NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Împreunӑ cu voi

Reporter: editura May - 17 - 2015 Comments Off on Împreunӑ cu voi

Editorial

Carol Roman

Carol Roman

Publicaţia noastră „Români peste hotare” revine de data aceasta cu câteva gânduri dedicate românilor care muncesc în Franţa, țară de care ne leagă atât rădăcini latine comune, cât şi o convieţuire europeană seculară. Se cunoaşte ca emigraţia românească a avut pe parcurs un traseu destul de dificil până ce s-a ajuns la respectarea reglementărilor de bază ale Uniunii Europene privitoare la regimul imigraţiei.

Ne-am bucurat, adesea, de modul în care este apreciată contribuiția lor la viaţa economico-socialӑ a Franţei. Medicii români au căpătat renume pentru profesionalismul lor, dovedit în spitale, policlinici, laboratoare de cercetare. De asemeni, cuvinte de apreciere au fost adresate intelectualităţii tehnice provenite dintre românii emigraţi şi, de asemeni, celor care au reușit în domeniul liberei iniţiative.

În acelaşi timp, socotim că este de datoria noastră să ne implicăm în acţiunile desfăşurate atât de statul francez, cât şi de cel român în ceea ce priveşte respectarea drepturilor tuturor conaționalilor noștri ce lucrează pe teritoriul francez. Se mai manifestӑ acte de discriminare, generate încӑ de stereotipurile dintr-o parte a societății franceze – uneori, apar inegalitӑți în privința acordӑrii unor drepturi.

Ne-am dori ca toți cetӑțenii români care lucreazӑ și trӑiesc în Hexagon sӑ facӑ toate diligențele necesare pentru a se înscrie în evidențele oficialitӑților române, ceea ce este foarte important în vederea desfӑșurӑrii procesului electoral din țarӑ și a sprijinirii, dupӑ caz, a unor probleme ce apar în viața și activitatea diasporei românești din Franța.

Carol Roman

O comunitate puternicӑ și stabilӑ

Reporter: editura May - 17 - 2015 Comments Off on O comunitate puternicӑ și stabilӑ

Românii stabiliţi în Franţa numără, după mai multe estimări, circa 100.000 de persoane. Până în prezent nu au fost elaborate statistici clare menite să stabilească cifra exactă a românilor din Hexagon, dar este ştiut faptul că aproximativ 40.000 de conaţionali trăiesc la Paris şi împrejurimi, restul fiind repartizaţi pe întreg teritoriul Franţei. Cele mai importante concentrări de români sunt în aglomerările urbane Strasbourg, Lille, Lyon, Marsilia, Montpellier şi Bordeaux.

Se cunoaşte că, din punct de vedere al statutului juridic, mare parte a etnicilor români din Franţa a renunţat la cetăţenia română, optând pentru cea franceză. Bipatrizii, în număr mai redus, au continuat şi continuă să menţină şi legăturile cu ţara natală.

Caracteristica principală a emigraţiei române din Franţa o constituie faptul că majoritatea acesteia, mai veche sau mai nouă, are o poziţie pozitivă faţă de ţara de origine, România. La acest aspect contribuie îndelungata legătură spirituală dintre cele două state, precum şi faptul că o parte importantă a intelectualităţii de origine română a fost şi este apreciată unanim în viaţa culturală franceză, fiind ilustrată de nume ca dramaturgul Eugen Ionescu, filosoful Emil Cioran, actriţa Elvira Popescu, compozitorul Vladimir Cosma, scriitorul Paul Goma, cineastul Paul Barbăneagră şi mulţi alţii.

În prezent, economia franceză beneficiază din plin de calitatea forţei de muncă provenind din România – lucrători calificaţi, specialişti – care contribuie semnificativ la dezvoltarea Franţei.

 

Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri

Reporter: editura May - 17 - 2015 Comments Off on Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri

Medici români pentru pacienţi francezi

Nu de puţine ori, specialiştii români au ajuns de nepreţuit, prin pregătirea şi seriozitatea lor, pentru comunităţi franceze.

Cadrele medicale din România, la mare căutare în Franţa

Cadrele medicale din România, la mare căutare în Franţa

Francezii din Champlan, un sat de 2.500 de locuitori la câţiva kilometri de Paris, şi-au găsit salvarea graţie unui doctor din România. După ce medicul din localitate s-a pensionat, locuitorii au fost refuzaţi de fiecare compatriot de-a lor căruia i-au propus să preia cabinetul. Rămas fără soluţii, primarul a dat anunţ pe Internet, la care au răspuns trei medici din România A fost ales timişoreanul Ştefan Orbulescu, cu 25 de ani de experienţă, dintre care o parte chiar în Franţa. „Nu mi-e uşor să las în urma mea Timişoara şi să preiau practica medicală într-o localitate care n-a mai avut doctor de opt luni. Dar vin ca să muncesc şi cred că voi reuşi, cu ajutorul oamenilor de aici”, a recunoscut medicul român pentru cotidianul francez „Le Parisien”.

