NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Noi interese la Marea Neagră

Reporter: editura October - 11 - 2020 Comments Off on Noi interese la Marea Neagră
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, și nu numai. Proiectele de armonizare prin decizii coordonate ca interes în cadrul ,,Celor Trei Mări”- Baltică, Adriatică, Neagră – au o geometrie variabilă. Fiecare zonă prezintă rapid și oportunități de investiții separate, care pot balansa centrul de greutate prefigurat acum pe axa Nord–Sud. Factorul decisiv al acestor schimbări îl reprezintă accesul la resurse energetice mai ieftine, capabile să asigure funcționarea motorului economiei. În acest cadru strategic, dezvoltări recente evidențiază puntea Balcanilor ca element-cheie de legătură între Marea Neagră și Marea Mediterană, dar, în același timp, și zonă generatoare de tensiuni concurențiale.

Unitate în diversitate

Compania americană „Occidental Petroleum” trata cu România, în anul 1980, exploatarea în comun a câmpurilor de hidrocarburi din Marea Neagră

Securitatea energetică a devenit punct de referință de la care pornesc și la care ajung analizele geostrategice privind Marea Neagră. Diversitatea de orientare și angajare a țărilor riverane față de organizații, structuri și alianțe politico-militare, la care se adaugă interesele naționale specifice, alimentează un ghem de contradicții care par, la prima vedere, greu de armonizat. Printr-un numitor comun, ele pot fi aduse spre o construcție care să servească rezolvări de ansamblu. Acest element unificator ar putea fi generat de o piață a energiei. Resursele de hidrocarburi cu potențial cert de exploatare în platoul Mării Negre încep să fie abundente, ceea ce impune, ca următor pas, crearea unei infrastructuri care să permită accesul și distribuția resurselor recent descoperite. Iată de ce tentația succesului pe o piață nouă, un El Dorado al gazelor din Marea Neagră, dinamizează investiții și creează poli de interese diversificați. Până în anul 2014, zona Mării Negre era privită în analize doar prin spectrul militar, în care conflictele înghețate au avut puseuri fierbinți. După anexarea Crimeei de către Rusia, planurile NATO pentru întărirea prezenței la Marea Neagră dau, paradoxal, un suport mai puternic pentru plasarea de investiții aflate sub scutul de protecție al Alianței.


Noi interese

Platformă a companiei „ExxonMobil”, din SUA, în Marea Neagră

Președintele Turciei, Regep Tayyp Erdogan, a anunțat, la sfârșitul lunii august, descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria țării, un câmp din Marea Neagră estimat la 320 miliarde metri cubi de gaze naturale. Locul unde au fost descoperite gazele naturale – perimetrul Tuna 1 – este poziționat la circa 170 de kilometri de coasta Turciei, la intersecția frontierelor maritime ale Bulgariei și României cu apele teritoriale turcești. Tuna 1 se află aproape și de blocul Neptun din apele românești, unde zăcămintele sunt estimate la bază cu 42-84 miliarde de metri cubi. Deci o pungă cu perspectivă de 500 de miliarde de metri cubi de gaz natural plasează Marea Neagră pe harta mondială a energiei. 


În contextul geopolitic, în care rolul Rusiei ca exportator dominant de resurse energetice scade, noile zăcăminte din această regiune devin și mai solicitate, nu doar pentru Uniunea Europeană; marile companii americane sunt prezente în proiectele energetice, pentru a nu „scăpa startul” spre o afacere cu potențial de creștere puternică.

Tradiție de colaborare de 50 de ani

România, parte importantă a proiectului BRUA, de alimentare cu gaze a Europei

Prezența Statelor Unite în proiectele energetice de la Marea Neagră pentru evidențierea de câmpuri petroliere în offshore au fost negociate cu România încă din anii 1970. Vizita de stat, din 1978, a președintelui României în SUA și acordurile stimulate de președintele Jimmy Carter au deschis calea spre accesul la tehnologii de foraj de mare adâncime, în care americanii erau lideri de necontestat. Ioan Avram, fost ministru al Industriei Constructoare de Mașini, evidenția, într-o convorbire cu autorul acestor rânduri, cum au fost dezvoltate cu sprijinul companiilor americane din domeniul petrolului din Houston performanțele platformelor de foraj marin de producție românească. În 1980, Armand Hammer, președintele companiei „Occidental Petroleum”, aflată în top 10 al companiilor petroliere ale lumii, are oferte concrete de colaborare pentru exploaterea în comun a câmpurilor de hidrocarburi din Marea Neagră. Stenograma convorbirii avute cu Nicolae Ceaușescu, din 21 martie 1980, publicată în volumul VII al monumentalei lucrări ,,Supraviețuire și afirmare prin diplomație în anii Războiului Rece” (Editura Fundația Europeană Titulescu) relevă datele concrete ale unei viitoare colaborări pentru foraje de cercetare în câmpuri noi. Unui expert al „Occidental Petroleum”, aflat atunci în România, i se facilitează o vizită pe platforma de foraj marin pentru a analiza calitatea petrolului extras din Marea Neagră.


