NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic

Reporter: editura May - 22 - 2016 Comments Off on Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic

– ne declară jurnalistul Octavian Andronic

Sunteţi jurnalist, publicist, director de agenţie media. Ce loc ocupă în prodigioasa dvs. carieră caricatura pe care o realizaţi sub semnătura ANDO de patru decenii?

Moment de la vernisajul „Expo ANDO XXXX”, Galeria „Orizont”

Moment de la vernisajul „Expo ANDO XXXX”, Galeria „Orizont”

Semnătura „ANDO” datează, de fapt, de vreo cinci decenii. Patru sunt doar de la prima mea expoziţie. S-a numit „Ridendo castigat mores” şi a fost găzduită de foaierul Sălii Dalles. A fost prefaţată de distinsul critic de artă Mircea Deac, cel care a trecut, recent, într-o lume mai bună. Am încercat să marchez, prin retrospectiva de la „Orizont” (cei patru X, care i-au intrigat pe cei obişnuiţi cu doar trei…) să evidenţiez etapele unei creaţii care a cunoscut faze diferite, în funcţie de momentele istorice parcurse, între care două esenţiale: cel de dinainte de Revoluţie şi cel de după. Aici este momentul să răspund întrebării dvs: în regimul totalitar, caricatura a reprezentat una dintre puţinele posibilităţi de a te sustrage cenzurii directe aplicate creaţiei publicistice. Ceea ce nu puteai sub nici o formă să scrii într-un articol devenea posibil în caricatură, unde nuanţele şi interpretările depindeau în primul rând de cititor. Nu odată, un desen putea să spună mai mult decât o mie de cuvinte, dar… fără cuvinte. Evident, mă refer la caricaturile de presă care, deşi aparent erau orientate spre aspectele neesenţiale ale contradicţiilor sociale, reuşeau adeseori să scape cenzorilor. Pentru mine, în plus, a reprezentat posibilitatea (unică, din ştiinţa mea) de a îmbina cele două modalităţi de exprimare – în cuvinte şi în imagini – într-un tot cu priză la cititor. Am inaugurat în presa românească a timpului genul de foileton auto-ilustrat care a constituit una dintre atracţiile majore ale cititorilor ziarului Informaţia Bucureştiului, la care am trudit ca redactor două decenii. Cu caricatura zisă „de şevalet”, cea dedicată expoziţiilor, era o altă problemă. Aceeaşi cenzură a generat o distilare majoră a formelor de exprimare, făcând din desenul satiric un vehicul de metafore grafice.

IMG_0006Sunt numeroşi autori care au strălucit în această direcţie şi care au făcut din „Saloanele Umorului” veritabile evenimente plastice. Şi mă bucur că am făcut parte dintr-o mişcare ce a adunat sub acelaşi „drapel” mai multe generaţii. Din păcate, momentul eliberării de totalitarism a redus substanţial determinarea creatorilor de gen, care s-au trezit în faţa unei concurenţe noloiale a realităţii satirice şi satirizabile. Revenind la sensul întrebării dvs., aş spune că domeniul satiric, caricatura a reprezentat una dintre constantele demersului meu publicistic.

Sunteţi unul dintre creatorii de marcă ai graficii satirice, cu numeroase expoziţii personale şi multe premii în ţară şi peste hotare. Care sunt resorturile care stau la baza mesajului transmis de caricatură?

IMG_0007Pornind de la dictonul antic, pot spune că satira îmbunătăţeşte moravurile. Nu atât de mult pe cât ne-am dori, dar suficient pentru ca ea să-şi găsească un loc statornic în viaţa de fiecare zi a societăţii, dovedind că este necesară. Din perspectiva personală, un argument îl constituie faptul că din 1998, când am promovat la un post de televiziune videocartoonul – sub genericul „Andografia Zilei” – acesta a funcţionat fără întrerupere în programele mai multor canale TV, începând cu PRO TV, unde a fost iniţial, până la TVR1, unde s-a poticnit în momentul declanşării actualei crize, care a lăsat postul fără conducere vreme de câteva luni. ANDOgrafia – rămasă până acum unică în analele TV, sub forma prezentării cu mijloace electronice a genezei unui desen satiric – este, poate, cea mai savurată pastilă video, de către toate generaţiile de privitori, semn că le oferă acestora posibilitatea de a se revanşa, prin râs sau zâmbet, asupra aspectelor care le amărăsc existenţa.

IMG_0008Ce ecouri a înregistrat expoziţia aniversară deschisă în această primăvară la Galeria „Orizont”, prin care s-au marcat cei 40 de ani de când sunteţi prezent cu caricaturi pe simeze?

Ecourile cred că au fost bune. Cel puţin aşa reiese din numeroasele consemnări ale evenimentului. Cel mai îmbucurător aspect rămâne, însă, pentru mine, mărturisirea pe care mi-a făcut-o angajata UAP care „gestionează” Galeria „Orizont”: bucuria şi satisfacţia vizitatorilor, care îi mulţumeau pentru „momentele bune” pe care le-au avut vizitând expoziţia şi pentru sentimentul de reconfortare pe care li l-a provocat.

IMG_0009Ca profesionist şi nume consacrat al genului, credeţi în viitorul şi popularitatea de mâine a caricaturii, ca exprimare şi atitudine socială?

Fără îndoială. Dacă n-aş crede, m-aş lăsa de desenat. Or, eu am intrat într-un soi de automatism din care simt că nu pot ieşi: ziua şi caricatura! Se întâmplă cu regularitate de cel puţin 20 ani, fără să mai pun la socoteală desenele realizate pentru ilustrarea unor cărţi sau comenzile din partea publicaţiilor. Mi-e greu să socotesc câte caricaturi am realizat de la debut, dar sunt sigur că numărul lor trece de mai multe zeci de mii. Unele au fost adunate în volumele pe care le-am publicat sau prin cataloage. Cele mai multe au rămas, însă, acolo unde au fost publicate iniţial. Cred în viitorul caricaturii, atât ca gen al graficii, cât şi ca vehicul al unor demersuri morale, iar principalul său atu stă în capacitatea de a transmite aproape instantaneu mesajul.


