NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

„Studenţii vietnamezi formaţi în România joacă un rol important în dezvoltarea Vietnamului”

Reporter: editura June - 17 - 2012 Comments Off on „Studenţii vietnamezi formaţi în România joacă un rol important în dezvoltarea Vietnamului”

– ne declară E.S. domnul Nguyen Quang Chien,

Ambasador al Republicii Socialiste Vietnam în România,

la încheierea misiunii sale în ţara noastră

 

Cum se explică faptul că în plină criză economică mondială, Republica Socialistă Vietnam înregistrează unritm susţinut de creştere, în această regiune a continentului asiatic?

– Înainte de toate, ţin să remarc faptul că progresele realizate de ţara noastră se datorează unor momente istorice importante, pe care le-am parcurs, între care amintesc reunificarea Vietnamului, la data de 30 aprilie 1975. În ciuda efectelor negative ale crizei economice globale, Vietnam a înregistrat performanţe remarcabile economice, inclusiv o rată de creştere anuală medie de 7%, între anii 2006-2010. Am vedea o combinaţie de factori, dintre care cei mai importanţi ar fi: dinamismul unei pieţe de 86 de milioane de consumatori, cu o creştere continuă a cererii interne, forţă de muncă abundentă şi o capacitate de adaptare proprie asiaticilor. Am adăuga puternice creşteri economice realizate prin reforme economice profunde, pe o perioadă de 25 de ani, caracterizate prin înţelepciunea de a alege între proprietatea de stat şi cea particulară. Amintim, apoi, un angajament decisiv de integrare internaţională, şi, bineînţeles, regională şi inter-regională, în cadrul proiectului Comunităţii Economice a ASEAN, APEC, a Summitului din Asia de Est, ASEM. Mai menţionez apoi o politică anti-criză consecventă, care vizează menţinerea stabilităţii macroeconomice.

Există, de asemeni, încă multe piedici, cum ar fi creşterea inflaţiei, deficitul comercial, încetinirea unor activităţi, scăderea cererii externe a volumului de export, (care reprezintă până la 70% din PIB) şi a investiţiilor străine directe.

 

Se poate socoti că la această dezvoltare a contribuit şi implementarea unei economii de stat cu elemente de piaţă în mica industrie şi agricultură, după modelul chinez?

– Vietnam a adoptat un proces propriu de dezvoltare socio-economică. În acelaşi timp, ţinând seama de ritmul globalizării, este necesar să se facă schimb de experienţe cu alte ţări, extrase din realităţile practice. Fiind o economie în tranziţie, Vietnam învaţă, selectează şi aplică la propriile sale condiţii învăţămintele provenite de la ţări dezvoltate sau în curs de dezvoltare.

 

Am dori să aflăm care este stadiul relaţiilor multilaterale dintre Vietnam şi România.

– Între ţările noastre există relaţii tradiţionale de prietenie. Vietnam este recunoscător Guvernului şi poporului român pentru sprijinul nepreţuit pe care le-a oferit în timpul războiului de eliberare şi în epoca de făurire a naţiunii. Astăzi, relaţiile noastre continuă să se dezvolte în diferite domenii, contribuind la dezvoltarea socio-economică a fiecărei ţări. Relaţiile economice şi comerciale au cunoscut o creştere constantă, cu un volum comercial trecut de la 30 de milioane de dolari/an, în medie, ajuns, în perioada 2000-2005, la 78.87 milioane de dolari în 2008, înainte de a atinge un record de 129 milioane de dolari în 2010.

Schimburile noastre culturale, ştiinţifice, educaţionale şi sportive au cunoscut un progres substanţial, ca parte a unui Program de aplicare bianuală a Acordului de cooperare. De asemeni, activităţile culturale se desfăşoară cu regularitate, sub auspiciile ambasadelor noastre din Bucureşti şi din Hanoi: săptămâni ale filmului, expoziţie de fotografii sau de cărţi, conferinţe-dezbateri, spectacole în cadrul Festivalului „Hue”. Turismul este, de asemenea, un potenţial sector de cooperare. Relaţiile tradiţionale de prietenie sunt chemate să se consolideze şi prin promovarea cooperării între comunităţile noastre locale, cum este cazul dintre Da Nang şi Ninh Binh – Timişoara-Hunedoara.