Şi situaţia complicată din mica localitate franceză La Motte, din Bretania, rămasă fără medic luni bune, şi-a găsit rezolvarea tot cu ajutorul unui specialist român. Gino Pogani a primit toate aprobările necesare pentru a-şi exercita profesia de medic generalist. Nu a fost uşor. Sosit în Franţa în 2013, Pogani a urmat cursuri de limba franceză şi, în paralel, a lucrat alături de medicii de la spitalul din localitatea Noyal-Pontivy. În prezent practică în La Motte, notează postul de televiziune „France3”.

Aceeaşi situaţie există şi în Pargny-sur-Saulx, o localitate din departamentul Marne, în nord-estul Franţei, unde sănătatea localnicilor este tot în mâna medicilor români: unul pentru cabinetul stomatologic şi un altul aşteptat ca medic generalist, aici practicând deja de mai mulţi ani şi un dermatolog român, medicul Delia Soare. „Medicii francezi nu vor să vină aici. Dar asta nu este o problemă, medicii străini au pregătirea necesară”, punctează primăriţa din Pargny-sur-Saulx, Denise Guérin.

 


Clişee demontate

Lucrătorii români, calificaţi şi activi

Lucrătorii români, calificaţi şi activi

Un studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene şi intitulat „Discursul anti-migraţie cu referire la cetăţenii români şi bulgari în Franţa şi Marea Britanie: între o cultură a blamului, stereotipuri negative şi prejudiciu relevă că, în ciuda discursurilor anti-migraţie susţinute de unii politicieni francezi şi îndreptate împotriva românilor şi bulgarilor, cetăţenii proveniţi din cele două ţări nu sunt nici şomeri şi nici săraci.

Documentul arată că „poveştile cu privire la masele de români şi bulgari care urmau să invadeze Marea Britanie sau Franţa au devenit extrem de populare în presa tabloid şi nu numai, aducând în prim-plan reacţii care, ulterior, au sporit suportul electoral pentru partidele de extremă dreapta din cele două state. Românii şi bulgarii au fost, astfel, folosiţi ca „ţapi ispăşitori” pentru soluţiile ineficiente legate de criza financiară, notează realizatorii cercetării.

Ca un contraargument, reprezentanţii Centrului Român de Politici Europene susţin că, în realitate, cetăţeanul obişnuit, român sau bulgar, cu domiciliul în Franţa nu este şomer sau sărac, ci dimpotrivă, calificat şi activ: Deşi s-au confruntat cu restricţii pe piaţa muncii, românii au reuşit să-şi găsească locuri de muncă”.

 


Salvatorii Europei”

Lucrătorii din est ocupă locuri de muncă pe care francezii le refuză

Lucrătorii din est ocupă locuri de muncă pe care francezii le refuză

Într-un articol intitulat „Salvatorii Europei”, publicaţia „Sputnik France” notează că imigranţii din Europa de est sunt benefici pentru Uniunea Europeană, întrucât ocupă locuri de muncă ce rămân vacante. „Un migrant din estul Europei nu trăieşte pe spinarea contribuabilului occidental, găsindu-şi rapid de lucru”, punctează şi un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Astfel, lucrătorii migranţi reduc cuantumul indemnizaţiilor de şomaj în ţările lor şi lucrează în meserii sau pe posturi pe care occidentalii le refuză, adaugă documentul, care mai arată că în ultimii ani, aproximativ două treimi dintre muncitorii şi specialiştii plecaţi din est la muncă în state ca Franţa sau Germania şi-au găsit repede de lucru.

 


Se caută muncitori şi specialişti

Viticultorii, printre meseriile solicitate

Viticultorii, printre meseriile solicitate

Companiile franceze continuă să se afle într-o continuă căutare de lucrători şi specialişti români. Astfel, firme din Nisa şi Marsilia angajează electricieni calificaţi; vopsitori auto sunt solicitaţi în Saint Germain en Laye; contabili şi controlori de gestiune la Paris; şoferi, infirmiere, lucrători în construcţii, viticultori, bone sau instalatori în numeroase localităţi din Franţa.

