NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

În primul rând implicare românească

Reporter: editura October - 16 - 2010 Comments Off on În primul rând implicare românească

Afirmă dl. Cristian Diaconescu, Preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale pentru Progresul României
Revista noastră, „Balcanii şi Europa”, l-a prezentat cititorilor săi pe dl. Cristian Diaconescu în repetate rânduri, în calitate de ministru al Afacerilor Externe al ţării. De această dată, l-am abordat în calitatea pe care o are, de preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale pentru Progresul României, care promovează „democraţia socială şi militează pentru reconstrucţia pe baze noi a unui stat activ puternic”.
Se cunoaşte că unul dintre cele 5 proiecte fundamentale ale UNPR îl reprezintă “o democraţie profundă şi coerentă”. În acest perimetru de preocupări, l-aţi propus, şi a fost acceptat, din partea UNPR, pe dl. Valentin Mocanu în funcţia de secretar de stat care să gestioneze problemele romilor în relaţia cu Franţa. Socotiţi că incluziunea romilor reprezintă o problemă deopotrivă naţională şi europeană?

Consider că „problema” romilor este, din punctul nostru de vedere, o problemă exclusiv naţională. Practic, nu avem argumente pentru a pasa această temă în altă parte. Din altă perspectivă, putem considera că sunt aspecte generale care pot avea caracter european, dar în ceea ce priveşte romii cetăţeni români, repet, dacă o considerăm o „problemă”, atunci ea îşi poate găsi rezolvare doar aici, în România. În fapt, socotesc că ceea ce dv numiţi „problema romilor” este mai degrabă o consecinţă a faptului că nu am fost suficient de prompţi şi insistenţi în gestionarea evenimentelor premergatoare repatrierilor din Franţa.

Din datele oficiale reiese că repatrierea romilor din Franţa a fost voluntară. Consideraţi că în acest proces au fost respectate dreptul comunitar şi legislaţia celor două state membre?

Nu aş dori să dau un verdict în acest sens. Cred că ne putem pronunţa numai după o analiză temeinică a ceea ce s-a întâmplat în Franţa. În acelaşi timp, vreau să reţineţi că sunt un adversar al verdictelor pe grupuri de persoane şi cu atât mai mult dezaprob măsurile care se iau pe categorii de oameni şi nu pe fiecare individ în parte. Este oarecum tardiv să ne pronunţăm acum, după ce repatrierile au fost operate şi cred că se putea face mult mai mult în sensul protejării unor cetăţeni români aflaţi pe teritoriul altui stat.

Am dori să vă exprimaţi un punct de vedere referitor la faptul că, la data de 7 septembrie a. c., Comisia Europeană a creat un grup operativ privind romii, care să evalueze utilizarea de către statele membre a fondurilor Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte fondurile europene, aşa cum ştiţi, există diverse organisme naţionale sau comunitare care verifică traseul banilor, modul în care ei sunt cheltuiţi şi dacă anumite domenii au într-adevăr sau nu nevoie de acele fonduri. Orice mijloc de verificare nu face decât să garanteze că banii europeni ajung în zonele unde este nevoie mai mare de ei.

Recent, preşedintele Traian Basescu sublinia că statul trebuie să le ofere romilor nomazi posibilitatea de a câştiga bani prin muncă şi posibilitatea de a-şi educa copiii. Ce oportunităţi oferă minorităţii rome statul român, din această perspectivă?

Socotesc că, dacă vom lua măsuri speciale pentru o anume minoritate, vom face mai mult rău decat bine. Copiii romi au exact aceleaşi drepturi precum orice copil – cetăţean român. În realitate, dacă statul creează condiţii speciale pentru copiii unei minorităţi, evident involuntar, va stigmatiza acei copii. Ar fi inadmisibil! Orice copil cetăţean român beneficiază, la vârsta corespunzătoare, de şcolarizare gratuită, repet, orice copil român, indiferent de etnie sau apartenenţă la o minoritate. În ce priveşte obţinerea de venituri din munca cinstită, în acelaşi fel, statul garantează cetăţenilor săi că se pot dezvolta, că pot munci şi pot obţine venituri licite. Dacă se vor crea condiţii speciale pentru o minoritate, automat vom fi nevoiţi să considerăm acea minoritate lipsită de posibilitatea de a se adapta la ritmul societăţii. Am avut ocazia să cunosc romi remarcabili. Sunt absolut convins că sunt oameni adaptabili şi care, prin elitele lor, pot chiar să aducă progres societăţii.

Efort comunitar în direcţia incluziunii sociale a romilor

Reporter: editura October - 16 - 2010 Comments Off on Efort comunitar în direcţia incluziunii sociale a romilor

interviu acordat de dl. Valentin Mocanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei sociale

La întoarcerea de la Paris, unde aţi avut discuţii cu autorităţile franceze, aţi afirmat că soluţia pentru rezolvarea problemei romilor o reprezintă coordonarea. Am dori să detaliaţi aceste afirmaţii.

– În ultimii ani, România a făcut eforturi considerabile în domeniul incluziunii sociale a cetăţenilor români de etnie romă. De exemplu, în prezent, în România se află în derulare 88 de proiecte Fondul Social European, având ca scop principal integrarea socială a cetăţenilor români de etnie romă, în cadrul cărora grupul ţintă este format din cetăţenii aparţinând acestei etnii şi grupurile defavorizate.

Cu toate acestea, valorificarea cooperării descentralizate, prin transfer de expertiză de la autorităţile locale franceze la autorităţile locale române, nu poate decât să îmbunătăţească acest proces de integrare, motiv pentru care cele două părţi au convenit să colaboreze în acest sens.

