NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

„Transhumanță” a lucrătorilor est-europeni spre vest

Reporter: editura September - 17 - 2018 Comments Off on „Transhumanță” a lucrătorilor est-europeni spre vest
În primii ani după intrarea în blocul comunitar, statele din estul Europei aveau un avantaj competitiv care le-ar fi putut ajuta să scadă decalajele faţă de Occident: forţa de muncă specializată care lucra cu salarii mici. În timp, însă, 20 de milioane de persoane au părăsit estul Europei pentru a munci în vest, iar sistemele educaţionale nu au mai scos specialişti în loc…

Muncitori străini aşteaptă actele pentru a lucra în Polonia

Datele oficiale arată că 20 de milioane de persoane au părăsit estul Europei în ultimii 25 de ani, majoritatea luând calea Occidentului, iar întoarcerile în statele de origine sunt în proporţie nesemnificativă, arată un raport al Fondului Monetar Internaţional. Preţul plătit de ţările care au pierdut acest val uman este uriaş, de la scăderea PIB la menţinerea decalajelor faţă de zonele dezvoltate.Exodul din estul Europei cuprinde un număr de 20 de state, de la Albania la Estonia, şi a redus în medie cu şapte procente creşterea economică a acestor ţări, notează FMI. Emigraţia a agravat semnificativ lipsa de mână de lucru calificată, scăzând în acest fel productivitatea şi capacitatea acestor ţări de a livra la export produse de înaltă calitate


Chiar şi faptul că toţi aceşti oameni au trimis în statele de origine sume însemnate s-a dovedit o „armă cu două tăişuri” – în timp ce a stimulat consumul, i-a făcut pe destinatarii de acasă mai puţin dornici să-şi caute de muncă şi a avut impact major asupra ratelor de schimb valutar, făcând, per ansamblu, aceste economii mult mai puţin competitive, arată documentul. În cifre relevante, raportul estimează că dacă nu ar fi existat acest exod de mână de lucru calificată spre vest între 1995 şi 2012, diferenţa dintre venitul mediu la nivelul UE şi cel din aceste state furnizoare de lucrători ar fi fost de doar cinci procente. În condiţiile exodului menţionat, în 2015, venitul pe cap de locuitor în Estonia, Lituania, Ungaria sau Polonia era de aproximativ 70% din media la nivel european. „În absenţa unor politici coordonate, emigraţia şi veniturile scăzute pot deveni un cerc vicios”, sintetizează raportul FMI.

Speranţa reîntoarcerii, „o naivitate”

Lucrători ungari în Marea Britanie

Dar ce a însemnat concret plecarea masivă a lucrătorilor din est pentru multe state europene? În cazul Poloniei, cel mai grav aspect este îmbătrânirea accelerată a populaţiei. „În următorii zece ani, sporul natural negativ şi plecarea tinerilor lucrători vor face ca Polonia să devină o ţară îmbătrânită”, punctează Maciej Duszczyk, director al Institutului de Politici Sociale al Universităţii din Varşovia. La rândul său, Michal Myck, director al Centrului de Analiză Economică din Szczecin, afirmă că „decalajul foarte mare dintre veniturile din vest şi cele din est face ca speranţa de reîntoarcere după câţiva ani a celor plecaţi să pară o naivitate”. Datele sunt grăitoare: 12% din forţa de muncă a ţării era relocată numai în Marea Britanie la finalul anului 2015. S-a ajuns la recrutarea de lucrători din Bangladesh, Belarus sau Ucraina. În aceste condiţii, peste doar un deceniu, potrivit estimărilor oficiale, unul din cinci joburi va fi vacant, cu efecte dramatice asupra economiei ţării.

Germania atrage mână de lucru calificată din Cehia

În dreptul Ungariei, acelaşi tip de provocări (şi aceeaşi atitudine în faţa sosirii migranţilor…). Presa din ţara vecină nu încetează să tragă semnale de alarmă vizavi de efectele plecării în vest a peste 600.000 de lucrători ungari, cifră care ar putea fi chiar mai mare. În Marea Britanie, de exemplu, ar fi emigrat peste 250.000 de cetăţeni ungari, arată portfolio.hu. Pe acest fundal, creşterea economică a ţării a rămas din 2008 încontinuu sub media Uniunii Europene, arată publicaţia „Daily News Hungary”.


