NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Nu suntem singuri

Reporter: editura June - 24 - 2020 Comments Off on Nu suntem singuri
Pe neașteptate, întreg globul s-a trezit față în față cu o problemă de o gravitate de neconceput altădată: pandemia de coronavirus, urmată în galop de multe victime umane, mii și mii de oameni îmbolnăviți sau decedați; din păcate, măsurile luate de autorități sunt departe de nivelul la care ar fi trebuit să se intervină. 

Carol Roman

Țara noastră pătimește și ea, mai întâi din cauza perversității acestei boli, ivită ca peste noapte. Este momentul în care ne dăm seama că participarea noastră în cadrul Uniunii Europene, pe de o parte ne aduce posibilitatea de a depăși mai repede această situație gravă, iar pe de altă parte ne pune în situația de a deveni lucizi în legătură cu cât de departe ne aflăm de orice pregătire în fața unor evenimente dezastruoase, cum ar fi, de pildă, chiar cutremurele care ar putea interveni oricând. 


În acest context, ne referim la măsurile decise de Comisia Europeană, care a anunțat instrumentele pe care le va folosi pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei de COVID-19, parte a răspunsului coordonat la nivel european în fața acestei amenințări. Este vorba despre aprovizionarea sistemelor de sănătate, prin menținerea integrității pieței unice, a producției și distribuției de lanțuri valorice. Cu alte cuvinte, sprijinirea oamenilor, astfel încât veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate major și să fie evitate, pe cât posibil, efectele permanente ale acestei crize. De menționat că printre măsurile stabilite se află și flexibilitatea schemelor de ajutor de stat, cum ar fi subvenții salariale, suspendarea plății impozitului pe profit, a taxei pe valoare adăugată sau a contribuțiilor sociale. Va fi accelerată pregătirea propunerii legislative privind un „sistem european de reasigurare de șomaj”, de care vor beneficia milioane și milioane de oameni. Uniunea Europeană a propus, de asemenea, direcționarea sumei de 37 miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune, pentru a lupta împotriva acestei crize. Suma va fi adăugată la cele 29 miliarde de euro fonduri structurale disponibile în întreaga Uniune Europeană. O noutate o reprezintă faptul că prin acest document se propune extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate a UE, incluzând și crizele de sănătate publică, iar pentru anul 2020 sunt disponibile până la 800 milioane de euro. A trebuit, oare, să apară o astfel de amenințare pandemică pentru ca sănătatea publică să fie introdusă în acest concept financiar denumit „solidaritate”? Pot fi amintite și măsurile la nivel de state și guverne împotriva propagării noului coronavirus – cele de izolare, de închidere a frontierelor, a școlilor, a instituțiilor de cultură și de interzicere a diferitelor reuniuni. 

Evenimentele ulterioare vor arăta dacă toate aceste dispoziții vor fi traduse în viață, efectele negative ale pandemiei vor fi atenuate, iar lumea va putea să-și continue existența ca și până acum.


Carol Roman

O replică gravă…

Reporter: editura June - 15 - 2014 Comments Off on O replică gravă…

Editorial

carol romanEste ceva putred în Danemarca” era replica lui Marcellus, un ofiţer din garda regelui, în urmă cu 400 de ani, potrivit marelui Shakespeare. Replică de mare rezonanţă, care indică un pericol ori o situaţie gravă şi care a fost folosită adesea de-a lungul timpului, în cancelarii renumite.

Şi iată că ne aflăm în situaţia de a rosti amintita replică după aflarea rezultatelor recentelor alegeri euro-parlamentare din Europa, care au adus cea mai importantă victorie de până acum a partidelor eurosceptice, extremiste, chiar şi rasiste.

Ascensiunea extremei drepte şi intrarea unui puternic grup eurosceptic în Parlamentul European n-a reprezentat chiar o surpriză, însă victoriile înregistrate de Frontul Naţional din Franţa şi Partidul Independenţei în Marea Britanie în faţa marilor partide moderate arată că Uniunea Europeană încă nu a ieşit din declinul adânc de încredere izbucnit în timpul crizei economice începută în urmă cu şase ani, iar vechea replică shakespiriană îşi arată, mai mult ca oricând, actualitatea. Ca să mai amintim că grupări eurosceptice au ieşit pe primul loc şi în Italia, Germania, Polonia, Austria, Ungaria, Grecia, Danemarca, Lituania, Finlanda şi Suedia. Aceştia, împreună, reprezintă în prezent a treia forţă politică în Parlamentul European, cu 118 mandate, depăşiţi doar de Popularii Europeni, care au câştigat 212 mandate, şi de Socialişti-Democraţi, cu 186 de mandate. O explicaţie a acestei ascensiuni periculoase pentru destinele Uniunii Europene a fost întrevăzută mai demultişor: economii în faliment, biruri suprapuse pentru populaţie, un şomaj imens, care i-a afectat îndeosebi pe cei tineri, inegalităţi flagrante pe drumul evoluţiei comune; cu toate, la un loc, au creat o psihoză periculoasă, potrivit căreia Uniunea Europeană ar trebui înlocuită cu altceva, iar acest altceva n-ar putea fi decât un drum către anarhie, inerţie economică, cu ravagii dintre cele mai grave.

Dacă ar fi să judecăm atent, şi România a avut de suferit de pe urma crizei pornită în întreaga Europă, în primul rând de la „cei mari”, a căror economie dă tonul şi care s-a revărsat mai abitir asupra ţărilor limitrofe, aflate pe cale de a-şi găsi un ritm în construcţia europeană. Deşi nu suntem sceptici şi credem în revigorare, nu putem să uităm desele inegalităţi de tratament la care a fost supusă şi ţara noastră, de plidă în legătură cu intrarea în Spaţiul Schengen, greutăţile birocraţiei de la Bruxelles, care, alături de neîndemânarea noastră, nu au putut îndrepta spre România, numeroşi ani, importante fonduri ce ni s-ar fi cuvenit… şi altele.

Totuşi, ne încredem în redresarea economică şi politică a Uniunii Europene, care ne-a adus pe un drum al dezvoltării, al dobândirii unei vieţi civilizate şi a unor perspective tot mai palpabile pentru bunăstarea românilor.

Nu putem uita că 633 de europarlamentari din cei 751, o imensă majoritate, provin din rândurile partidelor tradiţionale europene, care au depus toată energia pentru această construcţie europeană, care, încă, nu şi-a arătat pe deplin marile sale potenţe de dezvoltare şi care pentru noi, ca şi pentru celelalte ţări, reprezintă viitorul şi speranţa într-o lume mai bună. Ne încredem în faptul că perfecţionarea construcţiei europene, care va retuşa marile neajunsuri scoase la iveală cu prilejul ultimelor alegeri europarlamentare, va ţine seama mai mult decât până acum de solicitările şi intervenţiile eurodeputaţilor români sosiţi la Bruxelles, de întărire a deciziilor salutare pentru toţi şi care pot să solicite – chiar să impună atunci când va fi cazul – acele soluţii ce sunt benefice şi pot sprijini evoluţia viitoare a României.

Carol Roman