De asemenea, România şi Franţa conlucrează pentru a coagula un efort comunitar în direcţia incluziunii sociale a romilor.

Se cunoaşte că dl. Eric Besson, ministrul francez pentru Imigraţie, s-a declarat satisfăcut de discuţiile purtate, care au fost „constructive şi amicale”. Care este punctul dvs. de vedere?

– Între România şi Franţa există un Parteneriat strategic, semnat în 2008, la Bucureşti, de preşedinţii român şi francez, care structurează relaţiile bilaterale între cele două ţări. Parteneriatul strategic s-a materializat cu succes în multiple domenii – cooperare economică solidă, cooperare foarte bună la nivelul comunităţilor locale, cooperare descentralizată, schimburi culturale de excepţie. Avem interese reciproce şi interese comune, pe care dorim să le materializăm.

Discuţiile cu partenerul francez pe tema integrării cetăţenilor români de etnie romă au fost deschise, fiind îndreptate spre o abordare de cooperare şi coordonare a problematicii la nivel intern, bilateral şi tripartit, incluzând CE.

Ultimele întrevederi dintre reprezentanţii celor două guverne arată disponibilitatea de cooperare şi de identificare a unor soluţii realiste, prin acţiuni comune şi asumarea responsabilităţii de ambele părţi.

– Aţi afirmat, în ziarul „Le Parisien”, că romii sunt stigmatizaţi ca grup etnic şi aţi spus că doriţi ca fiecare caz de rom vizat de părăsirea teritoriului francez să fie examinat individual, cu respectarea drepturilor omului, incluse în principiile UE.

– Principiul liberei circulaţii constituie fundamentul construcţiei europene. Românii de origine romă sunt cetăţeni europeni care se bucură de libertate de circulaţie. Noi am susţinut şi continuăm să susţinem că orice măsuri promovate şi aplicate de autorităţile franceze trebuie să se desfăşoare în cadrul larg al respectării principiilor fundamentale ale drepturilor omului şi ale celor care stau la baza constituirii UE, în special principiul liberei circulaţii.

Conform prevederilor Directivei 2004/38/CE, măsurile care afectează libera circulaţie a cetăţenilor membri UE, precum şi dreptul la rezidenţă trebuie să se bazeze pe conduita proprie a persoanei în cauză. Un stat membru nu poate lua o decizie de îndepărtare de pe propriul teritoriu naţional a unui cetăţean european ca urmare a faptului că acesta face parte dintr-o anumită etnie. Statul membru gazdă este obligat, înainte de a lua o decizie de limitare a dreptului la libera circulaţie, să analizeze, pentru fiecare caz în parte, diverşi factori individuali, precum durata şederii individului respectiv pe teritoriul său, vârsta acestuia, starea sa de sănătate, situaţia familială şi economică, integrarea sa socială şi culturală în ţara gazdă şi legăturile sale cu ţara de origine.

Susţineţi ideea potrivit căreia, deşi situaţia romilor din România s-a îmbunătăţit, există o problemă de acces la educaţie pentru această etnie?

– Calitatea, eficienţa, echitatea, deschiderea sistemului de educaţie către alte sisteme reprezintă fundamentul politicilor în domeniul educaţiei din România, cu scopul declarat de a oferi tuturor cetăţenilor oportunităţi de a învăţa oricând, oriunde şi în ce mod alege fiecare.

Ministerul Educaţiei, pe lângă cadrul legislativ care garantează dreptul la educaţie, a dezvoltat un sistem de reglementări centrate pe aspecte specifice, a elaborat planuri naţionale şi strategii de incluziune socială şi a pus în aplicare programe de intervenţie destinate diferitelor grupuri ţintă.

În afară de acestea, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este partener cu ANR sau alte instituţii la nivel central sau organizaţii neguvernamentale în cadrul unor proiecte FSE care vizează educaţia grupurilor dezavantajate şi, implicit, a romilor, în scopul prevenirii şi corectării părăsirii timpurii a şcolii.

– Care sunt paşii pe care îi veţi parcurge, în calitate de secretar de stat pentru problemele romilor din Franţa, pentru rezolvarea, în condiţii optime, a problemelor legate de integrarea acestei etnii?

– În vederea integrării cetăţenilor români de etnie romă repatriaţi voluntar din Franţa, vom acţiona la nivel local, prin instituţiile existente. Astfel, s-au creat instituţional mecanisme prin care aceşti cetăţeni care se întorc în România să beneficieze de asistenţă pe piaţa muncii, în domeniul protecţiei copilului şi în privinţa soluţionării eventualelor probleme legate de documentele de identitate.

De asemenea, Guvernul Român a demarat acţiunea de organizare a unei unităţi de sprijin pentru elaborarea şi implementarea de către instituţiile locale a unor proiecte de incluziune socială şi pe piaţa muncii, finanţate din fonduri europene, având ca grup ţintă cetăţenii români de etnie romă. Atragerea de fonduri europene trebuie să fie accentuată pe nivelul local, în încercarea de implementare a unor măsuri de incluziune socială pentru persoanele defavorizate, inclusiv persoanele de etnie romă. Din cadrul acestor unităţi de sprijin vor face parte şi experţi francezi, ce vor fi detaşaţi în România special în acest sens.

Este esenţială o abordare europeană a integrării romilor şi identificarea de soluţii comune de către statele membre şi Comisia Europeană, complementar faţă de eforturile naţionale, în domenii precum educaţia, formarea profesională, sănătatea şi locuinţele. În acest sens, a fost deja avansat, la nivelul Comisiei Europene, un set de propuneri de acţiune, urmând ca în viitoarea perioadă să se realizeze o vizită la Bruxelles a reprezentanţilor celor două guverne, pentru susţinerea unor acţiuni comune.