Şi Cehia are probleme serioase când vine vorba despre forţa de muncă. Astfel, euractiv.cz arată că firmele din sud-vestul ţării nu mai pot conta pe lucrătorii din zonă, întrucât aceştia sunt atraşi ca un magnet în Germania vecină. Acolo, salariile sunt de trei ori mai mari decât în Cehia, iar în plus, lucrătorii cehi primesc şi alocaţii pentru copii, chiar dacă cei mici au rămas în ţara natală. Mai mult, mamele singure primesc o alocaţie suplimentară. „Chiar dacă veniturile din Cehia le-ar egala pe cele din Germania, oamenii tot ar pleca pentru acest avantaj, plăţile kindergeld”, punctează europarlamentarul ceh Martina Dlabajová. 

Medicii albanezi pleacă în masă către spitalele occidentale

Albania este un alt caz de stat care are de suferit de pe urma exodului mâinii de lucru. Potrivit publicaţei „Monitor”, spre deosebire de migraţia din anii 1990, astăzi pleacă persoanele cu înaltă calificare. Expresia-cheie este, de fapt, exodul creierelor, oamenii pregătiţi, cu studii înalte, care se îndreaptă în special spre (aceeaşi) Germania şi spre Canada. În aceste condiţii, sectoare ca sănătatea sau tehnologia informaţiei au masiv de suferit, cu peste 600 de medici plecaţi spre Occident din statul balcanic doar în ultimii trei ani.


În ce o priveşte, România este „campioana” europeană a emigraţiei şi chiar pe locul doi mondial. Numărul estimat al celor care au părăsit ţara este de peste trei milioane dde persoane şi, în ciuda unei cifre impresinante, de peste două miliarde de euro trimişi acasă în fiecare an de aceşti lucrători (peste investiţiile străine în România!), efectele asupra dezvoltării economiei româneşti sunt dramatice. Un singur exemplu: în condiţiile în care Uniunea Europeană pune un mare accent pe dezvoltarea tehnologiei, din ţara noastră au plecat în ultimii zece ani 5.500 de cercetători, un sfert din numărul total. În aceste condiţii, angajatorii români caută lucrători din Asia, mult mai costisitor de adus în ţară şi care pot sosi în număr limitat. 

Îmbătrânirea înceţoşează viitorul omenirii

Reporter: editura March - 20 - 2012 Comments Off on Îmbătrânirea înceţoşează viitorul omenirii

Îmbătrânirea populaţiei lumii este un proces ce ar putea fi calificat drept perfid – înaintează lent, aproape insesizabil, instalând coordonate care vor avea efecte devastatoare pentru generaţiile viitoare. Tinerii de mâine, tot mai puţini, vor avea de susţinut nu doar evoluţia societăţii omeneşti, ci şi mult mai mulţi vârstnici. Tot ce înseamnă creştere economică, PIB al statelor, prosperitate pentru fiecare cetăţean al lumii, economie, investiţii, piaţa muncii, impozite, consum, pensii, compoziţia familiei, urmează, date fiind proiecţiile organismelor internaţionale în domeniu, să fie marcat de dezechilibrul major al sporului natural la nivel mondial.