Ei au reușit

Reporter: editura May - 17 - 2015 Comments Off on Ei au reușit

Admis în corul „Radio France”

Nicolae Hațegan

Nicolae Hațegan

Nicolae Haţegan, student în anul IV la secţia de Canto a Universităţii de Vest din Timişoara – Facultatea de Muzică şi Teatru – este primul român care a reuşit să câştige concursul pentru corul „Radio France”– Paris („La maison de la Radio, choeur de Radio France”), fiind, totodată, şi cel mai tânăr concurent (28 de ani).

Muzicianul român s-a aflat în competiţie cu peste 40 de competitori din ţări precum Franţa, Canada, Columbia sau Germania, care au concurat pentru patru posturi în partida de tenor, în faţa unui juriu alcătuit din 15 personalităţi marcante ale lumii muzicale, printre care directorul muzical de la „Radio France” şi profesori de la Conservatorul din Paris.

Concursul a cuprins trei mari etape, prin care candidaţii au fost eliminaţi succesiv, ajungându-se ca în ultima etapă să rămână opt participanţi. De remarcat că la proba de lied, Nicolae Haţegan a interpretat „Crizanteme”, lucrare a compozitorului român Sabin Drăgoi, reprezentând astfel la nivel de excelenţă creaţia muzicală românească.


Masterandă la o universitate prestigioasă

Roxana Bota

Roxana Bota

Roxana Bota este o româncă remarcată în Franţa. Este absolventă a unui program de master în cercetare în statistică la Paris şi a fost admisă direct la un master de Negociere şi dezvoltare comercială.

Tânăra este absolventă a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai, din Cluj Napoca. În paralel, a urmat şi seminariile Facultăţii de Istorie şi Filosofie, secţia Filosofie. Subiectul abordat şi studiat în cadrul lucrării de licenţă în filosofie i-a permis să acceadă la o bursă „Erasmus”, în cadrul Universităţii Paris Est Creteil. De asemeni, a absolvit şi un program de master cercetare în statistică în cadrul unui parteneriat între trei „grandes ecoles”: EHESS-ENS-ENSAE ParisTech.

Parcursul spre performanţă nu a fost uşor. După prima experienţă ca student internaţional «Erasmus», am decis să îmi prelungesc perioada de rezidenţă în Franţa, încercând să mă integrez pe piaţa muncii. Dificultăţile întâlnite din punct de vedere administrativ, situaţia economică de criză financiară şi restricţiile de pe piaţa muncii m-au orientat spre începrea unui alt master”, povesteşte Roxana. A urmat acceptarea în programul de master în statistică la renumita „Ecole Normale Superieure” Paris, conectarea cu comunitatea de cercetători în ştiinţe sociale de la „EHESS” Paris şi cu specialişti în statistică şi studii economice de la „ENSAE ParisTech”. Această formulă poate contribui progresiv în conturarea viitoarei mele cariere, adăugă Roxana Bota.


Restaurant românesc în Paris

crion

Crion chez Cristina

Originară din Constanţa, Cristina, o tânără pasionată de gastronomie, are de zece ani un restaurant cu specific românesc în Paris: Crion chez Cristina”. Localul are în meniu bucate tradiţionale, iar atmosfera este cu totul specială: în jur sunt expuse fotografii şi lucrări de pictură, iar orchestra „Marcel şi fraţii” cântă ritmuri autentice românești. Românca face eforturi pentru a rӑmâne în prima linie a localurilor pariziene: „Ne străduim să aducem mereu ceva nou în meniu”.

Cristina

Cristina

Sosită în Franţa în 2002, Cristina descoperea în 2004 bucătăria franceză urmând cursurile şcolii „Lenôtre”. În 2004 se deschidea „Crion chez Cristina”, iar românii din Paris au venit în număr mare să mănânce mititei şi sarmale cu mămăliguţă în restaurantul din Paris. „Afacerea a mers foarte bine ani de zile, chiar dacă în jur sunt o mulţime de mici localuri – braserii, bistrouri. În timpul săptămânii, clienţii sunt întreprinzători din cartier. În week-end, dejunurile de lucru lasă loc serilor românești şi bucătăriei tradiţionale”, explică Cristina. Asta a atras tot mai mulţi tineri, care, alături de clienţii obişnuiţi, sporesc numărul celor ce vin să se simtă bine într-o ambianţă pur românească.

trupa Marcel si fratii

trupa Marcel si fratii

În ciuda dificultăţilor generate de criza economică, Cristina este optimistă vizavi de clientela restaurantului ei, alcӑtuitӑ în mare parte din români: „Dintotdeauna am încercat să promovez cultura şi imaginea României. Pe uşa localului scrie «Specialităţi româneşti», lucru de care sunt mândră. Suntem zeci de mii de români în Franţa şi trebuie să ne susţinem unii pe ceilalţi”.