Acum în Marea Neagră este prezentă „ExxonMobil”, compania care în urmă cu opt ani a descoperit în perimetrul Neptun un masiv depozit de gaze, care ar asigura consumul României, dar și excedente pentru export. Momentan se așteaptă clarificări legislative, pentru a trece la faza de exploatare a zăcămintelor.

Mutații de mare actualitate

Balcanii pot redeveni placa turnantă între Mediterana și Marea Neagră pentru traseele magistrale care să unească potențialul energetic al regiunii. Turcia a descoperit zăcăminte substanțiale de gaz în Mediterana, într-o zonă cu statut juridic contestat de Grecia. Conflictul va fi rezolvat doar pe calea dialogului; altfel, Balcanii, din ,,butoiul cu pulbere” care a declanșat războaie, ar deveni ,,rezervorul de gaze” gata să explodeze. Interesele NATO echilibrează așteptările celor două state membre ale Alianței. În plus, Turcia este obligată să manifeste reținere pentru a putea valorifica investițiile din magistrala Anatolia, care ajunge în Europa, cu cheia la Grecia și Bulgaria. Pe de altă parte, Statele Unite pot aproviziona direct regiunea Balcanilor cu gaz natural lichefiat (GNL), prin terminalul din Alexandroupolis. Bulgaria a cumpărat o participație relevantă la această afacere, care dezvoltă un nou hub. Magistralele gaziere ajung să traverseze Dunărea pe la Giurgiu, România fiind parte importantă a proiectului BRUA. La BRUA se va conecta și conducta care unește magistrala europeană cu litoralul românesc, unde vor ajunge gazele din perimetrele offshore. Iată cum se profilează cu claritate o piață energetică a regiunii în care Marea Neagră oferă un triplu rol, cu noi tentații: pol de investiții, pol de resurse, pol de echilibru strategic.

Dan Constantin

 

Niro Investment Group își consolidează poziția pe piața hotelieră din România

Reporter: editura June - 15 - 2018 Comments Off on Niro Investment Group își consolidează poziția pe piața hotelieră din România
Niro Investement Group, unul dintre cele mai mari grupuri de afaceri din România cu experienţă în domeniul investiţiilor imobiliare, în dezvoltarea şi administrarea activelor, și-a anunțat planurile oficiale de extindere în industria hotelieră și a turismului, cu ocazia ceremoniei oficiale de lansare a parteneriatului pentru amenajarea Grand Hotel du Boulevard, ce urmează a fi redeschis la finalul anului 2019, sub brandul hotelier de lux Corinthia. A mai fost anunțată o investiţie semnificativă în dezvoltarea proiectelor hoteliere, estimată la aproximativ 60 de milioane de euro, pentru următorii 4 ani. Se estimează că noul hotel „Expo Tower Hotel”, situat pe Bulevardul Expoziţiei, se va deschide până în anul 2021. 

Evenimentul a avut loc în impresionantul salon renovat al clădirii istorice din cadrul Grand Hotel du Boulevard, în prezența reprezentanţilor din administraţia locală şi din mediul privat. Au participat oficiali ai lanțului hotelier Corinthia și consultanţi ai Beaufort Global, reprezentanți ai Swiss Alpine Hospitality Education Group și ai asociaţiei hotelire HAMA, precum și distinși oaspeți locali şi internaţionali.
 

„Constanţa a devenit poarta de est a marii pieţe a UE”

Reporter: editura March - 19 - 2011 Comments Off on „Constanţa a devenit poarta de est a marii pieţe a UE”

ne declară dl. Su Yanwen, consulul general al Chinei la Constanţa, în cadrul interviului acordat revistei noastre

Domnule consul general, vă aflaţi în acest post de puţină vreme. V-aţi familiarizat cu mediul de afaceri, social şi cultural din acest mare port la Marea Neagră?
– În luna octombrie 2010. Înainte, între anii 1988-1992, am lucrat la Consulatul General al R. P. Chineze la Constanţa. Acum, după aproape 20 de ani, am revenit în acest oraş cunoscut, în care am găsit multe schimbări. În răstimpul scurs de la preluarea postului, am vizitat Combinatul de morărit şi panificaţie „Dobrogea”, m-am aflat în mijlocul elevilor de la Liceul teoretic „Decebal” şi am participat la vernisajul expoziţiei de fotografii „The Charm of Macao”, care a avut loc la Universitatea „Andrei Şaguna” ş.a. Împreună cu colegii mei din Consulatul General al Chinei la Constanţa, depunem în continuare eforturi pentru consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare chino-române pe multiple planuri. În această ordine de idei, aş vrea să reamintesc că relaţiile economice şi comerciale dintre localităţi din China şi Constanţa se dezvoltă tot mai mult. În mod deosebit m-aş referi la Shanghai, port la Oceanul Pacific şi cel mai mare oraş din China, înfrăţit cu municipiul Constanţa, cel mai mare oraş-port la Marea Neagră, între ele existând un însemnat potenţial de cooperare. În judeţul Constanţa, municipiul Medgidia şi comuna Cumpăna au relaţii de colaborare şi chiar de înfrăţire cu localităţi din China. Consemnez că în luna octombrie 2010, la Mamaia, cu ajutorul Consulatului nostru şi cu sprijinul părţii române s-a desfăşurat cu succes Seminarul economic-comercial chino-român.
Consulatul General al R. P. Chineze la Constanţa cuprinde în circumscripţia consulară municipiul Constanţa, precum şi judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea. Pentru a lărgi sfera informatică, în această perioadă construim site-ul Consulatului, pe care prietenii români vor putea găsi informaţii utile şi fiabile despre diferite aspecte politice, economice şi culturale din China.

