NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

„Perfecţionăm întregul proces de absorbţie a fondurilor europene ”

Reporter: editura August - 9 - 2013 Comments Off on „Perfecţionăm întregul proces de absorbţie a fondurilor europene ”

declară domnul Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene

Ce măsuri aveţi în vedere pentru fluidizarea sistemului de accesare a finanţării nerambursabile şi pentru majorarea ratei de absorbţie?

Deja am eliminat şi continuăm să eliminăm toate etapele inutile din întregul proces de absorbţie a fondurilor europene, adică din momentul în care este depus un proiect şi până când ajung banii la beneficiar. În prezent, eforturile mele şi ale Ministerului Fondurilor Europene, dar şi toate resursele disponibile, se concentrează în direcţia implementării tuturor măsurilor care susţin creşterea ratei de absorbţie. Pe segmentul abrobţiei fondurilor europene România a înregistrat deja progrese substanţiale. Aşa cum ştiţi, Comisia Europeană a reluat plăţile pe trei programe în prima parte a acestui an: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Sectorial Transport. Ca urmare a reluării plăţilor pe aceste trei programe, dar şi datorită altor măsuri implementate, valoarea fondurilor rambursate de Comisie a ajuns la peste 3,3 miliarde de euro. Mult mai important, valoarea sumelor solicitate Comisiei a ajuns la aproape 3,9 miliarde de euro, iar rata de absobţie curentă a depăşit 20%, la data de 12 iulie a.c.

Ce măsuri aveţi în plan pentru evitarea, pe viitor, a sincopelor în finanţarea proiectelor?

Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene, la conferinţa „Creșterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune” care a avut loc la Piteşti

Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene, la conferinţa „Creșterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune” care a avut loc la Piteşti

Guvernul României a aprobat în ultimele luni contractarea de împrumuturi substanţiale de la Trezoreria Statului care au asigurat resursele necesare pentru plata beneficiarilor, fapt care a avut efecte pozitive pentru aceştia, pentru angajaţii lor, dar şi pentru economie. Aceasta este măsura cu adevărat cea mai importantă de pe acest segment. Până în prezent valoarea acestor împrumuturi în valoare de aproximativ 4,4 miliarde de lei, bani care vor fi rambursaţi României de către Comisia Europeană. Vom continua să asigurăm fonduri pentru plata beneficiarilor, acest mecanism accelerând totodată şi rata de absorbţie. Totodată, a fost implementat şi mecanismul decontării directe a facturilor emise de furnizorii beneficiarilor de fonduri europene, o altă măsură extrem de importantă care asigură resursele financiare pentru continuare implementării proiectelor. Iniţial, acest mecanism s-a aplicat doar în cazul beneficiarilor publici şi, recent, l-am extins şi în cazul beneficiarilor din mediul privat. Nu ne oprim aici, ci căutăm toate măsurile care pot fluidiza fluxurile financiare.

La întâlnirea cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, şi cu Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii.

La întâlnirea cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, şi cu Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii.

Din punctul dumneavoastră de vedere, care este explicaţia ratei mici de absorbţie a fondurilor europene, de până acum?

Au fost mai mulţi factori care în trecut au menţinut rata de absorbţie la un nivel extrem de redus. Printre aceştia se număra capacitatea administrativă scăzută, lipsa de viziune, o centralizare excesivă a unor activităţi, lipsa asumării răspunderii atât la nivel executiv cât şi la nivel de conducere, lansarea cu întârziere a achiziţiilor publice în cazul marilor proiecte. În prezent rata de absorbţie curentă a ajuns la peste 20%, însă nivelul este în continuare scăzut dacă ne gândim la rata la care s-ar fi putut ajunge dacă nu am fi bătut pasul pe loc în trecut şi mai ales dacă ne raportăm la nevoile României.

Aplicanţii la fonduri europene acuză exces de birocraţie, atât pentru întocmirea proiectelor, cât şi în derularea lor. Ce măsuri concrete aveţi în plan pentru eliminarea acestor dificultăţi?