Ce trebuie sӑ știm pentru a lucra legal

Reporter: editura May - 17 - 2015 Comments Off on Ce trebuie sӑ știm pentru a lucra legal

Servicii consulare pentru cetăţenii români

asistenta

Eliberare documente de identitate şi călătorie

– Paşaport simplu electronic; Paşaportul simplu electronic pentru cetăţeni români cu domiciliul în Franţa; Paşaportul simplu temporar; Titlul de călătorie; Verificare sosire paşaport.

Obţinere de acte din România

– Certificatul de naştere; Certificatul de căsătorie; Certificatul de deces; Cartea de identitate; Certificatul de cazier judiciar

Înscriere acte de stare civilă emise de autorităţi străine

– Certificatul de naştere; Certificatul de căsătorie; Certificatul de deces; Schimbarea de nume pe cale administrativă; Înscrierea divorţului pronunţat în străinătate

Acte notariale

– Procuri/autentificare înscrisuri

Cetăţenia română

– Clarificarea cetăţeniei; Redobândirea cetăţeniei române de către personanele care au pierdut-o din motive neimputabile lor; Redobândirea cetăţeniei române pierdută la cerere; Renunţarea la cetăţenia română; Căsătoria la ambasadă; Publicitatea declaraţiilor de căsătorie.

Pentru a micşora timpii de aşteptare la Secţia consulară, Ambasada României în Republica Franceză face următoarele recomandări cetăţenilor români:

– să tipăriţi şi să completaţi formularele postate pe pagina web a Ambasadei; formularele trebuie să fie completate cu litere majuscule şi să cuprindă datele personale din Cartea de Identitate sau din Paşaportul valabil;

– să aveţi asupra dumneavoastră copii ale documentelor de identitate şi ale celorlalte documente necesare în vederea îndeplinirii serviciului consular solicitat;


Detaşarea temporară a salariaţilor

1

Artizanii, categorie de lucrători ce pot fi detaşaţi temporar

Detaşarea salariaţilor vizează ipotezele în care un angajator stabilit în afara Franţei încredinţează o misiune specifică salariaţilor săi care trebuie executată în Franţa, fiind stabilit că, odată ce misiunea a fost îndeplinită, salariaţii îşi reiau activitatea în cadrul societăţii lor originare.

Regulile „detaşării transnaţionale ale salariaţilor” se aplică angajatorilor din România care sunt solicitaţi să-şi desfăşoare activitatea în Franţa în următoarele cazuri: prestarea de servicii: activităţi realizate în cadrul unui contract semnat între o societate prestatoare şi beneficiar; mobilitatea în cadrul grupului ( leasing de personal fără obţinere de profit între întreprinderile aceluiaşi grup); leasing de salariaţi pentru lucrări temporare: o societate al cărei obiect de activitate îl constituie lucrările temporare poate detaşa salariaţi la o societate utilizatoare din Franţa; realizarea unei lucrări în interes propriu (de exemplu, o întreprindere stabilită în străinătate, proprietară de plantaţii în Franţa, detaşează salariaţi temporar pentru a executa lucrări specifice).

Chiar dacă durata prestaţiei poate varia în funcţie de importanţa sarcinii de îndeplinit de la o zi la mai multe luni, detaşarea trebuie să păstreze un caracter temporar. Durata acesteia variază în funcţie de misiunea încredinţată salariatului detaşat, maxim 24 luni. Relaţia salarială cu angajatorul trebuie să fie menţinută pe durata detaşării salariatului în Franţa.

Care sunt regulile aplicabile?

Angajatorii sunt supuşi, pe durata detaşării salariaţilor lor în Franţa, regulilor franceze care cuprind dispoziţiile legislative şi regulile provenite din acorduri şi convenţii colective ce se aplică salariaţilor francezi care desfăşoară o activitate identică cu cea desfăşurată de salariaţii detaşaţi. Angajatorii trebuie să se conformeze dispoziţiilor franceze aplicabile în materie de condiţii de muncă şi angajare a salariaţilor.

Nu se aplică salariaţilor detaşaţi dispoziţiile legislaţiei muncii franceze cu privire la încheierea şi desfacerea contractului de muncă, reprezentarea personalului, pregătirea profesională! Pentru aceste dispoziţii se aplică legislaţia română!


