NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

„Cum gestionăm fluxurile migratorii”

Reporter: editura April - 20 - 2013 Comments Off on „Cum gestionăm fluxurile migratorii”

Europarlamentarul Corina Creţu, vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European, a criticat faptul că ex-puteri coloniale, precum Marea Britanie, preferă relaţiile privilegiate cu fostele colonii, în detrimentul parteneriatului european.

Discriminarea pozitivă a indienilor, în paralel cu stigmatizarea românilor şi bulgarilor, decredibilizează poziţia conservatorilor britanici privind limitarea imigraţiei. Românii şi bulgarii nu sunt responsabili pentru valul de imigraţie ilegală şi necontrolată care a afectat Marea Britanie după 2001, în special din India, Bangladesh, Pakistan şi Nigeria. Demonizarea românilor şi bulgarilor ca răspuns la îngrijorările cetăţenilor britanici şi, mai nou, ale celor germani, este un răspuns demagogic-extremist, în context electoral, şi demonstrează incapacitatea autorităţilor de a controla migraţia ilegală, în special din afara UE, şi de a gestiona eficient integrarea noilor veniţi”, a declarat Creţu în intervenţia scrisă pe tema integrării migranţilor, dezbătută în plenul Parlamentului European.

Corina Cretu

Corina Cretu

Europarlametarul român a condamnat, în sesiunea de la Strasbourg, declaraţiile recente ale unor oficiali şi oameni politici britanici şi germani, precum şi iniţiative precum petiţia online „Opriţi imigraţia în masă din Bulgaria şi România în 2014, când se relaxează restricţiile UE”. A mai reamintit că, potrivit Comisiei Europene şi tratatelor în vigoare, Marea Britanie şi celelalte state ale UE trebuie să elimine, de la 1 ianuarie 2014, restricţiile impuse cetăţenilor români şi bulgari pentru accesul pe piaţa muncii

Corina Creţu a atras atenţia asupra faptului că Uniunea Europeană are nevoie de o mai bună gestionare a migraţiei din ţări terţe şi de politici mai eficiente de intregrare. „UE se confruntă cu o triplă provocare: diminuarea populaţiei active, penuria de lucrători calificaţi şi expansiunea extremismului, care tinde să distrugă imaginea Europei de continent al toleranţei. Rasismul, discriminarea şi excluderea socială în creştere îndepărtează specialişti care ar putea contribui la creşterea competitivităţii UE în contextul dificultăţilor economice şi în cursa globală. De aceea, se impun măsuri pentru descurajarea practicilor extremiste şi pentru încurajarea migraţiei forţei de muncă de înaltă calificare din afara Uniunii”.

Deputatul european a precizat că unul din zece cetăţeni europeni s-a născut în străinătate, peste 32 de milioane dintre aceştia provenind din afara UE şi alţi 16 milioane din alte state ale Uniunii. „E nevoie de politici coordonate şi eficiente pentru evitarea ghetoizării, prin măsuri împotriva segregării şi pentru facilitarea integrării: de la învăţarea limbii ţării gazdă şi descurajarea abandonului şcolar, până la recunoaşterea calificărilor şi formarea profesională adecvată cererii de pe piaţa muncii. Există încă multe disfuncţionalităţi care privează UE de contribuţia migranţilor din ţări terţe şi care fac din excluziunea socială factorul decisiv în creşterea vulnerabilităţii şi sărăciei. Mai ales femeile sunt afectate, ele fiind de două ori victime ale discriminării – în propria comunitate, unde sunt încă puternice stereotipurile de gen, şi în societatea de adopţie, unde cad adesea victime exploatării sexuale sau prin muncă ilegală sub-remunerată“.

„Gestionăm una dintre cele mai lungi şi dificile frontiere externe ale Uniunii Europene”

Reporter: editura April - 16 - 2012 Comments Off on „Gestionăm una dintre cele mai lungi şi dificile frontiere externe ale Uniunii Europene”

Dl. Chestor Marian Tutilescu, Şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale răspunde întrebărilor adresate de revista „Balcanii şi Europa”


-Consideraţi că graniţele României, terestre, aeriene, fluviale şi maritime devin o barieră solidă în faţa pătrunderii emigranţilor spre estul Europei, a traficului de droguri şi carne vie?

-Datorită poziţiei sale geografice, România are o responsabilitate enormă în cadrul Uniunii Europene, aceea de a asigura, printr-un management profesionist al frontierelor externe, securitatea celor aproape 500 de milioane de cetăţeni europeni.