Aş adăuga că între Vietnam, membră a ASEAN şi România, membră a Uniunii Europene, pot exista şi alte oportunităţi de cooperare în cadrul forumului Asia-Europa (ASEM), pe subiecte cum ar fi proiecte în subregiunea Mekong şi Strategia Dunării, de exemplu.

 

– Cum apreciaţi faptul că peste 3.000 de absolvenţi vietnamezi ai învăţământului din România au, în continuare, legături cu mediul academic şi ştiinţific-cultural românesc?

– Domeniile educaţiei, ştiinţei, tehnologiei şi culturii constituie domenii favorite în cooperarea bilaterală. Cei aproximativ 3.000 de studenţi şi stagiari vietnamezi formaţi în România în anii ’60, ’70 şi ’80 ai secolului XX joacă nu doar un rol important în dezvoltarea Vietnamului, dar, de asemenea, se constituie ca o punte indispensabilă pentru promovarea parteneriatului între instituţii şi întreprinderi româneşti şi consolidează legăturile dintre cele două popoare.

Vom continua eforturile şi acţiunile noastre, reînnoind periodic acordurile bilaterale de coperare în domeniul educaţiei, tehnico-ştiinţific şi cultural. Pe realizările create de predecesorii lor, înaintaşi, noua generaţie de studenţi vietnamezi, care urmează cursuri de formare universitare şi post-universitare în România, vor prelua şi vor continua munca lor, împreună cu colegii români, pentru a îmbogăţi relaţia noastră multilaterală, într-o nouă etapă de cooperare.

 

 

„România este un important partener în drumul spre integrarea în Uniunea Europeană”

Reporter: editura March - 21 - 2012 Comments Off on „România este un important partener în drumul spre integrarea în Uniunea Europeană”

– ne declară E.S domnul Sami Shiba, Ambasadorul Republicii Albania la Bucureşti

-Am dori să ne prezentaţi principalele obiective ale dezvoltării Albaniei, în anul pe care-l parcurgem.

-În primul rând, aş vrea să afirm că anul 2012 înseamnă aniversarea a 100 de ani de la Proclamarea Independenţei Albaniei, un eveniment istoric important, care va fi sărbătorit în mod deosebit de naţiunea albaneză. Le suntem recunoscători popoarelor şi naţiunilor care au sprijinit marile strădanii şi sacrificii ale albanezilor pentru libertate şi independenţă, în acest context România ocupând un loc aparte. De altfel, cu ocazia aniversării a 100 de ani de independenţă, împreună cu instituţii româneşti şi cu asociaţiile albanezilor, vom organiza numeroase şi importante activităţi ştiinţifice, culturale şi artistice.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, menţionez că în anul 2012, pentru Albania, principalul obiectiv naţional îl reprezintă integrarea în Uniunea Europeană. Aproximativ 94% dintre albanezi susţin această opţiune. În context, guvernul s-a angajat în mod ferm la realizarea priorităţilor stabilite de Comisia Europeană pentru obţinerea statutului de candidat şi începerea negocierilor de aderare.

Transformarea visului poporului albanez în realitate – „Albania, o ţară dezvoltată” – constituie un alt obiectiv major pentru anii următori. Pentru aceasta, guvernul albanez este hotărât să continue reformele economice profunde, privatizările masive, creşterea economică rapidă şi revoluţia fiscală, să dubleze veniturile, să crească venitul mediu pe economie, să crească salariile şi pensiile, precum şi să continue războiul împotriva criminalităţii şi corupţiei.

Un alt obiectiv este ca Albania să devină o importantă ţară producătoare de energie regenerabilă. Amintesc că au fost finalizate 220 de contacte pentru construirea de centrale hidroelectrice, din totalul de 450 planificate. De asemenea, este încurajată producerea de energie eoliană, precum şi stocarea energiei solare şi geotermale. Printre alte obiective importante se află dezvoltarea educaţiei şi grija continuă pentru sănătatea cetăţenilor, precum şi preocuparea deosebită pentru valorificarea eficientă a excelentului potenţial turistic – litoralul, cât şi regiunile de munte. Dezvoltarea reţelei de internet şi îmbunătăţirea serviciilor şi a infrastructurii turistice sunt, de asemenea, alte obiective majore şi ambiţioase ale Guvernului albanez.

