NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Holocaustul romilor

Reporter: editura September - 11 - 2015 Comments Off on Holocaustul romilor

În amintirea genocidului rom din al doilea război mondial, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care ziua de 2 august este stabilită ca „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”. Conform estimărilor care au stat la baza documentului, cel puţin jumătate de milion de romi au fost exterminaţi pe continent de regimul nazist şi de aliaţii acestuia, iar în unele state europene a fost asasinată peste 80% din populaţia romă. În noaptea de 2-3 august 1944, 2.897 de romi, mai ales femei, copii şi bătrâni, au fost ucişi în lagărul de romi de la Auschwitz-Birkenau. Recunoscând realitatea istorică a genocidului rom, Parlamentul European atestă existenţa şi a altor forme de persecuţie care au generat drame umane inimaginabile – şi care i-au afectat şi pe romii din România – cum ar fi deportările şi internările forţate.

La inaugurarea Monumentului Holocaustului romilor

La inaugurarea Monumentului Holocaustului romilor

În timpul celui de-al doilea război mondial, între 20.000 şi 60.000 de romi din România au fost deportaţi în lagăre – femei, bărbaţi, copii. Datele istorice arată că, deşi în ţara noastră nu s-a aplicat direct „soluţia finală”, mai exact transportarea direct în camerele de gazare, mareşalul Ion Antonescu a ordonat deportarea romilor. „Cifrele celor deportaţi, ca şi în cazul evreilor, sunt extrem de disputate. A fost un genocid, ori în cazurile de genocid nu se mai mai ştiu cifre exacte. Ce s-a întâmplat atunci a fost un holocaust”, explică profesorul de istorie Corneliu Riegler.

Mai puţin de jumătate din cei arestaţi şi trimişi în lagăre de exterminare s-au întors după încheierea războiului. Au trăit orori greu de imaginat şi de exprimat în cuvinte. Unii au pierit, iar puţinii supravieţuitori proiectează astăzi imaginea unor trecute suferinţe dramatice. În memoria sacrificiului lor, la iniţiativa europarlamentarului Damian Drăghici, renumit reprezentant al etniei, a fost dezvelit primul monument care comemorează Holocaustul romilor, la Muzeul Culturii Romilor din Bucureşti. „La 71 de ani de la această problemă uriaşă din istorie, am realizat monumentul Holocaustului romilor. Atat comunitatea romă, cât şi comunitatea majoritară din România aveau nevoie de un astfel de simbol, pentru a se putea reconecta prin prisma empatiei generate de o imensă suferinţa umană. Monumentul este în acelaşi timp un pas important în reconstruirea memoriei colective a comunităţii rome, care are nevoie de simboluri regeneratoare puternice. Monumentul conţine trei astfel de simboluri: în primul rând rugina, apoi lumânările şi sârma ghimpată şi roata romilor – jumătate închisă, jumătate deschisă”, a detaliat europarlamentarul român de etnie romă pentru revista noastră.

1De altfel, în numele simbolurilor perene ale culturii romilor şi pentru eterna memorie a victimelor unuia dintre cele mai întunecate momente ale istoriei omenirii, monumentul inaugurat la Bucureşti va fi mutat în Parlamentul European. „Problema romilor este considerată o problemă paneuropeană. Fiecare stat membru trebuie să-şi asume integrarea romilor. La noi pe paşaport nu scrie rom. Scrie român şi, foarte important, cetăţean european”, conchide europarlamentarul Damian Drăghici.

Pentru ca lecţiile istoriei să fie însuşite de prezent şi să asigure un viitor mai bun etniei, oficialii de la Bruxelles fac apel la o sporire a eforturilor pentru a pune capăt discriminării, discursurilor instigatoare la ură şi infracţiunilor motivate de ură împotriva romilor, care reprezintă un curent „incompatibil cu normele şi valorile Uniunii Europene, un obstacol major în calea integrării sociale de succes a romilor”.