Unul dintre obiectivele mele este debirocratizarea sistemului şi, din acest punct de vedere, soluţia constă în simplificarea la maximum a tuturor proceselor. Acum, din păcate, avem unul dintre cele mai stufoase sisteme pe fonduri europene din Europa. În primul rând, vreau ca beneficiarii să nu mai depună aceeaşi hârtie de mai multe ori şi ca treptat procesele să fie informatizate. Totodată, vreau să implicăm băncile în procesul de evaluare a proiectelor pentru ca din momentul în care banca a spus că un proiect este eligibil acesta să intre imediat în circuit pentru a obţine finanţarea din fonduri europene fără a mai sta prin sertarele unui funcţionar public câteva luni sau chiar doi ani, aşa cum s-a întâmplat în trecut. Subliniez că vreau să elimin toate procesele care se dublează sau se suprapun pentru ca sistemul să devină eficient şi să prindă viteză în utilizarea fondurilor europene.

Care sunt impedimentele pe care dumneavoastră le resimţiţi cel mai mult în procesul de reformare a sistemului de fonduri europene?

Cel mai mare impediment este în continuare inerţia sistemului, care persistă şi din acest motiv unele procese se derulează foarte lent. Evident, sistemul este rezistent la schimbare şi se opune reformei. O altă problemă la fel de importantă este că sistemul nu este orientat către obţinerea de rezultate.

3Din perspectiva dumneavoastră, ce domenii ar trebui să obţină cele mai mari finanţări în perioada 2014-2020?

Analizele socio-economice aprobate la nivelul Comitetelor Tehnice Consultative au evidențiat atât vulnerabilitățile existe pe majoritatea domeniilor de dezvoltare urmate la nivel național, cât și zonele cu potențial real de dezvoltare. Pe baza acestora am ajuns la concluzia că prin sprijinirea IMM-urilor, a mediului de afaceri și printr-o investiție consistentă în dezvoltarea infrastructurii vom putea susține într-un mod sustenabil atât dezvoltarea la nivel regional cât și competitivitatea regională. În acelaşi timp, Strategia Națională pe competitivitate va identifica acele sectoare ale economiei românești care au în mod real potențial de competitivitate și ne va pune la dispoziție o analiză solidă pe baza căreia să ne putem ulterior focusa investițiile, incluziv investițiile din domeniul formării profesionale și al educației. Cercetarea și domeniile care dezvoltă tehnologii inovatoare, dată fiind valoare adăugată pe care acestea o pot aduce procesului de dezvoltare, reprezintă sectoare către care vor fi canalizate  investițiile în viitoarea perioadă de programare.

Ce programe operaţionale vor fi în perioada viitoare de programare şi care vor fi ministerele coordonatoare de autoritati de management?

Potrivit documentului consultativ pentru elaborarea Acordului de Parteneriat transmis Comisiei la începutul lunii iunie a.c., vor fi patru programe operaţionale sectoriale în subordinea Ministerului Fondurilor Europene: Infrastructura mare, Competitivitate, Fond Social şi Asistenţă Tehnică. În acelaşi timp, în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice vor fi două programe operaţionale: Regional şi Capacitate Administrativă. Totodată, Ministerul Agriculturii va avea în subordine două programe şi plăţile directe.

În viziunea dumneavoastră, cum ar trebui reorganizat sistemul fondurilor europene, în contextul regionalizării României?

Prin delegarea acestor atribuţiilor la nivel de regiune vor fi mult mai uşor de implementat proiectele, iar verificările la faţa locului vor fi înlesnite. Aceasta deoarece factorii de decizie vor fi mai aproape de cei care au nevoie de finanţare sau faţă de cei care beneficiază deja de finanţări. Totodată, pentru o implementare eficientă a fondurilor este necesară stabilirea unui sistem de coordonare a politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu strategia de competitivitate la nivel naţional.

Aţi declarat că vă menţineţi obiectivul atingerii unei rate de absorbţie de 50% în acest an. Pe ce anume vă bazaţi în atingerea acestei ţinte?

Măsurile pe care le-am implementat deja şi cele în curs de implementare în scopul simplificării şi eficientizării sistemului vor avea efecte în cascadă şi vor duce la creşterea accelerată a ratei de absorbţie a fondurilor europene. Pe măsură ce sistemul va fi simplificat va deveni şi mai eficient, iar procesul de absorbţie a fondurilor europene va avea o viteză din ce în ce mai mare. Aşa cum am spus, rata de absorbţie curentă a ajuns la peste 20% la data de 12 iulie.