De-a lungul anilor, jurnalistul şi caricaturistul Octavian Andronic a fost un colaborator apropiat al revistei şi Editurii „Balcanii şi Europa”, care au găzduit în mai multe rânduri caricaturi semnate de cunoscutul grafician satiric.

Ilustraţiile „ANDO”, prevestitoare, din volumul „Bulă mon amour…”, 2007

„Proiectul meu european este promovarea incluziunii sociale”

Reporter: editura June - 15 - 2014 Comments Off on „Proiectul meu european este promovarea incluziunii sociale”

foto Damian Draghici– declară domnul Damian Drăghici, europarlamentar român

Se cunoaşte că, în ultimii ani, aţi preferat muzicii acţiunea politică, în sensul participării la viaţa publică a României. Din ce considerente şi cu ce rezultate?

– Este adevărat că, la un moment al carierei mele muzicale, care mi-a adus nenumărate satisfacţii şi prin intermediul căreia am dus în lumea întreagă specificul românesc, am decis să renunţ şi să intru în viaţa publică. Motivul care a stat la baza acestei decizii este cel care m-a animat dintotdeauna: dorinţa de a participa la îmbunătăţirea vieţii sociale a cât mai multor cetăţeni şi de a mă implica mai intens în rezolvarea problemelor cu care se confruntă categoriile defavorizate ale societăţii. Palierul politic mi-a dat posibilitatea de a analiza care sunt cu adevărat problemele cu care se confruntă comunităţile rome şi în general comunităţile dezavantajate. Într-o primă etapă din postura de Consilier de Stat, ulterior din dubla calitate de reprezentant ales în Senatul României şi cea de Consilier al primului ministru pe problema integrării romilor, am căutat soluţii concrete pentru probleme dintre cele mai diverse şi mai acute care privesc diferite categorii sociale defavorizate. Am întreprins peste 300 de vizite în ţară, în comunităţi rurale şi urbane, familiarizându-mă cu priorităţile unor oameni care au nevoie de sprijinul autorităţilor nu doar punctual şi pe moment, ci şi de politici eficiente pe termen mediu şi lung. Şi pot să menţionez în dreptul rezultatelor un proiect major, intitulat „Fundaţia Proiect Ferentari”, direcţionat către comunităţile de romi, menit să-i transforme pe aceştia în cetăţeni activi şi care porneşte de la piloni fundamentali ca şcoala, sănătatea, locurile de muncă.

1– Care consideraţi că sunt mijloacele care pot determina integrarea acestora cu succes?

– Este vorba în primul rând despre conştientizarea realităţii că problema romilor este una a întregii Europe. Încercările unor ţări de a pasa responsabilitatea acestei problematici exclusiv în sarcina statelor de origine s-a dovedit o strategie superficială şi ineficientă – dificultăţile nu se rezolvă prin expulzări în masă, stimulente financiare sau închiderea graniţelor. Vorbim despre o sumă de comunităţi din multe state, de un cumul de specificităţi, de eforturile acestei etnii de a-şi defini şi promova identitatea, atât cea culturală, cât şi cea etnică, în multe zone ale Europei. Toate acestea în condiţii de discriminare, lipsă a educaţiei, izolare, excluziune. La nivel intern, mijloacele de integrare rezultă limpede: acces la şcolarizare, drepturi egale, participare la viaţa comunităţilor, cu punct de plecare eradicarea sărăciei. În plan extern, la nivelul statelor occidentale, există un element care rămâne îngrijorător şi care trebuie combătut: romii sunt folosiţi în continuare ca pretext pentru escaladarea discursului xenofob şi eurosceptic, pentru încercările de a limita libertatea de circulaţie pentru toţi migranţii şi astfel, prin efectele produse, clişeele vehiculate la adresa etnicilor romi periclitează asigurarea unora dintre cele mai importante drepturi ale cetăţenilor români şi în acelaşi timp europeni. Pe acest palier, mijloacele de integrare ţin de conştientizarea faptului că problema romilor, aşa cum am arătat, este una pan-europeană, deci necesită o gestionare cu mijloace şi instrumente europene adecvate. Avem politici, avem fonduri europene care se adresează comunităţii rome din toată Europa şi care pot contribui la o integrare eficientă. Aşa cum sintetiza comisarul european pentru Justiţie Viviane Reding, progrese există în toate ţările, iar România este „parte a soluţiei, nu a problemei”.

– Care au fost motivele care v-au determinat să candidaţi pentru un loc în Parlamentul European, ceea ce aţi reuşit pe deplin? Vă felicităm!

-În acest context îmi permit să adresez mulţumirile mele domnului vicepremier Gabriel Oprea, preşedinte al Uniunii Naţionale pentru Progresul României pentru încrederea pe care mi-a acordat-o în vederea apărării interesului naţional în structurile Uniunii Europene.

