NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Irlanda a eliminat restricţiile de pe piaţa muncii pentru muncitorii români

Reporter: editura September - 17 - 2012 Comments Off on Irlanda a eliminat restricţiile de pe piaţa muncii pentru muncitorii români

ne declară E.S. dl Iulian Buga, ambasadorul României în Irlanda

La sfârşitul lunii iulie, ca rezultat al demersurilor susţinute şi constante ale Ambasadei României la Dublin, cât şi ale autorităţilor române pe lângă Guvernul irlandez, a fost adoptată o decizie deosebit de importantă pentru comunitatea românească din Irlanda şi pentru relaţia româno-irlandeză în general: ridicarea, cu aplicare imediată, a tuturor restricţiilor impuse pe piaţa muncii irlandeze pentru cetăţenii români. Această măsură este cu atât mai importantă cu cât se petrece cu 18 luni mai devreme faţă de termenul convenit în Tratatul de Aderare a României la U.E., de 1 ianuarie 2014.

– Când aţi demarat acţiunea de ridicare a tuturor restricţiilor impuse pe piaţa muncii irlandeze pentru cetăţenii români?

– Acest obiectiv major s-a aflat pe agenda Ambasadei României de la Dublin încă din anul 2009, fiind continuat în anii 2010 şi 2011. Acest demers al Ambasadei României a fost unul în asociaţie cu omologul bulgar. La iniţiativa ambasadei noastre şi într-o logică evidentă de maximizare a şanselor demersurilor Ambasadei, a fost propusă şi pusă în aplicare o cooperare cu reprezentantul bulgar la Dublin. Astfel, o parte din acţiunile concepute de misunea noastră au beneficiat şi de angajamentul şi participarea colegului bulgar.

Insistenţa noastră s-a bazat şi a putut fi manifestată şi datorită deschiderii la dialog pe care cea mai mare parte din oficialii irlandezi au arătat-o, uneori dincolo de propriile lor opinii sau decizii. Mărturisesc că au existat momente în care opinia majoritară era în defavoarea continuării demersurilor. Din fericire, nu am dorit să renunţăm nici un moment. Decizia irlandeză nu a fost una simplă, uşor de luat, ci dimpotrivă. Pornind mai ales de la realităţile economice şi sociale proprii acestui spaţiu, dar şi în conexiune cu decizia altor state, care au extins aplicarea restricţiilor pe pieţele lor de muncă, este, cred, uşor de înţeles de ce întregul proces a fost unul destul de complicat şi dificil. Referitor la palierele politice abordate, acestea au cuprins atât reprezentanţii guvernamentali, cât şi parlamentari. Trebuie, însă, reţinut că decizia a aparţinut, potrivit procedurilor legale irlandeze, guvernului.

Credeţi că, odată ridicate restricţiile pe piaţa muncii, numărul românilor înregistraţi oficial în Irlanda, creşte peste 18.000, câţi sunt acum? E posibil ca în viitorul apropiat să sosească mai mulţi români ?

Aş face o menţiune: Ambasada apreciază ca numărul românilor prezentat în întrebarea dumneavoastră – rezultat în urma recensământului irlandez din 2011 – este, în mod real, mai mare. S-ar putea ca această cifră să fie crescută, dată fiind prezenţa unui număr de muncitori români care nu sunt înregistraţi oficial.

În ceea ce priveşte posibilitatea creşterii numerice a prezenţei românilor în Irlanda, nu se pot face predicţii. Chiar dacă într-o perioadă imediată un asemenea fenomen ar putea avea loc, condiţiile reale de piaţă a muncii – economie încă în proces de refacere, şomaj crescut etc – vor duce la o autoreglare a unui eventual asemenea proces. De altfel, am încercat şi voi continua să atrag atenţia tuturor românilor interesaţi de planuri de venire în Irlanda, pentru lucru, să se intereseze mai întâi asupra condiţiilor şi şanselor reale pentru materializarea unui asemenea proiect şi să insiste în legalizarea contractuală a relaţiilor de muncă cu angajatorii.

Mai poate aspira Irlanda la statutul de Celtic Tiger” al UE? Care e viitorul relaţiilor bilaterale româno-irlandeze în cadrul Uniunii?

Rezultatele eforturilor de redresare economică ale noului guvern au fost apreciate în mod pozitiv şi constant de delegaţiile FMI/UE/BCE, care vizitează regulat Dublinul, semnele înregistrate până în prezent fiind încurajatoare. Chiar dacă Irlanda nu va mai egala performanţele trecute, care au făcut-o să capete statutul menţionat, se înregistrează suficiente comentarii, inclusiv din partea instituţiilor financiare internaţionale, care indică evoluţia economiei irlandeze într-o direcţie de creştere credibilă şi care tind să contureze un exemplu irlandez pozitiv de ieşire din criză.

În ce priveşte viitorul relaţiilor bilaterale româno-irlandeze, semnalele sunt, de asemenea, solide şi pozitive. Chiar decizia recentă a guvernului irlandez referitoare la liberalizarea pieţei muncii pentru lucrătorii români dovedeşte intenţia ambelor state de a consolida parteneriatul dintre ele. De altfel, în ultimii trei ani au fost înregistraţi paşi importanţi ai dialogului bilateral şi proiectelor concrete, în toate domeniile – prima vizită a unui ministru de Externe irlandez în România în istoria post-decembristă, asistenţa pe absorbţia fondurilor europene, cooperări inter-instituţionale între ministere de linie, vizite reciproce parlamentare, creşterea schimburilor comerciale, concretizarea unor proiecte culturale excepţionale, completarea cadrului juridic bilateral etc. Planurile pentru viitorul apropiat şi mediu cuprind acţiuni importante care să completeze şi să consolideze această evoluţie ascendentă.

(a consemnat Marian Gârleanu)