Informații utile

Cazare de urgenţă

Centrele sociale asigură adăpost

Dacă vă aflaţi în Franţa într-o situaţie de criză, fără să aveţi unde rămâne peste noapte şi nu posedaţi mijloace financiare, puteţi apela la centrele de cazare socială disponibile în Paris.

Pentru bărbaţi: Association des Oeuvres de la Mie de Pain – 18, rue Charles Fourier Paris 75013; Tolbiac (Place d’Italie), telefon: 01 45 89 43 11.

Pentru bărbaţi şi femei: Serviciul de primire şi orientare (SAO): 403, avenue de la Republique, Nanterre, telefon: 01 47 69 66 49 sau 01 47 69 68 39; Brigada de asistenţă acordată persoanelor fără adăpost – BASPSA: 1bis, avenue de la Porte de la Villette, Paris 75019, telefon: 01 55 26 53 00; Centrul israelian din Montmartre – centru de găzduire şi reinserţie socială: 27, rue du Chevalier de la Barre, Paris 75018, telefon: 01 46 06 24 35.

 

Francezi în România

Reporter: editura May - 17 - 2015 Comments Off on Francezi în România

Adesea, prevederile Uniunii Europene referitoare la libera circulație acționeazӑ în ambele sensuri. Se cunoaște cӑ, alӑturi de migrația românӑ în Franța are loc și fenomenul invers, pe care gӑsim cӑ este firesc sӑ-l prezentӑm. Astfel, tot mai mulţi francezi sunt atraşi de România pentru a se instrui sau a-şi deschide afaceri.


Tineri întreprinzători

Între 6.000 şi 7.000 de francezi lucrează în prezent în România, mulţi dintre ei fiind tineri antreprenori.

Deborah Villette

Deborah Villette

Astfel, printre cei stabiliţi în Bucureşti se află Déborah Villette, de 34 de ani, care este proprietară a două saloane de înfrumuseţare. Cu o diplomă în comerţ în La Rochelle, tânăra a venit în România în 2007, apoi în 2008 a pornit afacerea. Iubesc România şi pe români, care sunt oameni motivaţi. Este de o mie de ori mai bine să lucrezi aici decât în Franţa”, spune Deborah.

Nicolas Vernerey

Nicolas Vernerey

Nicolas Vernerey, bucătar, a deschis un bistro, Voilà”, în 2013. Are 26 de ani şi povesteşte că după o vizită în România s-a întors în Franţa, a demisionat şi a revenit la Bucureşti, unde a deschis localul: „Este mult mai convenabil să deschizi un restaurant aici decât în Franţa, unde piaţa este suprasaturată”, povesteşte Nicolas, care se declară „îndrăgostit de România”.

Frédéric Vigroux

Frédéric Vigroux

La rândul său, Frédéric Vigroux, de 28 de ani, este importator de vin. Originar din Bourgogne, Frédéric aduce în Capitală vinuri franţuzeşti şi italieneşti pentru restaurante. „Nu mă mulţumesc doar să livrez, îmi şi sfătuiesc clienţii ce să achiziţioneze”, spune tânărul întreprinzător care lucrează în majoritate cu români, pe care doreşte să-i înveţe despre „cultura vinului”.


Clujul… francez

1

Sute de studenţi francezi se pregătesc la universităţi clujene

Cei mai mulţi străini înregistraţi în Cluj la sfârşitul anului trecut erau francezi, depăşindu-i la număr şi pe cei de din republica Moldova. Cei mai mulţi dintre francezii din Cluj studiază la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu”. Pascal Fesneau, consul onorific al Franţei la Cluj, punctează că sunt aproximativ 1.000 de francezi la Cluj, din care vreo 800 sunt studenţi, în tot ceea ce înseamnă domeniul medical. Vin aici pentru că e o universitate francofonă, se predă în franceză, iar diploma este recunoscută în Uniunea Europeană.

Comunitatea franceză din Cluj este a doua din România, după cea din Bucureşti. Este un oraş căutat de francezi în principal pentru că reprezintă un centru universitar, fiscalitatea este mai redusă decât în occident, iar caracterul multicultural al oraşului este un element de atracţie în plus.


Gastronomie românească, solicitatӑ

Antonin Pion-Rolet

Antonin Pion-Rolet

Braşovul a devenit sală de clasă pentru 20 de tineri francezi care studiază gastronomia. Aflaţi în schimb de experienţă în ţara noastră, viitorii bucătari au primit lecţii de la specialişti români cu renume internaţional. Pe lângă sfaturile culinare, ei au aflat mai multe şi despre cultura românească.