Prioritatea mea: să deblochez procesul de absorbţie a fondurilor europene pentru infrastructura de transport

Reporter: editura September - 10 - 2011 Comments Off on Prioritatea mea: să deblochez procesul de absorbţie a fondurilor europene pentru infrastructura de transport

-ne declară d-na Anca Boagiu, ministru al Transporturilor şi Infrastructurii

-Suneţi un ministru exigent şi vă bateţi pentru fiecare bănuţ investit în autostrăzi… Ce aţi putut realiza?

-Prioritatea mea în acest mandat de ministru a fost de la bun început să deblochez procesul de absorbţie a fondurilor europene pentru infrastructura de transport pentru că este inadmisibil ca o ţară cu o infrastructură ca România să nu profite de resurse de 5,7 miliarde euro alocate prin Programul Operaţional Sectorial Transport în perioada 2007-2013. Aceste fonduri sunt cu atât mai importante cu cât bugetul naţional a fost drastic afectat de criza economică, iar investiţiile în infrastructură pot şi trebuie să contribuie la revigorarea economiei. În acest context, lucrurile la Ministerul Transporturilor şi în companiile din subordine nu au putut fi mişcate din loc decât prin exgienţă sporită şi prin impunerea ordinii în sistem. Această exigenţă am manifestat-o şi faţă de responsabilii cu implementarea proiectelor din companii, dar şi faţă de constructorii care nu înţelegeau că România nu este locul unde să facă profit fără a-şi respecta termenele de execuţie din contract, fără a realiza lucrări de calitate, dar cerând în schimb plăţi suplimentare. Pe acest fond am reuşit din septembrie 2010 să semnăm contracte din fonduri europene de peste 2 miliarde de euro, făcând economii de 600 milioane de euro, dar şi să renegociem contracte păguboase cu statul român, aşa cum era cel pentru Autostrada Transilvania. Tot în această perioadă am reziliat contracte care aduceau deservicii statului român, aşa cum era cel pentru autostrada Cernavodă-Medgidia, şi am aplicat penalităţi de peste 40 de milioane de euro constructorilor care şi-au încălcat angajamentele contractuale.

-Ce situaţii aţi găsit în momentul în care v-aţi ocupat postul de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii şi ce măsuri aţi luat pentru a reglementa eventualele neîmpliniri?

Atunci când am ajuns în minister, în septembrie anul trecut, unul din primele lucruri a fost să cer o situaţie cu problemele care au cauzat întârzieri şi soluţiile necesare. Aşa am reuşit să venim cu o nouă lege privind exproprierile care reduce termenele, dar instituie şi un termen de referinţă la calcularea valorilor de expropriere, adică cel înscris în Codul Fiscal. Tot pentru exproprieri am semnat protocoale cu autorităţile locale, iar prefecţii sunt actori determinanţi în acest proces. În ceea ce priveşte legislaţia pe achiziţii publice şi aici am venit cu modificări astfel încât să nu mai avem cazuri care trenează ani de zile în instanţă, ci prima instanţă să fie Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care dacă nu găseşte neregularităţi poate da drumul la semnarea contractului. În plus pentru condiţiile de contractare avem regulile FIDIC, care conferă protecţie şi beneficiarului, nu doar constructorului, ca până acum. În cadrul acestui tip de contract beneficiarul poate interveni pentru stabilirea unor clauze care să îl protejeze în cazul în care antreprenorul nu îşi respectă obligaţiile contractuale în privinţa termenelor de execuţie: cheltuieli neprevăzute (contingency) de 10%, prin care o lucrare nu poate costa cu mai mult de 10% faţă de valoarea cu care s-a licitat, introducerea graficelor de eşalonare a lucrărilor, constructorul este obligat să îşi refacă programul de execuţie a lucrărilor în funcţie de fronturile de lucru disponibile, plăţile vor fi făcute pe măsură ce se finalizează o lucrare, garanţia de bună execuţie este de 15% (10% garanţia iniţială şi încă 5% reţineri din contract). Cât de curând vom rezolva şi problema terenurilor pe care trec trasee de autostrăzi şi unde nu este făcută descărcarea arheologică pentru că nu este normal ca astfel de contracte să mai fie câştigate la preţuri exorbitante de orice firmă de apartament care mai apoi subcontractează la Muzeul de Istorie. Vom preveni situaţii ca cele de pe tronsonul Cernavodă-Medgidia unde am fost nevoiţi să modificăm traseul pentru a debloca construcţia autostrăzii în urma descoperirii ulterioare întocmirii proiectului tehnic a unor situri arheologice. Am găsit în minister o rată de absorbţie de 1,76% pentru fondurile post-aderare şi riscul unor corecţii financiare pentru programele ISPA de pre-aderare de 300 milioane de euro, dar care puteau ajunge până la 1 miliard de euro, pentru că orice obiectiv neîndeplinit duce la anularea întregii măsuri. Pentru fondurile post-aderare explicaţia e una destul de simplă de ce avem această rată ruşinoasă de absorbţie: nu am avut proiectele pregătite deja în 2007. Dacă pentru Programul Operaţional Regional în 2006 deja aveam proiectele pregătite, când eram la Ministerul Integrării, şi programul a fost aprobat la jumătatea lui 2007, la POST procedurile de aprobare şi acreditare s-au finalizat în 2008, iar proiectele au început să fie depuse spre aprobare la Comisie în 2009, majoritatea însă în 2010. Deci o întârziere de 3 ani practic. Ce am făcut în ultimele luni este să arătăm că în sfârşit putem avea la MTI un program clar multi-anual de investiţii în infrastructură, unde prioritatea zero este absorbţia fondurilor europene şi nu risipirea banilor de la bugetul naţional pentru lucrări care nu aduc valoare adăugată în economie. Rata din bugetul MTI alocat investiţiilor este în 2011 de 72% şi va creşte în anii următori.