Gestionăm una dintre cele mai lungi frontiere externe ale Uniunii Europene –peste 2070 de kilometri – şi în acelaşi timp una dintre cele mai dificile, care reprezintă, pentru autorităţile de aplicare a legii, o provocare majoră. Din acest motiv, prin toate activităţile pe care le-am iniţiat, avem în permanenţă în atenţie îndeplinirea obiectivului legat de dezvoltarea spaţiului de justiţie, libertate şi securitate şi de creştere a gradului de securitate internă pentru cetăţeanul european. Demersurile noastre au fost susţinute prin măsuri de dezvoltare şi implementare a legislaţiei necesare, prin măsuri de modernizare a echipamentului şi a infrastructurii folosite, printr-un proces accelerat de pregătire a personalului şi prin acţiuni de cooperare cu partenerii europeni. Rezultatele sunt vizibile şi au fost apreciate în mod deschis de reprezentanţii statelor membre care au evaluat gradul de pregătire a ţării noastre în cadrul procesului de evaluare Schengen.

Ceea ce aş dori eu să mai remarc este însă că toate acţiunile noastre din punctul de vedere al cooperării în context Schengen, inclusiv în ceea ce priveşte controlul şi securizarea frontierelor, sunt deja cele ale unui stat membru. Am intrat deja în logica unui stat Schengen şi ne-am construit un sistem care, spunem noi, ne ajută să performăm alături de colegii europeni.

Desigur, a spune că un sistem, chiar şi de nivelul celui disponibil în prezent la frontierele externe ale UE asigurate de România, este infailibil, este nerealist, însă putem afirma fără tăgadă că îndeplinim cu succes responsabilităţile în ceea ce priveşte gestionarea frontierelor externe ale spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.

-Suntem îndreptăţiţi, datorită gradului de securizare a frontierelor noastre verificate şi apreciate de reprezentanţi ai Uniunii Europene, deci, tehnic vorbind să facem parte din spaţiul Schengen?

Răspunsul meu este, fără nicio ezitare: da, suntem pregătiţi să facem parte din spaţiul Schengen şi am demonstrat acest lucru pe parcursul celor doi ani de evaluări, 2009 şi 2010. De altfel, nu cred să existe un stat membru care să nu recunoască acest lucru: România îndeplineşte toate criteriile Schengen şi acţionează deja ca un stat membru cu drepturi depline.

Referitor la domeniul frontierelor, pe parcursul evaluărilor, au fost verificate toate condiţiile din punct de vedere al personalului, al infrastructurii punctelor de trecere a frontierei şi echipamentelor folosite la controlul şi supravegherea frontierelor. Toate rapoartele misiunilor de evaluare au concluzionat acelaşi lucru: România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este pregătită să adere la spaţiul Schengen. Actul oficial care recunoaşte faptul că suntem pregătiţi să facem parte din spaţiul Schengen şi care a fost aprobat de toate statele membre, este reprezentat de Concluziile Consiliului JAI, cu privire la finalizarea procesului de evaluare Schengen.

– Ce sprijin a fost primit, de-a lungul anilor, din partea Uniunii europene pornind de la premiza că “Schengen este un bun comun şi atunci responsabilitatea e una comună”, după cum constata chiar la sfârşitul anului trecut dl. Stefano Manservisi, directorul general al Direcţiei pentru Afaceri Interne din cadrul Comisiei Europene?

-Într-adevăr, spaţiul Schengen este o zonă în care statele membre împărtăşesc valori comune, dar şi o zonă în care sunt stabilite nişte reguli foarte clare şi responsabilităţi împărţite.

Uniunea Europeană a susţinut România de-a lungul anilor pentru atingerea obiectivului de a deveni membru al spaţiului Schengen, în special prin sprijinul financiar acordat şi punerea la dispoziţie a experţilor din statele membre care au împărtăşit din expertiza şi experienţa proprie.

Pentru aderarea la spaţiul Schengen am beneficiat de instrumentul Facilitatea Schengen, care a vizat finanţarea acţiunilor la frontiere externe ale Uniunii şi punerea în aplicare a acquis-ului Schengen. Am avut rezultate foarte bune în ceea ce priveşte implementarea sumelor de bani alocate, suma absorbită de statul român prin Facilitatea Schengen fiind de 100 %.

Şi în continuare dispunem de susţinerea financiară a UE prin Fondul Frontierelor Externe, Fondul European pentru Returnare, Fondul European pentru Refugiaţi sau Fondul European pentru Integrarea Resortisanţilor Ţărilor Terţe.

Într-adevăr, dacă ne gândim că solidaritatea care se aplică în cadrul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie presupune a te baza într-o foarte mare măsură pe celelalte state membre şi pe modul în care acestea asigură securitatea spaţiului Schengen, este evident că Uniunea acordă tot sprijinul pentru derularea în cele mai bune condiţii a absorbţiei fondurilor alocate fiecărui stat membru în parte.

-. Ce măsuri au fost luate pentru a se curma eventualele acte de corupţie de la punctele de trecere a frontierei?