După o perioadă de eforturi interne, am considerat că intrarea în Parlamentul European era pasul firesc următor pe linia demersurilor pe care le-am amintit. Nu întâmplător, întreaga activitate internă pe care am depus-o a fost dublată de numeroase acţiuni externe. Am avut o prezenţă activă pe lângă organismele internaţionale – Comisia Europeană, Consiliul Europei, guvernele statelor membre UE şi nu numai – în numele celor aflaţi în situaţii de marginalizare socială şi care trebuie sprijiniţi. Şi nu este vorba doar despre categoriile sărace, ci de tot ceea ce înseamnă, în percepţia Uniunii Europene, incluziune: protecţie socială, pentru diferite categorii sociale defavorizate, programe sustenabile pentru tineri, strategiile pentru garantarea pensiilor etc. Toate acestea fiind în acord cu năzuinţele mele sociale dintotdeauna, am decis să candidez luând în considerare capacitatea membrilor Parlamentului European de a genera deciziile fundamentale. Această postură îmi dă posibilitatea să contribui direct la o colaborare strânsă între autorităţile europene şi cele naţionale sau locale, pentru găsirea acelor soluţii cu adevărat eficiente la problemele în care mi-am propus să mă implic. Mai cu seamă în condiţiile în care într-un număr destul de mare de ţări occidentale a pătruns flagelul extremismului de dreapta, nedrept şi la urma urmei, antiuman.

– Cum vedeţi rolul de membru al parlamentului European?

– Ca pe o mare provocare, o mare responsabilitate şi o mare şansă. Îmi doresc – şi ştiu că o pot face – să promovez şi să susţin interesele cetăţenilor români şi ale României şi să contribui la dezvoltarea Uniunii Europene, convins fiind că această dezvoltare corespunde în cel mai înalt grad interesului naţional. În opinia mea, cel mai important rol al unui europarlamentar este acela de ambasador al cetăţenilor care i-au acordat votul, în cazul meu de a fi o voce a românilor în Parlamentul European. Fiecare român trebuie să poată beneficia de pe urma oportunităţilor oferite de apartenenţa noastră la Uniunea Europeană, să se bucure de calitatea de cetăţean european cu drepturi depline. Aşadar, pot spune că văd postura de membru al Parlamentului European ca fiind cea de „slujbaş” în folosul oamenilor care au nevoie cel mai mult de sprijin din partea structurilor europene.

2– Date fiind aceste coordonate şi deziderate, ce prevede programul pe care vi-l propuneţi, în noua calitate de europarlamentar?

– Proiectul şi ţelul meu politic major la Bruxelles va fi, în anii următori, promovarea politicilor de incluziune socială pentru sprijinirea oricărei comunităţi afectate un regim de inegalitate, de sărăcie şi lipsită de şanse. Mai exact, conform convingerilor mele, să-i ajut pe cei defavorizaţi, să contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare, să combat mai consistent sărăcia, abandonul şcolar lipsa accesului la serviciile de sănătate, de încurajarea tineretului. De altfel, mesajul meu este unul comun cu cel al stângii europene, axat pe probleme sociale şi deschis aprofundării integrării, cu menţiunea că am în vedere în principal problemele specifice României.

– Credeţi că ne-am hazarda dacă v-am întreba: consideraţi că aţi putea contribui la îmbunătăţirea incluziunii sociale din postura de comisar european?

– Eu cred că nu. Chiar mi-aş dori. Pot spune că sunt familiarizat cu problematica incluziunii. Este un areal complex, în care există încă, la acest început de mileniu trei şi în condiţii economice grele, multe dificultăţi. Încă sunt probleme la capitole esenţiale pentru bunăstarea şi siguranţa tuturor cetăţenilor europeni, cum ar fi protecţia socială, la care accesul este tot mai dificil pentru tot mai mulţi europeni, ocuparea forţei de muncă – după cum ştim, Europa îşi pune problema pierderii unei întregi generaţii din cauza şomajului masiv în rândul tinerilor, de pildă – în domeniul locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării, mobilităţii, securităţii, justiţiei. Dacă mi s-ar încredinţa o înaltă responsabilitate, cum este cea de Comisar european îmi propun să sprijin şi pe mai departe toate măsurile şi acţiunile desfăşurate cu scopul de a asigura participarea egală în societate a tuturor cetăţenilor, în deplinul respect al identităţii lor, indiferent de origine sau de caracteristici specifice. Mi-aş concentra eforturile şi în vederea anihilării otravei răspândite de extremiştii de dreapta în rândurile cărora activează, din păcate, numeroşi rasişti.


Născut în Bucureşti, în 1970, într-o familie de romi, Damian Drăghici este europarlamentar, după ce a fost senator UNPR şi Consilier al premierului pe problema integrării romilor.

Damian Drăghici a avut o carieră muzicală internaţională unanim recunoscută, fiind unul dintre cei mai de succes artişti ai României cunoscut peste hotare.

Damian Drăghici a devenit primul român care a absolvit Berklee College of Music din Boston, SUA, după numai un an, Magna Cum Laude.

„Avem cei mai buni aliaţi, nu suntem singuri în faţa furtunii”

Reporter: editura April - 18 - 2014 Comments Off on „Avem cei mai buni aliaţi, nu suntem singuri în faţa furtunii”
  • declară domnul Iulian Fota, consilier prezidenţial

fota– Se împlinesc zece ani de când România face parte din NATO. Toţi românii apreciază în mod deosebit această poziţionare a noastră în momentul în care Europa a parcurs o perioadă de instabilitate din punct de vedere al siguranţei graniţelor.

– Într-adevăr, odată cu evenimentele din Ucraina, situaţia internaţională a intrat într-un alt context, mult mai agitat, mult mai tulbure şi cu atât mai mult contează faptul că suntem în NATO, că avem cei mai buni aliaţi şi că nu suntem singuri în faţa furtunii. În continuare, lumea speră că, totuşi, raţiunea şi diplomaţia vor da rezultate şi, într-un final, chiar într-o situaţie dificilă cum e cea din Ucraina, se va găsi un compromis care să mulţumească toate părţile.

