NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

90 de ani de la proclamarea Republicii Turcia

Reporter: editura November - 3 - 2013 Comments Off on 90 de ani de la proclamarea Republicii Turcia

Turcia aniversează 90 de ani de la declararea independenţei, la 29 octombrie 1923. Drumul parcurs de la un stat fondat pe rămăşiţele fostului Imperiu Otoman până la actuala Republică prosperă, considerată o putere regională şi mondială, a fost unul remarcabil.

Mustafa Kemal Atatürk

Mustafa Kemal Atatürk

Turcia de astăzi este o republică democrată, unitară, constituţională, cu o moştenire culturală şi istorică străveche. Aşezarea ţării la intersecţia Europei cu Asia îi conferă o mare importanţă geostrategică. Bazele parcursului său notabil de-a lungul ultimelor decenii au fost puse de un lider vizionar, Mustafa Kemal, cel considerat fondatorul Turciei moderne (supranumit şi „Atatürk” – „Tatăl tuturor turcilor”, titlu care i-a fost acordat de către Parlament, în 1934).

Născut în 1881, Mustafa Kemal a fost ofiţer în armată otomană în primul război mondial. În aprilie 1920, el devenea primul preşedinte al Marii Adunări Naţionale a Turciei, recunoscută drept noul guvern al ţării prin Tratatul de la Lausanne, din 1923. În acelaşi an, în luna octombrie, a fost proclamată Republica Turcia. Acesta a fost punctul istoric de referinţă al debutului unui amplu proces de reformă economică şi socială, care a întors ţara spre valorile occidentale. Astfel, sub conducerea lui Mustafa Kemal, Turcia a adoptat un regim laic: legea islamistă a fost separată, în premieră, de cea laică; noul cod civil a fost elaborat după cel elveţian; femeile au căpătat drepturi egale cu bărbaţii (find abolită obligativitatea ca acestea să poarte vălul Islamic), poligamia a fost interzisă, căsătoria civilă devenind obligatorie; a fost introdus un nou alfabet, cu efect direct asupra grăbirii procesului de alfabetizare a populaţiei; a fost reformat sistemul de învăţământ. Reformele au cuprins şi sectorul economic – a fost redusă fiscalitatea în cazul populaţiei rurale, s-au stabilit modele de ferme agricole, s-a modernizat reţeaua de transport, s-au edificat entităţi industriale moderne.

Introducerea alfabetului latin

Introducerea alfabetului latin

Viziunea lui „Atatürk”, de obţinere a unei independenţe totale – economică, financiară, judiciară, militară şi culturală”, a inclus şi aspectele de politică externă. Alături de calitatea de membru fondator al Naţiunilor Unite (1945) şi membru al Consiliului Securităţii Naţiunilor Unite (din 2009), Turcia a urmat linia orientării spre vest prin apartenenţa în organizaţii ca NATO, Consiliul Europei, OECD, OSCE, făcând parte şi din grupul G-20, al celor mai puternice economii ale lumii (al cărei summit din 2015 îl va prezida). Un alt aspect definitoriu al relaţiilor străine ale Turciei au fost legăturile sale strânse cu SUA. În linie cu această orientare, relaţiile cu Europa au fost o parte centrală a politicii externe a ţării. Astfel, Turcia a început negocierile de aderare la UE în 2005, fiind membru asociat al Comunităţii Economice Europene încă din anul 1963. Totodată, ţara a promovat relaţiile culturale, politice, economice şi industriale cu lumea din est, în special cu Orientul Mijlociu şi cu statele turcice ale Asiei Centrale, prin apartenenţa în organizaţii regionale ca „Islamic Conference and Economic Cooperation Organization”. La rândul lor, Balcanii sunt o parte importantă a preocupărilor politicii externe a Turciei. În acest tablou se înscriu şi relaţiile cu ţara noastră. Turcia şi România au, în mod tradiţional, relaţii bilaterale cu adânci rădăcini, bazate pe prietenie şi cooperare. Acestea au evoluat într-un ritm constant de-a lungul ultimilor ani, deschizând calea pentru extinderea cooperării în orice domeniu posibil, incluzând comerţul, energia, transporturile şi, de asemeni, cultura. Începând din anul 2011, Turcia şi România au ridicat relaţiile tradiţionale la nivel de parteneriat strategic”, arăta ES Ömür Şölendil, Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, în cadrul unui interviu acordat revistei noastre.


Principala provocare pe care o avem în faţă este să ne ridicăm naţiunea la cele mai înalte niveluri de civilizaţie şi prosperitate” (Mustafa Kemal „Atatürk” Paşa)