Raportul „Îmbătrânirea populaţiei lumii”, întocmit de Organizaţia Naţiunilor Unite, trage serioase semnale de alarmă în ceea ce priveşte îmbătrânirea populaţiei lumii, considerată un proces fără precedent în istoria omenirii şi ireversibil, cel puţin în următoarea sută de ani. Câteva date edificatoare din estimările Organizaţiei: în anul 2000, populaţia de peste 60 de ani era în număr de 600 de milioane, triplu faţă de 1950, iar în 2009 erau 700 de milioane de vârstnici. În 2050 vor fi două miliarde de cetăţeni de peste 60 de ani; la nivel global, populaţia vârstnică are o rată de creştere de 2,6%/an, semnificativ mai rapidă decât creşterea populaţiei per total, care se produce cu 1,2%/an; în regiunile dezvoltate, mai bine de o cincime din populaţie are peste 60 de ani, iar în 2050 vor fi mai mult de o treime. În ţările mai puţin dezvoltate, populaţia vârstnică atinge doar 8 procente din total, iar în 2050 se aşteaptă să fie a cincea parte din populaţie; ţările cu fertilitate maximă sunt concentrate în Africa (39 din cele 55 de ţări de pe continent au fertilitate mare), însă aici şi speranţa de viaţă este mai scăzută, din pricina epidemiei de HIV-SIDA.

Dacă tendinţele de scădere a ratei ferilitatii se menţin, statele şi-ar putea pierde pe rând locuitorii, urmând ca pe planetă să rămână ultimii bralizienii şi canadienii, notează „The Economist”.

Europa, în stadiu critic

Europa are cea mai ridicată pondere din lume a persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani în totalul populaţiei, de 22% în 2009, iar prognozele Organizaţiei Naţiunilor Unite indică extinderea la 35% până în 2050. O mare parte dintre ţările Europei orientale cunosc, deja, declinul demografic şi numeroase state occidentale îl vor cunoaşte într-un viitor apropiat. În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, se apreciază că, încă în primul deceniu al acestui mileniu, cea mai mare parte a statelor-membre va fi antrenată într-o tranziţie demografică rapidă. Într-un raport elaborat sub egida Comisiei Europene se arată că „se poate ca indivizii să fie mulţumiţi de a nu avea copii, sau de a nu avea decât doi, dar societatea, dimpotrivă, are nevoie de a asigura solidaritatea şi continuitatea între generaţii, ceea ce reclamă o importantă proporţie de familii mai numeroase”. În 2001, Italia era ţara cu cel mai mare procentaj al persoanelor vârstnice (18%), iar procentajul cel mai scăzut se afla în Irlanda (11%). O longevitate accentuată şi, îndeosebi, o rată a fertilităţii foarte slabă, în cursul ultimelor două, trei decenii, în Italia, Grecia, Spania, au condus la o creştere rapidă a numărului şi proporţiei persoanelor vârstnice.

Ca un caz particular, este de menţionat declinul brutal al fertilităţii în Europa de est, unde schimbările economice şi politice care au urmat căderii regimurilor comuniste au antrenat înrăutăţirea situaţiei sociale a femeilor, şi reculul sau dispariţia sistemelor de protecţie socială. Potrivit estimărilor, raportul dintre pensionari şi angajaţi va creşte de la 25% în prezent, la 53% în 2060. Proporţia va depăşi 60% în ţările care au aderat mai recent la UE – Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia şi România – iar în state precum Danemarca, Irlanda, Cipru, Luxemburg şi Marea Britanie se va situa sub 45%. Raportul mai arată o creştere a populaţiei în Cipru, Irlanda şi Luxemburg şi o scădere în Bulgaria, Letonia, Lituania şi România.

Alarmă economică mondială

Declinul populaţiei active şi îmbătrânirea forţei de muncă pun probleme economice şi sociale deosebite. Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are un profund impact asupra tuturor generaţiilor şi asupra celei mai mari părţi din domeniile de activitate economică şi socială: piaţa muncii, protecţia socială, educaţie, cultură, politică. A apărut un număr important de probleme: costul pensiilor, strategiile în domeniul educaţiei şi formării, locuire, îngrijiri medicale. Diminuarea numărului de persoane în vârstă de muncă este deja vizibilă în Germania şi Danemarca. În Austria, Finlanda, Spania schimbarea s-a produs, în Suedia este estimată pentru 2016, iar în Irlanda este aşteptată la orizontul anului 2037. Îmbătrânirea populaţiei a devenit, în ultimii ani, un subiect important aflat pe agenda dezbaterilor factorilor de decizie din toate ţările Europei. Creşterea numărului de vârstnici necesită elaborarea de noi strategii privind politica socială, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi al fiecărui stat de pe continent.