Deşi se vorbeşte doar de zece ani, de fapt relaţia cu NATO are o vechime de 20 de ani: zece ani de pre-aderare şi zece ani de când facem parte din Alianţă.

– Este adevărat. La începutul anului 1994, România semna Parteneriatul pentru Pace, fiind prima ţară din Europa Centrală care şi-a însuşit acest document. Parteneriatul pentru Pace a fost un program foarte important, a contribuit mult la pregătirea noastră pentru aderare, pentru că Alianţa constituie o organizaţie profesionistă, cu standarde înalte şi are cerinţe pe care le-am respectat de-a lungul celor 20 de ani.

Soldaţi americani în teatrele de război.

Soldaţi americani în teatrele de război.

– Sunt multe exemple pe care le avem în faţă – între care şi cel al Turciei, care s-a dezvoltat extrem de mult în perioada intrării în NATO; au fost dotaţi cu o reţea de autostrăzi modernă, construită de americani.

– Şansa economică a existat. Şi aş mai adăuga un exemplu: între 2002 şi 2008 (aderarea noastră având loc în anul 2004), pe baza acestui semnal politic receptat pe plan internaţional, în România au intrat 60 de miliarde de euro investiţii străine directe. Deci avem cifre prin care se demonstrează şi beneficiul economic pe care România îl are prin aderarea la NATO. Orice investitor serios ştie un lucru: atunci când eşti în NATO, te afli sub o umbrelă, poate cea mai sigură din lume şi ca atare, investiţiile sunt protejate. Am câştigat nu numai beneficii de securitate din aderarea la NATO, ci şi multiple beneficii economice. Faptul că nivelul de trai este în creştere în România de astăzi se datorează şi apartenenţei noastre la NATO. Iar lipsa unor autostrăzi nu ţine de NATO, ci de „talentul” nostru de a nu şti să facem planificare pe termen lung.

Soldaţi români din Baza Dracula păzesc un pod peste Eufrat (Irak).

Soldaţi români din Baza Dracula păzesc un pod peste Eufrat (Irak).

– Prin scutul de la Deveselu căpătăm mai multă securitate. Au fost unele zvonuri că s-ar amâna această construcţie, atât la noi, cât şi în Polonia…

– Zvonurile sunt nefondate, planurile merg înainte, iar ceremonia de începere a lucrărilor la instalaţia de la Deveselu a avut loc în toamnă. O ţară întreagă a putut să vadă, prin intermediul transmisiilor de televiziune, că echipamentele din America sunt pregătite să traverseze Atlanticul şi încep să fie instalate, atât în România, cât şi în Polonia. Planurile merg înainte conform graficului. Vreau să mai spun un lucru: este important că facem parte din NATO, că avem o relaţie specială cu SUA şi, de asemeni, că America a declarat întotdeauna că va fi de partea noastră dacă România se va afla la greu; dar cea mai importantă garanţie de securitate pe care o putem da ţării stă în faptele noastre. Ceea ce noi facem pentru ţară, modul în care noi o apărăm, în care o respectăm, în care o modernizăm şi o reconstruim este la fel de important.

– Au trecut zece ani de când facem parte din structurile NATO. Şapte ţări estice au intrat atunci. Este o dată pe care nu trebuie s-o uităm şi să avem tenacitatea de a beneficia de această condiţionare favorabilă a progresului ţării.

Militari români în Afganistan.

Militari români în Afganistan.

– Nu depinde decât de noi să ne dezvoltăm. Atât timp cât eşti protejat, cât ţi se garantează securitatea, cât aceste garanţii de securitate au un efect pozitiv asupra economiei şi mai ales asupra investiţiilor de care avem nevoie, restul depinde numai de noi. Aderarea la NATO a fost o decizie istorică, de mare inteligenţă politică. Eu cred că aceeaşi inteligenţă ar trebui s-o demonstrăm şi în zona economică, pentru că avem tot ceea ce ne trebuie să dezvoltăm această ţară. Rămâne să mai facem totuşi un lucru pe care, în ultimul timp, îl întâlnesc mai rar. Mă gândesc acum la Simion Bărnuţiu care cândva spunea: „Ţineţi cu poporul toţi, ca să nu rătăciţi”. Poate că dincolo de NATO şi de relaţiile speciale cu aliaţii noştri din Occident, este extrem de important ceea ce facem noi pentru ţară. Până la urmă, noi nu le putem cere să ne iubească ţara mai mult decât trebuie să ne-o iubim noi.

(Interviu transmis şi la radio „România Actualităţi”)

„Importante perspective de cooperare bilaterală”

Reporter: editura March - 10 - 2014 Comments Off on „Importante perspective de cooperare bilaterală”
E.S. doamna Manuela Breazu

E.S. doamna Manuela Breazu

– declară E.S.doamna Manuela Breazu, Ambasadorul României în Irlanda

Noul Ambasador al ţării noastre la Dublin este, de puţin timp, Excelenţa Sa doamna Manuela Breazu. În ultima sa misiune diplomatică a reprezentat România în calitate de ambasador în Australia, Mexic şi Argentina.

Cum aţi făcut trecerea de la ţări latino-americane la o ţară nord-europeană şi un popor cu origini celtice?

– Preluarea mandatului de Ambasador al României în Irlanda, la sfârşitul anului trecut, mi-a oferit onoarea de a reprezenta interesele ţării noastre într-o ţară cu o cultură fascinantă şi o istorie bogată, un partener al României în UE, cu o economie modernă, care a depăşit cu succes una dintre cele mai dure crize financiare din istoria sa recentă şi care oferă importante perspective de cooperare bilaterală.

Pe de altă parte, pot spune că relaţiile bilaterale româno-irlandeze au cunoscut un parcurs ascendent în cei 24 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice. Acestea au culminat cu o serie de contacte la nivel înalt, în contextul deţinerii de către Irlanda a preşedinţiei UE (prima parte a anului 2013) şi OSCE (2012).