Ce ne puteţi spune despre perspectiva europeană a Balcanilor de Vest?

– Ţările din Balcanii de Vest au făcut progrese substanţiale pe calea integrării în Uniunea Europeană. Albania este şi ea parte a acestui proces, a acestui curent pro-european. În acest context, este important ca perspectivele europene ale ţărilor noastre să rămână pe agenda europeană şi uşile UE să ne fie deschise.

Acceptarea Albaniei şi Croaţiei în Alianţa Nord-Atlantică va fi urmată în curând de aderarea altor ţări din regiune, inclusiv a Kosovo. Albania crede cu tărie că extinderea NATO în Balcani constituie, în esenţă, întemeierea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi stabilităţii. Politica uşilor deschise promovată de NATO este singura politică dreaptă şi realistă, în beneficiul geostrategic şi geopolitic atât al NATO, cât şi al statelor care aspiră la aderare.

Albania are relaţii excelente cu vecinii săi şi cu întreaga regiune, precum şi voinţă politică pentru consolidarea acestor relaţii, în viitor. Continuăm să promovăm integrarea regională prin crearea unei infrastructuri regionale comune, înlăturarea barierelor de la frontieră şi asigurarea circulaţiei libere a populaţiei, bunurilor şi capitalului.

Câteva consideraţiuni asupra relaţiilor dintre Albania şi România.

– Relaţiile dintre Albania şi România sunt foarte bune, bazate pe legăturile istorice de prietenie dintre cele două popoare şi cooperarea actuală din toate domeniile. România este un aliat al Albaniei în cadrul NATO şi un important partener în drumul acesteia spre integrarea în Uniunea Europeană. Mulţi demnitari români pe care i-am întâlnit mi-au confirmat că România va sprijini Albania în procesul de integrare în UE, motiv pentru care le adresez mulţumiri. Având în vedere relaţiile existente, sperăm să consolidăm în continuare cooperarea bilaterală şi să păstrăm dialogul politic deschis pe care îl avem acum. Mai amintesc că între ţările noastre au fost semnate toate documentele de cooperare bilaterală, inclusiv Tratatul de Prietenie. Albania este decisă să extindă relaţiile cu România, în special în domeniul economic, să intensifice contactele instituţionale între structurile economice şi comerciale, între Camerele de Comerţ, forumuri economice, agenţii de turism etc.

Profit de prilejul acestui interviu şi doresc să-mi exprim aprecierea pentru revista „Balcanii şi Europa”, care ne oferă posibilitatea de a cunoaşte opinii, analize şi comentarii privind evoluţia evenimentelor recente din regiune şi din lume. Cred că este singura revistă care reflectă în mod realist, profesional şi nepărtinitor evenimentele din ţările balcanice şi perspectiva lor euro-atlantică.

• Relaţiile politice dintre Albania şi România sunt deosebit de bune, culminând cu vizita la Tirana, în anul 2011, a Preşedintelui României, E.S. dl. Traian Băsescu. Această vizită, precum şi vizita la Bucureşti a vicepremierului şi ministrului de Externe al Albaniei, E.S. dl. Edmond Haxhinasto, vor constitui în mod cert o bază pentru consolidarea şi instituţionalizarea colaborării noastre pe toate planurile.

• România, ţară prietenă, a găzduit şi l-a sprijinit pe primul prim-ministru independent al Albaniei, Ismail Qemali, care, împreună cu alte personalităţi politice albaneze, în ziua de 5 noiembrie 1912, la Hotel „Continental” din Bucureşti, a decis să declare independenţa Albaniei, care a culminat la Vlora, pe data istorică de 28 noiembrie 1912.