Antonin Pion-Rolet este student francez, are 19 ani şi studiază la Centrul de Formare Alternativă din Tours. A venit şi în România, pentru că visul său este să obţină toate calificările internaţionale în domeniu. „Intenţionez să merg prin diverse restaurante, ca să învăţ diferite lucruri în gastronomie”, spune tânărul. La rândul său, studentul Kevin Mereses Diaz a spus că experienţa din România a fost una „completă”: „Am învăţat multe. Este într-adevăr diferit de ce avem în Franţa şi e bine să vedem şi să învăţăm alte lucruri”. Iar profesoara Elisabeth Faubert, din Douets, Franţa, a remarcat că „pentru elevii noştri era timpul să descopere altă bucătărie decât cea franceză, să întâlnească alţi studenţi şi altă cultură”.

SPIRITUALITATE EUROPEANӐ

Reporter: editura May - 17 - 2015 Comments Off on SPIRITUALITATE EUROPEANӐ

Dialog cu diaspora

Câți români au reședințӑ în Franța?

Legătura cu românii din Franţa, prioritate consulară

Reprezentanţii Departamentului Consular din cadrul Ministerului român al Afacerilor Extern recomandӑ membrilor comunităţii româneşti să se înregistreze la Ambasada şi Consulatele generale ale României, având în vedere faptul că la nivelul autorităţilor locale din acest stat nu există date oficiale cu privire la numărul celor care au reşedinţa în Franţa: Facem un apel către cetăţenii români aflaţi pe teritoriul Franţei să se înregistreze la secţiile consulare, astfel încât MAE să poată dimensiona corespunzător resursele umane şi logistice necesare pentru acordarea protecţiei consulare şi pentru prestarea de servicii consulare”.

În vederea realizӑrii acestui obiectiv, reprezentanţii comunităţii româneşti din Franţa şi diplomaţii români cu atribuţii consulare acreditaţi în această ţară s-au întâlnit, la Paris, cu conducerea Departamentului Consular, în cadrul campaniei „Dialog cu diaspora pe teme consulare”, lansată de MAE. Pe lângӑ apelul amintit, au fost prezentate procedurile informatizate la nivelul activităţii consulare – reunite în sistemul Econs – cu scopul de a reduce timpii de aşteptare la ghişeu, scăderea numărului de deplasări la oficiile consulare şi simplificarea activităţii funcţionarilor consulari.

Reprezentanţii comunităţii româneşti din Franţa au prezentat aşteptările pe care le au de la autorităţile române, exprimându-şi, totodată, deschiderea de a disemina informaţiile transmise de Departamentul Consular în beneficiul românilor stabiliţi în Franţa.


O nouă şcoală la Paris

1

Deschiderea şcolii „Gaudeamus”, din Paris

De câteva luni funcţionează o nouă instituţie de învăţământ de limbă şi cultură română în Paris. Este vorba despre „Gaudeamus”, şcoală care propune cursuri de familiarizare şi aprofundare a limbii române pentru copiii şi adolescenţii de origine română care trăiesc în spaţiul francofon, cursuri de exprimare corectă şi coerentă în limba română prin intermediul unor activităţi de învăţare atractive, adaptate în funcţie de nivelul de limbă română al copiilor.

Principiile educaţionale care au stat la baza fondării Şcolii de limbă şi cultură românească „Gaudeamus” din Paris sunt de „a da copiilor gust de limba română, a le deschide apetitul de cunoaştere a basmelor şi poveştilor româneşti, a le împărtăşi trecutul istoric, valorile lui, personalităţile româneşti care au contribuit la progresul cultural şi ştiinţific al omenirii şi, nu în ultimul rând, a le vorbi despre România contemporană”.


Editurӑ pentru literaturӑ românӑ
Editura „Jacqueline Chambon” continuă seria traducerilor din literatura română. După ce, de-a lungul timpului, a mai publicat clasici români precum Camil Petrescu („Patul lui Procust”, sub titlul „Madame T”), Liviu Rebreanu („Mǎdǎlina”), Hortensia Papadat Bengescu („Concert din muzicǎ de Bach”) sau nume mari ale poeziei româneşti, cum ar fi Marin Sorescu, un nou nume a văzut lumina tiparului – Ștefan Agopian – și un nou titlu: „Sara”. Traducerea este semnatǎ de Laure Hinckel, la fel și o Prefaţǎ prin care cititorului francez îi sunt furnizate elemente pentru înţelegerea cǎrţii.

