NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Întrebări delicate

Reporter: editura November - 16 - 2018 Comments Off on Întrebări delicate
Mai mulți cititori ai revistei noastre, care îndeosebi ne scriu despre impresia pe care le-o lasă articoolele pe care le publicăm, ridică următoarea problemă, în legătură cu aprecierile la adresa rubricii noastre „Spectacolul lumii”, din nr. 185-186, în care imagini din toate colțurile Europei prezintă reacția autorităților de ordine publică la încălcarea normelor civice. Întrebările sună astfel: „Ce măsuri au fost luate în diferite state europene în legătură cu modul în care autoritățile au intervenit cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă, molestări și altele, în timpul unor manifestații?”; „Au fost trași la răspundere reprezentanți ai organelor de ordine?”.

Polițiștii și manifestațiile


Într-o seamă de țări, printre care și Marea Britanie, rămâne la latitudinea forțelor de ordine să implementeze măsuri pentru a restabili ordinea publică. Așa, de pildă, la Londra, cu prilejul Summitului G20, un cetățean a decedat după intervenția Poliției călare. Un ofițer a fost acuzat de ucidere și găsit nevinovat. (din studiul comparativ asupra legislației privind libertatea adunărilor pașnice, publicat sub egida Comisiei Europene, la cererea Comisiei de la Veneția, în anul 2014)



Un Raport al „Amnesty International” a pus în evidență faptul că brutalitatea Poliției din Grecia față de manifestanți a fost adesea disproporționată. Un asemenea exemplu a fost comportamentul forțelor de ordine față de manifestanți în 2014, care au folosit spray-urile cu substanțe iritante de la mică distanță, comițând și alte abuzuri față de protestatari pașnici. Față de ofițerii și polițiștii care au acționat în acest mod nu a fost luată nicio măsură punitivă. 



În Spania, în ultimii ani, Poliția s-a dezlănțuit față de manifestanți pașnici la Madrid și Barcelona. Imaginile au arătat în mai multe ocazii bastoane aplicate protestatarilor în plină figură, gloanțe de cauciuc și spray iritant, precum și alte acte de represiune, considerate disproporționate dat fiind caracterul pașnic al demonstrațiilor. Chiar dacă toate acestea au stârnit oprobriul opiniei publice din Spania, din anul 2016, prin reforma legilor siguranței publice și modificările aduse Codului Penal se conferă deplină libertate Poliției să ia măsurile pe care le consideră necesare atunci când este vorba despre manifestații, mitinguri și proteste, inclusiv dacă se constată „lipsă de respect la adresa organelor de ordine.



Pe de altă parte, în alte țări occidentale se constată o cu totul altă atitudine față de organele de ordine care intervin cu brutalitate. Astfel, în Danemarca, în anul 2012, Curtea de Apel a decis că Poliția a încălcat o lege împotriva abuzurilor și alte prevederi legate de libertatea de adunare pașnică după ce, în 2009, au avut loc arestări masive cu ocazia protestelor ocazionate de Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, de la Copenhaga. De altfel, în această țară funcționează un corp independent de control al activității Poliției, care analizează plângerile la adresa instituției și care îi poate trage la răspundere pe responsabilii cu ordinea publică ce comit abuzuri.

Mai consemnăm că în timpul unor proteste care au avut loc la Toronto, în Canada, cu ocazia Summitului G-20 din anul 2010, Poliția a utilizat gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și spray-uri cu substanțe iritante împotriva manifestanților. Cei afectați, inclusiv jurnaliști, și-au scos certificate medico-legale, iar în urma procesului care a avut loc a fost condamnat aspru un ofițer, pentru utilizarea excesivă a forței. 

Redacția noastră a răspuns cititorilor potrivit documentelor unor prestigioase organisme internaționale