Iar dintre contactele strict bilaterale din ultimii ani, doresc să amintesc vizitele la Bucureşti ale ministrul irlandez al Afacerilor Externe, Micheál Martin (2010), respectiv vizita la Dublin a ministrului român al Afacerilor Externe, dl. Titus Corlăţean (2013).

– Am dori să cunoaştem câteva dintre priorităţile mandatului Excelenţei Voastre.

– Evident că o prioritate a mandatului meu ca Ambasador al României o constituie intensificarea şi diversificarea dialogului politic bilateral, atât la nivel parlamentar, cât şi guvernamental.

Pornesc de la premisa că avem deja o bază solidă a relaţiilor bilaterale, pe care doresc să construiesc în continuare. Irlanda reprezintă un exemplu de urmat pentru modul în care a reuşit să se transforme dintr-o economie eminamente agricolă, la începutul anilor ’80, într-o economie modernă, fiind în acest moment unul dintre cei mai importanţi exportatori de bunuri şi servicii la nivelul UE, valoarea acestora depăşind nivelul de 180 miliarde euro la finalul anului trecut.

Gama de bunuri şi servicii exportate include atât produse cu un grad ridicat tehnologic, aparatură şi dispozitive medicale, echipamente IT şi cu valoare adăugată ridicată, precum şi produse farmaceutice, echipamente electronice, software şi servicii financiare, dar şi produse agro-alimentare, nivelul exporturilor acestora din urmă fiind de aproximativ 10 miliarde de euro în anul 2013.

La ce nivel se situează schimburile comerciale bilaterale?

Întâlnirea oficială cu preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare.

Întâlnirea oficială cu preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare.

– Elementele economice exemplificate oferă o serie de oportunităţi de afaceri care pot fi valorificate cu succes în cadrul dialogului economic bilateral. Un lucru semnificativ pe care aş dori să îl menţionez este creşterea constantă a schimburilor comerciale dintre România şi Irlanda, practic aproape dublarea lor faţă de anul 2005. În anul 2012, nivelul schimburilor a ajuns la 495 milioane de euro, iar informaţiile disponibile pentru anul 2013 indică o nouă creştere importantă a acestora. (la 30.09.2013, valoarea schimburilor comerciale bilaterale înregistra 366 milioane de euro, din care 78 milioane de euro exporturi, iar 288 milioane de euro importuri).

Valoarea exporturilor româneşti către Irlanda a crescut cu 21% comparativ cu perioada similară a anului 2012. Îmbunătăţirea situaţiei economice, atât la nivelul UE, cât şi în cele două ţări, oferă motive de optimism privind menţinerea acestei tendinţe ascendente şi în viitor.

Cum poate fi explicată povestea de succes a Irlandei, aşa-numitul „Tigru celtic”?

– Atragerea fondurilor europene a reprezentat unul dintre elementele de bază ale „poveştii de succes” a Irlandei şi constituie unul dintre domeniile importante de cooperare ale agendei româno-irlandeze. Reluarea zborurilor TAROM pe ruta Bucureşti – Dublin, în număr de şase curse săptămânale, dar şi lansarea, începând din luna aprilie a.c., a zborurilor directe ale companiei irlandeze Ryanair între cele două ţări oferă noi perspective pentru promovarea României ca destinaţie turistică în Irlanda. Consider că România este o destinaţie deosebit de interesantă pentru turiştii irlandezi, relieful variat, clima şi trecutul istoric al României (inclusiv mitul „Dracula”, creaţia scriitorului irlandez Bram Stoker) fiind elemente de natură să stimuleze interesul acestora.

Sper ca, în anii următori, numărul turiştilor irlandezi în România să crească semnificativ. Evident, pentru înregistrarea unor rezultate concrete în acest sens este nevoie de o promovare adecvată a României ca destinaţie turistică şi dorim să putem fi prezenţi în viitor la principalele evenimente şi târguri de tursim din Irlanda, pentru a putea răspunde aşteptărilor unui public irlandez exigent şi dornic să descopere noi destinaţii de interes.

– Aţi cunoscut comunitatea românească…

La o manifestare a comunităţii româneşti, de Ziua Naţională a României (2013).

La o manifestare a comunităţii româneşti, de Ziua Naţională a României (2013).

– Unul dintre cele mai importante aspecte ale activităţii mele ca Ambasador în Irlanda îl reprezintă contactul cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Irlanda. La numai câteva zile de la sosirea mea în Irlanda, care a avut loc la sfârşitul anului trecut, am avut plăcerea să particip la mai multe evenimente organizate de diferite grupuri de români cu ocazia Zilei Naţionale a României şi mărturisesc că am fost plăcut impresionată de nivelul de mobilizare a organizatorilor, de calitatea evenimentelor şi de nivelul de participare. Membrii corpului diplomatic al Ambasadei au avut prezenţe constante la evenimentele comunităţii româneşti, contribuind major la protejarea intereselor cetăţenilor români. De asemeni, asigurăm servicii consulare de cea mai bună calitate şi mă voi implica tot mai mult în relaţia cu cetăţenii români din Irlanda.

Impresia foarte bună despre membrii comunităţii româneşti din Irlanda a fost întărită şi de contactele avute cu mai mulţi membri ai Guvernului şi parlamentari irlandezi, ce au subliniat nivelul de integrare a comunităţii româneşti şi contribuţia pozitivă a acesteia la dezvoltarea de ansamblu a societăţii irlandeze.