• Cu ocazia aniversării a 100 de ani de la Proclamarea Independenţei Albaniei vor fi organizate „Săptămâna Culturii Albaneze”, la Bucureşti şi „Săptămâna Culturii Române” la Tirana, în cadrul cărora vor avea loc simpozioane ştiinţifice, lansări de filme, de carte etc.

 

AGENDA

Reporter: editura March - 20 - 2012 Comments Off on AGENDA

Noul ambasador al Federației Ruse la București

Primire la Cotroceni

Cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare de către Oleg Sergheevici Malghinov, noul ambasador al Federației Ruse la București a avut loc o convorbire cu președintele României, Traian Băsescu. Discuțiile s-au concentrat asupra stadiului relațiilor bilaterale, atât șeful statului, cât și noul ambasador al Federației Ruse, subliniind interesul pentru creșterea nivelului și substanței dialogului politic dintre cele două state, pe baza unei abordări comune constructive, întemeiată pe încredere și spirit de cooperare – evidențiază un comunicat al Președinției.


Marmara Group Fundation

Al 15-lea Summit Economic Eurasia

desfășurat în zilele de 10,11,12 aprilie 2012

Sesiuni (Istanbul):

Economie, Ecologie şi Dezvoltare durabilă. Nivelul actual al lumii obligă din ce în ce mai multe state, corporaţii și persoane fizice să dobândească o competitivitate de durată, printr-o căutare de performanțe.

Energie. Consumul de energie, securitate şi durabilitate. Subiecte: Proiectul Blue Stream; norme noi de energie în afara industriei.

Dialogul Intercultural. Prezenți la dezbateri clerici de rang înalt (islamici, credinţe creştine, evrei şi budiști). Coexistențe în diversităţi culturale: tratate şi declarații.

Femeia 2012: o căutare a viitorului. O economie reală la nivel mondial poate fi menţionată pentru prima dată în istorie, în care femeile sunt, însă, discriminate din multiple cauze.

3 Continente şi o Mare (Izmir)

Sesiune a preşedinţilor de state, actuali şi foști, efectuată în cooperare cu Camera de Comerţ din Izmir. Se discută în mod special despre foamete, sărăcie şi şomaj.

Continuă confirmarea participanților la Summit: președinți de state, președinți de Adunări parlamentare și Senat, Prim-miniștri și miniștri, ambasadori și alte oficialități din lumea afacerilor și din perimetrul social-cultural.


Amintiri dureroase pentru Azerbaidjan

Ambasada Republicii Azerbaidjan în România a organizat, în colaborare cu Ambasada Turciei și Asociația Scriitorilor din București, o conferință cu tema „Rolul dialogului constructiv în promovarea coexisteței pașnice a națiunilor: studiu de caz – Azerbaidjan”. Evenimentul s-a derulat la Hotelul Ramada Nord, după ce a fost mutat, fără preaviz, de la Uniunea Scriitorilor de pe Calea Victoriei.

Cu acest prilej a fost comemorat masacrul civililor azeri de către armeni, în ziua de 26 februarie 1992, în localitatea Hocali din regiunea Karabah, ceea ce constituie o pagină neagră în istoria omeniri. Referindu-se la acesta, dl. Anar Șükürov, consilier al Ambasadei Azerbaidjan la București, în expunerea sa a arătat că aproape un milion de azeri au fost nevoiți să-și părăsească pământurile natale și să trăiască, de 20 de ani, în exil, după uciderea în masă a azerilor. În continuare și-au expus opiniile dl. Horia Gârbea, președintele Asociației Scriitorilor din București, dl. Vasile Simileanu, editor „Geopolitica Magazine”, prof. dr. Kamer Kasim, expert în cadrul Organizației Internaţionale de Cercetare Strategică, dl. Dumitru Bălan, președinte al Asociației de Prietenie România – Azerbaidjan, precum și Andrada Dinu, din partea Partidului Democrat Liberal.

Rememorând această tragedie, una din cele mai oribile ce au avut loc în secolul XX, care continuă să îndurereze zeci de mii de familii azere, s-a subliniat, în același timp, necesitatea condamnării publice a acestui masacru precum și desfășurarea unor tratative care să țină seama de hotărârile importante luate pe plan internațional în această problemă.