În preambulul amintit se aratǎ cǎ Ştefan Agopian a reuşit sǎ publice romane esenţiale încă înainte de cǎderea comunismului, dar mai ales a scris cǎrţi care au trecut dincolo de frontiera timpurilor şi dupǎ căderea cortinei de fier. Romanul „Sara” a apǎrut iniţial în România în anul 1987. „Tache de catifea”, „Tobit”, „Însemnǎri din Sodoma”, „Manualul întîmplǎrilor” sunt tot atâtea titluri care l-au impus pe Ştefan Agopian, consacrându-l în România. Acum este timpul ca publicul francez să facă cunoştinţă cu statura unui important scriitor român.


Cursuri intensive

Învăţare interactivă a limbii române, la ICR Paris

Învăţare interactivă a limbii române, la ICR Paris

Institutul Cultural Român din Paris organizează, în perioada 15 iunie – 25 iulie 2015, un Curs de limbă şi civilizaţie românească, modul intensiv. Pe parcursul celor 60 de ore de curs se va alterna formula de curs clasic cu ateliere de aplicaţie lingvistică, facilitând astfel învăţarea şi favorizând dezvoltarea competenţelor de comunicare. Cursul acordă o importanţă centrală descoperirii interactive a limbii române, propunând o abordare în acelaşi timp lingvistică şi culturală.

Pe durata formării, ICR Paris oferă accesul gratuit la bibliotecă. Aceasta cuprinde o bogată documentaţie specializată în istoria, limba, societatea şi cultura românească, reunind un număr important de publicaţii din domenii diverse, precum artele vizuale, muzica, literatura. De asemeni, cursanţii vor avea la dispoziţie diferite periodice, videocasete, CD-uri şi DVD-uri.

ASOCIAŢII ROMÂNEŞTI ÎN ACȚIUNE

Reporter: editura May - 17 - 2015 Comments Off on ASOCIAŢII ROMÂNEŞTI ÎN ACȚIUNE

Asociaţiile şi fundaţiile înfiinţate de români în Franţa ţin legătura permanentă cu ţara natală, legând comunităţile de români între ele şi menţinând tradiţii preţioase.

Comnart Conseil

logoPrima Agenţie de comunicare franco-română, intitulată „COMNART CONSEIL”, este rezultatul colaborării între numeroşi specialişti care şi-au propus să îndrume oameni şi întreprinderi româneşti din Franţa pe calea unei bune integrări şi a consolidării unor relaţii bilaterale trainice. Printre scopurile agenţiei se numără cunoaşterea prin comunicare a celor două pieţe – cea română şi cea franceză – depăşirea unor probleme, precum şi iniţierea unor proiecte binaţionale.

Fondatoarea „COMNART CONSEIL”, jurnalista Cristina Zderea, după mai mulţi ani în care a promovat imaginea Institutului Cultural Român de la Paris, a decis să înfiinţeze prima agenţie de consiliere în comunicare franco-română, împreună cu Clubul Franco-Român de Comunicare, pol de expertiză care reuneşte intelectuali români din Franţa.

Adresӑ: 190, rue Gallieni, Boulogne Billancourt; contact@comnart-conseil.com


Centrul „Sfântul Nicolae”

ACERFACERF (Asociaţia Culturală Educativă Franco-Română) a fost fondată la Paris, în 2007, ca asociaţie non profit care are ca obiectiv principal deschiderea şi gestionarea de centre educativo-recreative şi de grădiniţe bilingve franco-române.

În septembrie 2011, ACERF deschidea la Paris primul centru educaţional bilingv româno-francez, sub numele de Centrul „Sfântul Nicolae”, cu sprijinul Mitropoliei Ortodoxe din Europa Occidentală şi Meridională. Este primul centru românesc din Franţa în care copiii români din regiunea pariziană pot simţi şi învăţa româneşte, fiind destinat deopotrivă copiilor români sau bilingvi, ca şi celor francezi ce vor să se familiarizeze cu limba şi cultura română. Activităţile Centrului urmăresc păstrarea diversităţii culturale a comunităţii româneşti, favorizând în acelaşi timp integrarea ei în societatea franceză, întărirea legăturii copiilor români ce trăiesc în Franţa cu originile lor, precum şi familiarizarea copiilor români cu cultura şi tradiţiile româneşti.

Astăzi, Centrul „Sfântul Nicolae” propune în continuare diferite ateliere copiiilor români, cum ar fi: limba română, tradiţiile şi obiceiurile româneşti, dansuri populare, muzică, jocuri educative şi acţiuni culturale.


