NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

România, în vacanță fără sfârșit

Reporter: editura September - 14 - 2018 Comments Off on România, în vacanță fără sfârșit
Prietenul meu Carol Roman, unul din puținii scriitori și jurnaliști care păstrează, genetic probabil, un pic de umor sub învelișul sufletului, mă provoacă să scriu un articol pentru revista „Balcanii și Europa”, pe care o păstorește. 

Lucian Avramescu

– Ce să-ți scriu?, îl întreb. Eu pot să scriu despre ploaie sau curcubeu, despre rugina care se așază pe intelectualitatea română, despre chimia ucigașă a mâncărurilor de la crâșmele fast-food! 


– Hai, zice directorul revistei. Pentru tine, ca poet, facem derogări de la tematică. Va fi un număr mai relaxat. Mai de vacanță!

Păi, îmi zic eu, abandonat, ca o paporniță în gară, dacă despre vacanță pot să scriu, e, sigur, despre România. Trăiește cea mai lungă și dureroasă vacanță din viața ei modernă. Centenarul Reîntregirii, încercat pe scurt de Mihai Viteazul, care a plătit cu capul pentru îndrăzneală, e o vacanță pe care nici boierii de la Hollywood nu și-o îngăduie. E vacanța în care – pentru țară – politica nu face nimic. Nici puterea, nici opoziția. Ambele, ghidușindu-se în jocul de-a Baba Oarba, dorm. Viziunea, proiectul, ambiția patriotică, dăruirea pentru prosperitatea nației strălucesc, dar lipsesc cu desăvârșire. 

Da, trăim, ca stat, o imensă și fără de sfârșit vacanță a ideilor. Proiectele mari nu-și găsesc loc în planurile bugetare. România a ajuns să reprezinte la modul cel mai nefericit Balcanii, devenind, noi, cei care i-am dat pe Brâncuși, Eminescu, Enescu, Ionesco, Blaga, Coandă, mai balcanici ca bulgarii și mai insulari ca grecii, mai orfani în stabilitate ca albanezo-sârbii din Kosovo… 

De ce par în vacanță, în nesfârșită vacanță de idei și voință patriotică, toți politicienii României? De ce pare scoasă în concediu fără plată țara mea? 

Suntem noi sortiți relaxării, când lumea se agită? America lui Trump se împacă – cine-și putea imagina asta? – cu Kim Jong-Un, „dictatorul odios”, devenit un „tânăr isteț și bun negociator”? Lângă noi, Rusia a găzduit Campionatul Mondial de Fotbal, cheltuind sume colosale pentru a arăta fasonată, încheiată la toți nasturii luxului. 

Vacanță pe planetă? E o vacanță a bombelor atomice (Kim Jong-un nu-i mai trimite, declarativ, bombeaua atomică lui Trump în ceașca de cafea și nici americanul nu mai dă – deocamdată în joacă – peste Seul cu Hiroșime), Europa își face propria armată, România își face… Ce? Concediul ei nesfârșit. 

La concedii strategice ne pricepem. La tactica de a nu progresa nici cu un milimetru suntem maeștri. Vacanța e viața noastră mai nouă. Când intră gândirea unei țări în vacanță, mileniile care o preced se sting, iar Centenarul – atât de glorios încât nu se mai vede – pune punct la toate.

– Cu ce te ocupi?, am întrebat un patron de firme de construcții. Ești în concediu? 

– Sunt în concediu forțat. Mi-au plecat meșterii. Acum pleacă valuri, valuri, salahorii. Am început 40 de blocuri și 150 de vile, sub contract. Mai am doi ingineri din 15 și secretara. Trebuie să aduc vietnamezi, dar nu mă lasă legile, că până-i aduc se dărâmă temeliile. 

– Schimbați-le, zic! 

– Le-aș schimba, dar durează. În plus, politica, Parlamentul, toate sunt în concediu!

– Concediu plăcut!, zic și eu, cu gândul la articolul pe care nu l-am scris încă pentru revista în care noi suntem între Balcani și Europa, la jumătatea distanței dintre Iad și Paradis. 

Lucian Avramescu