-La ce lucrează în prezent constructorii?

Am semnat în mai şi iunie 2011 8 contracte din fonduri europene pentru coridorul IV, cel care ne leagă de Uniunea Europeană. Au o valoare de 1,12 miliarde de euro pentru 158,17 km, care urmează să intre în execuţie până la sfârşitul acestui an şi să fie finalizaţi în 2013. După semnarea şi a ultimului contract (Timişoara – Lugoj lot 2 – 25,6 km) vor intra în licitaţie alţi 72,1 km, pe tronsonul Dumbrava-Deva, cu o valoare estimată de 945 milioane euro. Am scos la licitaţie şi tronsonul Cernavodă – Medgidia, cel unde am reziliat contractul cu francezii de la Colas. Ei aveau o soluţie tehnică nouă, cu 5 milioane de euro mai ieftină, dar veneau să ne ceară 16 milioane de euro în plus. În septembrie sper să avem contractul semnat, vor avea 3 luni pentru proiectare şi 12 luni pentru execuţie, iar vara viitoare vom avea cel puţin o variantă provizorie, cu o bandă pe sens, funcţională. În ceea ce priveşte cealaltă secţiune, Medgidia – Constanţa, la sfârşitul lunii iulie am deschis traficului, pe câte o bandă pe sens, între Basarabi şi Constanţa şi pe ocolitoarea Constanţa spre Agigea, astfel încât traficul spre staţiuni să evite oraşul. Despre finalizare vorbim pentru 2012 din păcate. În 9 luni nu am putut suplini întârzierile din ultimii 2 ani (ordine de începere a lucrărilor din martie 2009). Mai avem în execuţie şi autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire Arad. Aici pentru autostradă vom avea deschiderea traficului la sfârşitul acestui an, iar pentru ocolitoare 10 km anul acesta şi restul până la mijlocul anului viitor. În ceea ce priveşte secţiunea Moara Vlăsiei-Ploieşti, CNADNR a trimis notificarea de reziliere în 29 aprilie şi ei aveau 30 de zile la dispoziţie să ne demonstreze că nu este nevoie să reziliem pentru că se pot mobiliza. Ceea ce într-adevăr au făcut şi, mai mult, au semnat un act prin care se angajează să termine la termen, adică la sfârşitul acestui an, şi fără a cere acea suplimentare a contractului de 47%. Îi monitorizăm atent în continuare pentru ca lucrările să fie finalizate aşa cum s-au angajat. Nu îmi place să fac afirmaţii superficiale cu câţi kilometri inaugurăm anul acesta pentru că un proiect de autostradă nu se poate termina în câteva luni sau 1 an.