Pentru acest an, dorim să organizăm mai multe evenimente culturale cu participare românească, ce să permită o mai bună familiarizare a publicului irlandez cu valorile culturale româneşti, programul de manifestări „Zilele Culturii Româneşti” fiind cel mai important set de evenimente, în paralel cu organizarea, în continuare, de întâlniri la Ambasadă, la care vor fi invitaţi reprezentanţii asociaţiilor şi bisericilor româneşti.

Marian Gârleanu

Corespondenţă specială din Dublin


În 2013, valoarea exporturilor româneşti către Irlanda a crescut cu 21% comparativ cu perioada similară a anului 2012. Un lucru semnificativ pe care aş dori să îl menţionez este creşterea constantă a schimburilor comerciale dintre România şi Irlanda, practic aproape dublarea lor faţă de anul 2005. În 2012, nivelul schimburilor a ajuns la 495 milioane de euro, iar informaţiile disponibile pentru anul 2013 indică o nouă creştere importantă a acestora”.

„Este necesară definitivarea Strategiei Naţionale în Domeniul Tineretului 2014-2020”

Reporter: editura November - 3 - 2013 Comments Off on „Este necesară definitivarea Strategiei Naţionale în Domeniul Tineretului 2014-2020”

– afirmă dl. Nicolae Bănicioiu, ministru al Tineretului şi Sportului –

România nu a avut până în prezent o strategie în politica de tineret. În condiţiile integrării în Uniunea Europeană şi armonizării structurilor instituţionale şi a legislaţiei, care sunt obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune stabilite la nivelul Ministerului?

Nicolae Banicioiu

Nicolae Banicioiu

– Pentru a crea „Strategia Naţională în Domeniul Tineretului 2014-2020”, am decis să iniţiem o consultare largă a mediului civic în România, a ONG-urilor, structurilor de tineret, sindicatelor, structurilor studenţeşti şi a tuturor celor care se ocupă de mediul organizaţiilor neguvernamentale. Este necesară definitivarea acesteia în termen cât mai scurt, deoarece România este deficitară la acest capitol. În acest sens, am decis constituirea unui grup de lucru inter-ministerial, alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Tineretului şi Sportului, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi Ministerului Sănătăţii, pentru a avea o imagine completă asupra tuturor aspectelor ce marchează evoluţia şi dezvoltarea tinerilor. Pe 12 august, cu ocazia Zilei Internaţionale a Tineretului, Ministerul Tineretului şi Sportului a lansat în dezbatere publică documentul Strategiei.

La deschiderea anului şcolar

La deschiderea anului şcolar

– Care sunt elementele principale ale Strategiei?

– Pilonii Strategiei prin care ne dorim să combatem problemele cu care se confruntă tinerii (şomajul, marginalizarea în societate şi lipsa oportunităţilor) sunt: cultură şi educaţie non-formală, participare şi voluntariat, muncă şi antreprenoriat, sănătate, sport şi recreere, toate acestea având ca obiectiv principal incluziunea socială a tinerilor. Printre obiectivele Strategiei se numără asigurarea accesului tinerilor la educaţie non-formală şi cultură, formarea unui stil de viaţă sănătos prin practicarea unui sport, crearea unui mediu favorabil voluntariatului şi creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă.

Ce ne puteţi spune despre liniile de acţiune prezente ale Ministerului pe problematica de tineret?

– Printre direcţiile de acţiune pe care Ministerul le are în vedere prin „Strategia Naţională în Domeniul Tineretului 2014-2020” se numără diversificarea ofertei de educaţie non-formală, formarea tinerilor în meserii tradiţionale, combaterea obezităţii prin consiliere şi activităţi sportive, măsuri de prevenţie în vederea reducerii consumului de tutun şi droguri, creşterea numărului orelor de sport în şcoli şi licee, reglementarea voluntariatului şi stimularea dezvoltării de start-up-uri în domeniul antreprenoriatului.

În dezbatere, Strategia Naţională în Domeniul Tineretului

În dezbatere, Strategia Naţională în Domeniul Tineretului

– Ce alte programe aveţi în derulare?

– Anul acesta, Ministerul Tineretului şi Sportului a organizat, în premieră, Tabăra Tinerelor Talente şi Tabăra Olimpicilor, proiecte la care au participat tineri din toată ţara, tineri cu talente artistice deosebite, respectiv tineri olimpici naţionali şi internaţionali. Scopul a fost de a încuraja talentul creator şi de a răsplăti reuşitele tinerilor de excepţie din România. De asemenea, am organizat tabere speciale pentru tinerii instituţionalizaţi şi tinerii cu dizabilități.

Un alt proiect apreciat de participanţi a fost „Şcoala de Vară 2013”, dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani şi care a constat în seminarii pe teme precum: dezvoltarea aptitudinilor de antreprenoriat, a competenţelor civice, interpersonale şi sociale, informarea corectă cu privire la modalităţile de obţinere a unei finanţări din fonduri europene, diferite activităţi privind protecţia mediului, creşterea toleranţei prin cunoaşterea valorilor culturale, a obiceiurilor şi tradiţiilor specifice altor etnii şi, nu în ultimul rând, promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a mişcării fizice.

Îmi propun ca anul viitor să continuăm şi să dezvoltăm lucrurile bune pe care le-am făcut anul acesta.

„Tările noastre au realizat progrese semificative în relaţiile politice, comerciale, culturale…”

Reporter: editura May - 27 - 2013 Comments Off on „Tările noastre au realizat progrese semificative în relaţiile politice, comerciale, culturale…”

ne declară ES Talgat Kaliyev, Ambasadorul Republicii Kazahstan la Bucureşti

Am dori să ne expuneţi câteva consideraţii referitoare la relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Kazahstan şi, îndeosebi, la colaborarea dintre ţările noastre în cei peste 20 de ani de relaţii diplomatice. (V-am ruga să vă referiţi la importanţa vizitelor reciproce la cel mai înalt nivel, dintre preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev şi preşedintele României, Traian Băsescu).

