uniuni economice şi nu numai, care ar putea să se îndrepte fie pe drumul unei federalizări, ori a unei „Europe a Naţiunilor”.  

În orice caz opţiunea europeană unanim acceptată de români este obligată să ţină seamă de câţiva factori: „Brexitul” care rupe Marea Britanie de trupul european statuat, valurile de refugiaţi din Africa, Extremul Orient şi Asia, valul de atentate teroriste, criminale şi deasemeni apariţia unor disfuncţionalităţi între Uniunea Europeană şi noua administraţie americană. Sunt teme ce sunt analizate cu multă grijă pentru viitor, în absolut toate ţările europene.  

Pe noi ne aşteaptă o altă mare ispravă în care va trebui să ne descurcăm cât mai bine: preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anul 2019, într-un moment când contextul politic european nu este, aşa după cum s-a văzut, unul prea favorabil. Această problemă nu poate fi tratată cu uşurinţă deoarece preşedinţia europeană înseamnă detaşarea unui contigent mare de specialişti români la Consiliul Europei, într-un climat tensionat datorat încheierii negocierilor cu Marea Britanie şi, în ultimă instanţă, menţinerea structuri fundamentale a Uniunii Europene. Evident că pentru diplomaţia românească, una din problemele cele mai serioase se referă la pregătirea experţilor români ce vor trebui să fie docţi şi să cunoască îndeaproape toate componentele mari şi mici ale Uniunii Europene. Pentru a susţine această poziţionare excepţională a ţării noastre, la orizont apare şi necesitatea organizării unor evenimente diverse de promovare, în ciuda unor costuri şi pregătiri serioase pe care le presupun. Şi reflectând la această viitoare angajare a noastră gândul ne poate duce şi la faptul că România continuă să fie o ţară monitorizată din punct de vedere al justiţiei şi neinclusă în Spaţiul Schenghen datorită unor opozanţi. Numai că recent, Olanda care ne punea beţe în roate în problema promovării noastre în această direcţie şi-a modificat atitudinea şi iată că devine un susţinător al acceptării ţării noastre în Spaţiul Schengen. (Profităm de acest context pentru a reaminti modul exemplar în care fusese pregătită România pentru acest eveniment, care nu a mai avut loc, cu cheltuieli imense de dotare tehnică şi militară a graniţelor care sunt nu numai ale României ci şi ale întregii Uniunii Europene şi ale NATO). 

 

Carol Roman