NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Investim peste hotare?

Reporter: editura July - 13 - 2015 Comments Off on Investim peste hotare?

În timp ce statele din regiune investesc masiv de ani buni peste graniţe pentru a contracara efectele competiţiei acerbe de pe piaţa muncii, ca şi pentru a face profit, România şi Bulgaria investesc în străinătate la nivelul unor ţări ca Algeria sau Costa Rica, în ciuda faptului că diferenţele de potenţial sunt semnificative. Alte țări est-europene care au ieşit din tiparul strict al investiţiilor cu sens unic – doar din afară, nu şi spre exterior – alocă sume importante din PIB pentru a face achiziţii şi a-şi dezvolta afacerile peste graniţe.

Benzinăriile ungureşti MOL, prezență semificativă pe piaţa românească

Benzinăriile ungureşti MOL, prezență semificativă pe piaţa românească

O campioană zonală a investiţiilor în străinătate este Ungaria, care în prezent se mândreşte cu investiţii peste hotare care au depăşit 25% din PIB. În trimestrul trei al anului 2009, investiţiile străine ale Ungariei se cifrau la 11,1 miliarde de euro, majoritatea fiind direcţionate spre sectorul serviciilor şi al prelucrării petrolului”, arată Departamentul de Stat al SUA. Interesele Ungariei pentru plasamentele în străinătate reiese limpede din ecoluţia constatată la sfârşitul anului 2014: aproape 47 miliarde de euro, potrivit CIA. Investiţiile în străinătate ale Ungariei sunt, potrivit statisticilor, în state dezvoltate ca Belgia (peste trei miliarde de euro), ca şi în Israel, Elveţia, Singapore sau Italia, notează „cursdeguvernare”. Acestora li se adaugă Croaţia, Slovacia sau Bulgaria.

Cehia a ajuns la 10% din PIB investiţii directe în străinătate (peste 22 miliarde de dolari în 2014), cu ajutorul unei combinaţii între investiţii directe şi de portofoliu. Unde sunt direcţionate acestea? În Slovacia, dată fiind cultura de piaţă comună a celor două state vecine, iar în ultimii ani în Olanda, unde, în 2010, era alocată circa jumătate din suma totală investită de rezidenţi cehi peste hotare, punctează un studiu al Universităţii din Hradec Králové. Un exemplu al investiţiilor zonale ale Cehiei este prezenţa în România a companiei CEZ, care a investit masiv în producţia de centrale eoliene amplasate în Dobrogea. Şi pentru că am amintit de Slovacia, această ţară înregistrează la rândul ei progrese notabile în domeniu, cu circa 14 miliarde de dolari investiţi peste graniţe la sfârşitul anului trecut.

Grupul polonez TZMO operează în 54 de ţări

Grupul polonez TZMO operează în 54 de ţări

Dezvoltarea în afara pieţei interne este o preocupare centrală şi pentru politica financiară a Poloniei. Această ţară poate fi considerată un lider regional şi din perspectiva faptului că a înfiinţat o agenţie dedicată investiţiilor poloneze în străinătate, care a pus la punct un program pentru susţinerea dezvoltării acestui segment. Coerenţa şi viziunea măsurilor în domeniu se reflectă în cifre relevante: Banca Naţională a Poloniei arată că în 2010, companiile poloneze investiseră în străinătate echivalentul a peste 27 miliarde de dolari (de 27 de ori mai mult decât la începutul deceniului!), cu o prezenţă preponderentă în Europa (Elveţia, Luxemburg, Olanda, Cehia, Marea Britanie sau Lituania). Marile companii poloneze includ în aria de acoperire investiţii de toate felurile şi în toate colţurile lumii, de la minerit până la explorări în domeniul hidrocarburilor, din Canada în Norvegia. În timp, de la companiile poloneze de stat care au investit în străinătate s-a ajuns ca firme de toate mărimile să-şi deschidă pieţele externe. O dovedesc intenţiile de extindere a investiţiilor poloneze în România, Bulgaria, Ucraina, dar şi în Rusia sau China.

Omnilogic (echipamente IT ) companie românească extinsă în străinătate

Omnilogic (echipamente IT ) companie românească extinsă în străinătate

În aceste linii regionale, unde se situează interesele externe ale României? Pe locul 70 din 100 de ţări luate în calcul de documentul „The World Factbook” al CIA. În cifre seci, nici trei miliarde de dolari (cam cât investise peste graniţe Croaţia în 2005!). Ţara noastră, al şaptelea stat din UE ca mărime a populaţiei, demonstrează astfel un interes foarte scăzut la capitolul investiţii în străinătate, deşi prezenţa companiilor statelor vecine la noi este semnificativă – ungurii cu reţeaua de benzinării „MOL” sau banca „OTP”, polonezii cu cele 800 de firme care operează şi fac profit la noi (faţă de 30 de investitori români în Polonia) etc. De altfel, chiar ambasadorul Poloniei la Bucureşti, ES Marek Szczygiel, se întreabă de ce companiile româneşti nu investesc în străinătate: „Sunt timide? Nu au încredere în ele?”

Autorităţile de la Bucureşti abia acum elaborează strategii şi programe ce vor fi puse în aplicare în viitor. Şi care vor începe „la scară mică”: „Dat fiind specificul IMM-urilor româneşti, nu ne gândim în mod special la pieţe foarte dezvoltate sau foarte competitive, ci mai degrabă la pieţele de proximitate ale României şi la cele cu creştere rapidă. Am identificat câteva astfel de pieţe: una este Polonia, apoi Republica Cehă, de asemeni Turcia este o piaţă cu dezvoltare rapidă”, punctează Cezar Iliu, reprezentant al Ministerului român al Economiei. De cealaltă parte, însă, antreprenorii – cei care sunt direct implicaţi în acest proces – consideră că ar trebui să speculăm oportunităţi din Orientul mijlociu sau America latină. În ce priveşte sprijinul statului, aceiaşi oameni de afaceri cred că ar trebui întocmită o listă cu întreprinderile cu potenţial de a investi în străinătate „pe care să o aibă la el orice ministru român care călătoreşte, în orice întâlnire internaţională”.