ES Talgat Kaliyev

ES Talgat Kaliyev

– 2012 a fost un an cu profunde semnificaţii – am sărbătorit cea de-a 20-a aniversare a stabilirii relaţiilor diplomatice dintre Kazahstan şi Romania. În acest scurt răstimp, ţările noastre au realizat progrese notabile în relaţiile politice, comerciale, culturale, în domeniul umanitar, precum şi în cel al cooperării în cadrul multor forumuri.

Nucleul solid al strângerii relaţiilor bilaterale îl reprezintă menţinerea dialogului politic la cel mai înalt nivel. Bucureştiul acordă o importanţă strategică relaţiilor cu Kazahstanul, afirmaţie repetată în mai multe rânduri de preşedintele Traian Băsescu. Trebuie să menţinem dinamica acestor întâlniri şi să intensificăm dialogul. Astana este pregătită să primească vizita primului ministru Victor Ponta şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, în acest an, cu ocazia Forumului Economic din luna mai. Aceasta, fără îndoială, va constitui o bază solidă, în perspectiva vizitelor la cel mai înalt nivel şi la Bucureşti şi la Astana.

Sunt de notorietate succesele pe care Kazahstanul le-a înregistrat în cei 20 de ani de independenţă; unul dintre cele mai preţuite este edificarea unor bune relaţii cu toate statele, cu vecinii şi cu toţi cei interesaţi de dezvoltarea cooperării cu ţara noastră. În acest context, aş dori să accentuez cu mare satisfacţie ridicarea la rang de Ambasadă a Reprezentanţei noastre la Bucureşti, în anul trecut.

Cum apreciaţi stadiul actual al cooperării economico-comerciale dintre Kazahstan şi România, reprezentată în primul rând în domeniul energetic; Republica Kazahstan este acum cel mai important partener economic al României în Asia Centrală şi nu numai.

– Contextul favorabil al dialogului politic dintre ţările noastre are un impact pozitiv asupra cooperării economice. Una dintre cele mai eficiente materializări este Comisia Bilaterală Interguvernamentală de Cooperare Economico-Comercială şi Tehnico-Ştiinţifică. Trebuie să menţionez că volumul schimburilor comerciale dintre ţările noastre s-a ridicat, în anul 2012, la 3.097 miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât în anul 2010.

Principalele domenii ale cooperării economice dintre ţările noastre sunt cel al energiei, ingineriei mecanice, metalurgiei, transporturilor şi industriei uşoare. Un număr de 13 companii mixte activează în România şi alte 38 sunt înregistrate în Kazahstan. Acest lucru a devenit posibil în mare parte datorită achiziţionării de către „KazMunayGaz” a companiei „Rompetrol”. Ca urmare a acestui proiect, România a devenit o poartă de intrare a Kazahstanului spre piaţa europeană. Sprijinim, de asemeni, extinderea afacerilor româneşti în Kazahstan, în special în agricultură, energie, infrastructură şi comunicaţii.

O altă prioritate o constituie întărirea legăturilor culturale şi în domeniul umanitar dintre ţările noastre. Aş dori să subliniez că Astana a creat toate condiţiile pentru dezvolatrea diasporei româneşti din Kazahstan; există peste 20.000 de cetăţeni de origine română în ţara noastră, care îşi aduc contribuţia deopotrivă la prosperitatea ţării în care trăiesc, Kazahstanul şi la întărirea prieteniei kazaho-române.

– În acest cadru, cum estimaţi evoluţia investiţiilor kazahe în România?

– Uniunea Europeană are o poziţie ferm stabilită, de lider în parteneriatul comercial cu Kazahstanul. În prezent, UE însumează 50% din comerţul exterior al Kazahstanului, fiind pe locul trei la capitolul investiţii. Iar ţara noastră este al treilea mare furnizor de energie către UE dintre statele care nu sunt membre OPEC.

Investiţiile kazahe în România se cifrează la circa 4 miliarde de dolari. De altfel, una dintre cele mai importante investiţii ale Kazahstanului este aici, în România. Din 1993 până în 2011, investiţiile româneşti în Kazahstan au depăşit 750 milioane de dolari.

Aşadar, Kazahstanul este unul dintre cei mai importanţi investitori în România. Continuarea realizării de proiecte de investiţii este, astfel, planificată. Este necesar să observăm că achiziţiile făcute în România sunt cele mai importante investiţii ale Kazahstanului pe teritoriul Uniunii Europene.

Se cunoaşte că există o cooperare foarte bună între cele două ţări pe arena organizaţiilor internaţionale, iar România, ca stat membru al Uniunii Europene, sprijină procesul de adâncire a relaţiilor Kazahstanului cu UE…

– Ne vom aminti întotdeauna cu profundă gratitudine de faptul istoric că România a fost primul stat european care a recunoscut independenţa Kazahstanului. Ţările noastre se bucură de un bun dialog politic bilateral, prin Grupurile de Prietenie care activează în Parlamentele ambelor ţări. Ne coordonăm eforturile în cadrul ONU, al OSCE şi al altor foruri internaţionale. Astana este recunoscătoare Bucureştiului pentru sprijinul acordat în timpul preşedinţiei OSCE deţinute de Kazahstan în 2010, ca şi pentru susţinerea demersului Astanei de a găzdui EXPO-2017. Sperăm ca această tradiţie a bunei colaborări să continue.