-La nivelul MAI acordăm o atenţie deosebită prevenirii şi combaterii corupţiei şi sarcinilor pe care le avem de îndeplinit din Strategia Naţională Anticorupţie. Consider că parcursul nostru în acest domeniu este pozitiv, iar rezultatele nu fac decât să confirme acest lucru. De altfel, ultimele rapoarte ale Comisiei Europene în ceea ce priveşte MCV apreciază activităţile ministerului nostru în această sferă, a combaterii corupţiei, în special demersurile Direcţiei Generale Anticorupţie. Desfăşurăm activităţi de instruire anticorupţie, cu caracter preventiv, în rândul lucrătorilor MAI, în special la nivelul Poliţiei de Frontieră şi cel al Poliţiei Rutiere, în baza unor planuri de acţiune aprobate de conducerea ministerului. La nivelul punctelor de trecere a frontierei au loc periodic inspecţii inopinate de la nivel central sau local pentru prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie.

În acelaşi timp, am remarcat în ultimul timp că personalul MAI a devenit mai conştient de problematica corupţiei, tentativele de mită sau orice alte activităţi de acest gen fiind raportate sau semnalate ofiţerilor DGA. Controalele inopinate ale acestora au demonstrat că un număr din ce în ce mai mare de lucrători MAI rezistă tentativelor de corupţie. Consider aşadar, că mecanismele instituţionale de prevenire şi sancţionare a actelor de corupţie în interiorul MAI sunt clare şi eficiente.

– Preocupat fiind de sporirea vigilenţei pe graniţele extracomunitare aţi anunţat că veţi lua o serie de măsuri. Astfel, o parte din personalul Poliţiei de Frontieră urma să fie transferat pe posturile vacante din poliţia naţională sau din alte structuri ale MAI, iar o altă parte să fie transferată la frontiera externă, în vederea întăririi acesteia, conform opţiunilor exprimate. S-a realizat acest obiectiv?

-Din perspectiva aderării la spaţiul Schengen şi a măsurilor compensatorii care vor trebui adoptate, este necesară o repoziţionare a instituţiei Poliţiei de Frontieră, atât din punct de vedere al resurselor umane, cât şi al competenţelor, astfel încât structura să fie în măsură a răspunde cerinţelor impuse de procesul de aderare şi, ulterior, de prezenţa în rândul statelor Schengen.

Avem o “Concepţie privind relocarea personalului şi patrimoniului structurilor Poliţiei de Frontieră Române de la viitoarele frontiere interne”, care va fi aplicată după aderarea la spaţiul Schengen. Până atunci însă, personalul poliţiei de frontieră va continua să-şi îndeplinească atribuţiile pe frontierele cu Ungaria şi Bulgaria.

– După cum s-a anunţat, în exerciţiul spaţiului Schengen au apărut situaţii fără precedent când Franţa şi Italia au luat decizii unilaterale, iar Danemarca a instituit controale la frontierele interne. La care se adaugă şi declaraţiile excesive ale preşedintelui Sarkozy din campania electorală potrivit cărora dacă nu vor fi revizuite acordurile Schengen va suspenda participarea Franţei.

Vor îngreuna aceste acţiuni intrarea României în spaţiul Schengen, ţinând seama că au fost respectate toate cerinţele existente de intrare în acest spaţiu?

-Este foarte clar că în momentul de faţă, spaţiul de libertate, securitate şi justiţie se confruntă cu numeroase provocări şi tensiuni cărora trebuie să le facă faţă. Criza din bazinul Mediteranei de anul trecut şi dificultăţile prin care trece Grecia în ceea ce priveşte asigurarea controlului frontierelor externe şi gestionării afluxului de migranţi, au generat poate, mai mult ca oricând, o lipsă de încredere între statele membre şi anumite ieşiri publice pe această temă. În ceea ce priveşte cazurile punctuale de reintroducere a controalelor în Italia, Franţa sau Danemarca, trebuie să subliniez că acquis-ul Schengen prevede foarte clar că statele membre pot reintroduce temporar, pentru motive bine determinate, controalele la frontierele interne. Tocmai la aceste prevederi au făcut apel statele membre respective, considerând că valul de imigraţie ilegală de la frontierele maritime sudice constituia un pericol pentru securitatea internă a cetăţenilor lor.

În ceea ce priveşte declaraţiile preşedintelui Franţei, trebuie spus că în conformitate cu regulile actuale, nici un stat membru nu poate ieşi sau nu se poate auto-suspenda din spaţiul Schengen. Conform Tratatului de la Lisabona, un stat membru poate să iasă din Uniunea Europeană, lucru care cred că nu ar fi câtuşi de puţin în interesul Franţei sau cetăţenilor acestei ţări.

Dincolo de aceste declaraţii, este foarte clar că anumite reguli care guvernează spaţiul Schengen trebuie schimbate sau îmbunătăţite, mai ales în sensul respectării, de către toate statele membre a legislaţiei Schengen şi a îndeplinirii responsabilităţilor care le revin. Vorbim despre aşa numita reformă a Guvernanţei Schengen, la care România participă în mod activ, interesul nostru fiind întărirea securităţii spaţiului de libertate, securitate şi justiţie şi menţinerea libertăţii de circulaţie pentru cetăţenii europeni.