Pentru modernizările de drumuri naţionale am declanşat un program amplu, cu finanţare BEI care vizează reabilitarea a peste 1000 km în valoare de aproximativ 900 milioane de euro. Anul acest vom avea finalizaţi aproximativ 500 km de drumuri naţionale reabilitate de pe DN 66 Petroşani-Baru-Haţeg-Simeria, DN 19 Oradea – Satu Mare, DN 12 Chichis – Topliţa, DN 15 Reghin – Topliţa, DN 79 Arad-Oradea, DN 2 D Focşani – Ojdula, DN 6 Drobeta Turnu Severin.

În ceea ce priveşte lucrările la calea ferată, prioritatea este modernizarea Coridorului pan-european nr. IV care face legătura Europei Centrale cu ţara noastră până la Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră. Finalizarea lucrărilor de modernizare a liniei de cale ferată Bucureşti – Constanţa este foarte apropiată după ani buni de greutăţi privind transportul feroviar de marfă şi călători pe această relaţie foarte importantă din România, generate în principal de mărirea timpilor de parcurs datorită lucrărilor de modernizare. Aceasta va permite circulaţia trenurilor pe această relaţie cu viteze de până la 160 km/h pentru traficul de călători şi de până la 120 km/h pentru traficul de marfă în concordanţă cu standardele europene AGC şi AGTC. Lucrările sunt avansate şi pe secţiunea Câmpina – Predeal şi urmează să se finalizeze până la sfârşitul acestui an, reuşind astfel să salvăm astfel finanţarea ISPA pe care în septembrie 2010 am găsit-o aproape pierdută. Pentru secţiunea Frontieră – Radna, cererea de finanţare prin Programul POS-T, fonduri de coeziune a fost depusă la Comisia Europeană, iar licitaţia a fost lansată. Până la sfârşitul anului vor fi semnate contractele şi pentru secţiunile Simeria – Coşlariu şi Coşlariu – Sighişoara, urmând a începe lucrările anul acesta. Simeria-Coşlariu este estimat la 613 milioane euro, iar Coşlariu-Sighişoara la 868 milioane euro.

În ceea ce priveşte reţeaua de metrou din Bucureşti, pentru Magistrala 5 , Drumul Taberei – Pantelimon, secţiunea Drumul Taberei – Eroilor, a început execuţia de sondaje geotehnice pe toată lungimea traseului ca parte a execuţiei proiectului. Se lucrează la proiectele de detaliu privind devierea circulaţiei în zonele de lucru şi a puţurilor de lansare a scuturilor. Proiectul are o valoare totală de 1,7 miliarde euro, din care 50% BEI. În octombrie vom scoate la licitaţie şi tronsonul până la Pantelimon.

 

 

-Ce programe în derulare aveţi pentru următorii ani?

-Toate proiectele mai sus menţionate trebuie continuate indiferent de cine va ocupa scaunul de ministru la Transporturi. Odată cu finalizarea lor se pot demara şi alte proiecte de amploare, finanţate din fonduri europene sau prin parteneriate public-privat, şi mă refer la autostrăzile Sibiu-Piteşti, Comarnic-Braşov, ocolitoarea în regim de autostradă a Bucureştiului, finalizarea tronsonului Suplacu de Barcău-Borş de pe Autostrada Transilvania, începerea lucrărilor la Canalul Dunăre-Bucureşti, la linia de metrou care va lega aeroportul Otopeni de Gara de Nord, la magistrala 7 de metrou Bragadiru-Voluntari, continuarea lucrărilor de modernizare la aeroporturile Henri Coandă şi Aurel Vlaicu, pentru a da doar câteva exemple. Din păcate, s-a făcut foarte puţin pentru infrastructură în ultimii 20 de ani şi decalajele pe care trebuie să le recuperăm pentru a fi mai competitivi în Uniunea Europeană sunt uriaşe. De aceea focusarea pe absorbţia fondurilor europene alocate pentru infrastructura de transport este esenţială până la finalizarea exerciţiului financiar 2007-2013, dar şi pentru programarea 2014-2020. Pregătim deja proiectele pe care le vom include în noul Program Operaţional astfel încât în 2014 să putem deja contracta fără a mai pierde ani buni ca în actualul exerciţiu financiar.

(sublinierile aparţin redacţiei)