Acum, în anul 2011, ce ne puteţi spune despre comerţul chino-român, având în vedere că acest port este poarta principală prin care mărfurile din ţara dvs. intră în România, iar cele româneşti ies şi iau drumul Chinei? Aveţi o statistică a intrărilor de mărfuri chinezeşti din ultima perioadă?
– De când România a intrat, în anul 2007, în Uniunea Europeană, Constanţa este considerată poarta de est a marii pieţe a UE, care are 500 de milioane de consumatori, având o importantă poziţie strategică în regiune. De aceea, Constanţa a devenit şi poarta de import-export în schimburile comerciale dintre China, UE şi ţările din regiunea Mării Negre.
În ceea ce priveşte comerţul chino-român, trebuie să spunem că volumul global din primele 11 luni ale anului 2010 a depăşit 2,6 miliarde euro, cu o creştere de 11,7% faţă de anul precedent. România a devenit al patrulea mare partener comercial al Chinei în regiunea Europa centrală şi de est. În ce priveşte investiţiile, în ultimii ani, investiţiile chineze peste hotare s-au amplificat considerabil. România este ţara din Europa centrală şi de est în care China a făcut cele mai multe investiţii, în sumă de circa 400 milioane de dolari*. Întreprinderile şi firmele comerciale ale ambelor ţări au dezvoltat multe contracte şi schimburi, cu interes ascendent de cooperare.
România este membră a Uniunii Europene. În ce fel influenţează acest statut schimbările bilaterale şi multilaterale de mărfuri şi persoane?
-În această situaţie favorabilă, la fel ca în cazul celorlalte ţări din UE, au sporit schimburile economice şi comerciale ale României cu China. Un prieten român a exprimat opinia că firmele româneşti bat la uşa vecinilor din Europa de vest, dar acestea nu prea sunt acasă. Unde sunt? Au mers în China. De aceea, oamenii de afaceri români acordă acum o atenţie deosebită pieţei chineze. În ultimii ani, relaţiile economice şi comerciale dintre China şi România arată o tendinţă de dezvoltare rapidă. Volumul total al comerţului chino-român în anul 2009 a depăşit 2,94 miliarde dolari, cu 20% mai mult decât cel din 2008. Iar în perioada ianuarie-august 2010, volumul comerţului bilateral a atins cifra de 2,44 miliarde dolari.
Puteţi face o primă apreciere referitoare la românii cu care lucraţi în această parte a ţării?
– În aceste patru luni de când am sosit la post, am avut întâlniri cu multe personalităţi, ca şi cu oameni obişnuiţi din Constanţa. Din partea acestora am simţit sentimente profunde de prietenie pentru poporul chinez. Astfel, la vernisajul expoziţiei de fotografii „The Charm of Macao”, m-am bucurat să fac cunoştinţă cu dl. prof. univ. dr. Aurel Papari, rectorul Universităţii „Andrei Şaguna” şi preşedinte al filialei Constanţa a Asociaţiei Române de Prietenie cu China. Amintesc apoi pe d-na dr. ing. Fotini Teodorescu, preşedinte şi director general al SC „Dobrogea Grup” SA.  Sunt doar două exemple din multitudinea de întâlniri deosebite care m-au făcut să concluzionez că potenţialul uman va sta întotdeauna la baza dezvoltării relaţiilor dintre România şi China.
Vă confruntaţi şi cu probleme deosebite, ce necesită intervenţia dvs. directă pentru a fi soluţionate repede şi echitabil?
– În mod firesc, noi nu putem scăpa din vedere problemele apărute în relaţiile bilaterale economice şi comerciale. De exemplu, se face simţită lipsa obiectivelor de mare amploare în domeniul turismului. România are resurse bogate, peisaj pitoresc şi multe vestigii culturale şi istorice. În circumscripţia consulară chineză – Constanţa, Brăila, Galaţi şi Tulcea – turiştii se pot relaxa pe frumosul litoral al Mării Negre şi, de asemeni, pe Dunăre sau în paradisul păsărilor, Delta Dunării. Eu am speranţa ca un număr mai mare de turişti chinezi să fie atraşi pentru a face excursii în România, la Constanţa.