Cele două decenii de copperare cu statele europene a transformat considerabil realţiile dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană. Recent, Kazahstanul a încheiat cu success Programul de Stat „Drumul către Europa”, un bun mijloc de a implementa una din priorităţile politicii externe a ţării noastre: dezvoltarea relaţiilor cu Europa. Până la un anumit nivel, a fost şi un răspuns la Strategia UE pentru Asia centrală.

Un alt punct semnificativ îl constituie eforturile noastre de a avea un nou Acord de Parteneriat Avansat Kazakhstan – UE. Am demarat deja negocierile pentru elaborarea documentului care este menit să înfăţişeze ţelurile pe termen lung ale cooperării dintre cele două părţi. Acordul se referă la crearea unui cadru nou pentru parteneriatul multilateral, reciproc avantajos, dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană. Am parcurs etapele unui proces important şi eficient de întărire a parteneriatului cu Europa, care extinde relaţiile bilaterale la un nou nivel calitativ. Şi credem cu tărie că România, ca stat membru al UE, va continua să sprijine întărirea relaţiilor dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană.

Relaţiile dintre România şi Letonia au temelii trainice

Reporter: editura May - 3 - 2011 Comments Off on Relaţiile dintre România şi Letonia au temelii trainice

declară ES Valdis Zatlers, preşedintele Letoniei, în cadrul interviului acordat
în exclusivitate revistei noastre

Cu ocazia recentei vizite efectuate în România, prima prezenţă a unui preşedinte leton în ţara noastră, ES Valdis Zatlers, preşedintele Letoniei, a inaugurat Consulatul onorific al ţării sale la Bucureşti. Deschiderea oficială a Consulatului, „o mică ambasadă”, cum l-a denumit ES Valdis Zatlers, a constituit şi un bun prilej pentru realizarea unui interviu în exclusivitate, acordat revistei „Balcanii şi Europa” de către preşedintele leton, care a punctat reperele majore ale evoluţiei relaţiilor dintre cele două ţări.

Cu ce gânduri aţi venit în România?

Tocmai am semnat în Cartea de Onoare a Consulatului şi vă pot spune că sunt convins că orice început are un viitor favorabil dacă există încredere şi colaborare deschisă. Am venit în România cu gânduri bune, cu atât mai mult cu cât există câteva semne simbolice, care alcătuiesc un context cu o semnificaţie deosebită: 90 de ani de când România a recunoscut independenţa Letoniei, 20 de ani de la reluarea relaţiilor bilaterale şi 10 ani de la vizita unui preşedinte al României în Letonia. Îmi amintesc cu plăcere că Letonia a fost una dintre primele ţări care au ratificat, în ianuarie 2006, Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. Consider că sunt semne cu o încărcătură deosebită. Iar discuţiile cu preşedintele Traian Băsescu şi primul ministru Emil Boc, care s-au dovedit pragmatice şi constructive, mi-au întărit convingerea că viitorul relaţiilor bilaterale va avea o cale ascendentă.

România şi Letonia manifestă poziţii apropiate în ce priveşte problematica zonală, europeană şi internaţională?

Poziţiile noastre sunt complementare, unele chiar similare în foarte multe domenii, în special în ce priveşte problemele europene, dar şi în aspectele vastei agende politice internaţionale a momentului. Am ajuns împreună la concluzia că relaţiile dintre România şi Letonia au temelii trainice şi se pot dezvolta excelent în viitor.

Ne puteţi oferi detalii referitoare la domeniile vizate de o viitoare colaborare între România şi Letonia, date fiind auspiciile favorabile pe care le-aţi menţionat?

Există deja propuneri concrete pentru o colaborare pe multiple planuri între ţările noastre. România şi Letonia au puncte de vedere apropiate în foarte multe domenii. Cele convenite pe parcursul vizitei, printre care dezvoltarea relaţiilor de afaceri, impulsionarea schimburilor comerciale, convenţia încheiată cu Ministerul Apărării în domenii specifice, pot fi considerate elemente ale unei vizite de succes.

Ce ne puteţi spune despre componenta culturală a relaţiilor bilaterale?

În zilele noastre, oamenii călătoresc foarte mult. Cred că acest segment poate fi dezvoltat şi, în context, am avut discuţii constructive cu ministrul român al Culturii, dl. Kelemen Hunor. Sunt bucuros să constat că multe oraşe din România sunt înfrăţite cu oraşe din Letonia. Dezvoltarea, între ţările noastre, a unor domenii ca turismul sau tehnologia infoemaţiei va aduce, neîndoielnic, o evoluţie generală a relaţiilor dintre popoarele noastre şi, implicit, pe componenta spirituală, culturală.

Aţi fost primit în România cu respect faţă de istoria poporului leton şi, totodată, cu multă simpatie. De la oficialităţi, diplomaţi, ziarişti, până la oamenii obişnuiţi, cu toţii privim Letonia ca un stat partener şi prieten. Cu ce impresii rămâneţi după vizita în ţara noastră?

Într-adevăr, cea mai mare valoare o reprezintă oamenii, iar pentru progresul relaţiilor dintre cele două ţări, elementul uman este esenţial. Pornind de la acest considerent, pot afirma că deschiderea Consulatului onorific al Letoniei în centrul Bucureştiului, „o mică ambasadă”, aş putea spune, într-un sediu elegant şi adecvat pus la dispoziţie de o mare companie din România, NIRO Investment Group, numirea unui diplomat de carieră în funcţia de consul, în persoana d-lui ambasador Ioan Donca, convorbirile pe care le-am avut, toate acestea mă îndemnă să concluzionez că vizita în România a fost un real câştig pentru ambele părţi şi un succes deplin al acestui demers. Sunt pe deplin convins că relaţiile bilaterale au un viitor trainic şi pozitiv, deschis pentru toate planurile care pot asigura propăşirea popoarelor noastre şi progresul celor două ţări.