Reprezentanți ai studenților

Asociaţia Studenţilor si DoctoranzilorADERF (Asociaţia Studenţilor şi Doctoranzilor din Franţa) a fost înfiinţată în anul 1997, cu scopul de a facilita comunicarea între studenţii români din Franţa şi de a le promova interesele, a ameliora comunicarea în interiorul comunităţii studenţilor români, a reprezenta în faţa organismelor publice şi private franceze şi române interesele specifice ale studenţilor români în Franţa, a promova limba şi cultura română în Hexagon, precum şi a lansa acţiuni punctuale de sprijin pentru tinerii români cu probleme.

În tot acest timp, ADERF a organizat nenumărate seminarii, acţiuni de caritate şi întâlniri studenţeşti. Printre cele mai importante manifestări se numără „Je suis roumain (aussi)”, eveniment-răspuns faţă de denigrarea mediatică în presa franceză a românilor, care a fost preluat şi de presa franceză, proiecţii de film românesc la Ambasada României din Franţa, dezbateri ale legilor din România (educaţie, electorale etc) sau organizarea seminarului Patrimoniul românesc, între restructurări instituţionale şi acţiuni ale societăţii civile”.


Habitat-Cité

egalitateDe peste 12 ani, Asociaţia „Habitat-Cité” luptă pentru integrarea populaţiilor celor mai defavorizate – printre care şi romii – în societatea franceză. „În ultima perioadă, ne-am concentrat pe proiecte care să combată discriminarea şi care să ofere toate drepturile comunităţilor de romi. Luptăm în continuare pentru integrarea lor, îi consiliem, îi sprijinim în procesul de învăţare a limbii franceze, pe unii am reuşit să-i încadrăm în muncă, pentru alţii am obţinut asistenţă socială. Am făcut multe progrese după încheierea perioadei tranzitorii 2007-2014. Cheia rezolvării problemei rămâne în continuare integrarea lor pe piaţa muncii”, arată Mihaela Sima, responsabil pentru proiectele referitoare la minoritatea romă din cadrul „Habitat-Cité”.

Asociaţia este de asemeni implicată în acţiuni de conştientizare a populaţiei franceze asupra drepturilor minoritarilor în calitate de cetăţeni europeni, de semnalizare a discriminării şi de reflectare corectă a vieţii romilor pe teritoriul francez, inclusiv prin filme, dezbateri şi expoziţii.

APRECIERI

Reporter: editura May - 17 - 2015 Comments Off on APRECIERI

iohannis-Klaus Iohannis, preşedinte al României, la întâlnirea cu diaspora română din Franţa

Românii dau valoare Europei prin miile de profesionişti, specialişti în toate domeniile care lucrează pretutindeni – medici, profesori, IT-işti, cercetători – ca şi prin toţi cei care îşi practică meseria cu seriozitate şi eficienţă. Vă rog să le transmiteţi tuturor compatrioţilor noştri cu care vă întâlniţi aprecierea şi respectul meu

 

FournierBernard Fournier, senator

Există numeroşi medici români care vin în Franţa în zonele rurale în care ducem lipsă de doctori. Sunt mulţi români, inclusiv în departamentul în care locuiesc, care s-au integrat foarte bine şi care sunt apreciaţi în mod deosebit”

 

MeunierPhilippe Meunier, deputat

Ştim că mulţi români au studiat şi învăţat limba franceză. Pentru noi este foarte important să întreţinem legături strânse cu toţi cei care iubesc limba noastră. Trebuie depăşită problematica romilor în relaţia cu România”

 

BardySerge Bardy, deputat

Am găzduit doi tineri români originari din Timişoara şi Arad care veneau pentru prima dată în Franţa. Apoi, la firma la care lucram am primit timp de şase luni o stagiară, venită tot din România, mai exact din Sighetu Marmaţiei. Am rămas în legătură cu aceşti tineri deosebiți care veniseră la noi; unul a devenit profesor, altul medic”

 

DumontJean-Christophe Dumont, expert pe probleme de migraţie internaționalӑ în cadrul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică

Economia franceză are o serie de nevoi, în profesii care necesită calificare, ca şi în construcţii, servicii, turism. Mobilitatea lucrătorilor poate juca un rol important din punct de vedere economic şi demografic. Am putea avea multe avantaje din acest proces. Studiile au arătat că, cu cât este mai târzie venirea imigranţilor, cu atât este mai dificilă integrarea lor”.