NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Conversia mall-urilor în fabrici

Reporter: editura March - 28 - 2017 Comments Off on Conversia mall-urilor în fabrici

Întâia destinație a fostelor fabrici falimentare, lăsate în paragină sau abandonate după 1989, au fost mall-urile. Peste 60 de megacentre cu activități comerciale au fost construite în orașele mari și medii ale țării, având spații care însumează peste trei milioane de metri pătrați. Sunt reprezentative proiectele de anvergură finalizate sau aflate în diferite faze de execuție în locul întreprinderilor care au funcționat în anii economiei etatiste, precum Vulcan, Tricodava, Electroaparataj, Motoare Electrice, Tractorul, Electroputere, Timpuri Noi, Semănătoarea, Republica, Dacia, Loromet etc. România figurează în top 10 la numărul de mall-uri existente în Europa. Majoritatea acestora au reușit să-și păstreze destinația din proiect până în prezent, în special în localitățile unde puterea de cumpărare a oamenilor a sporit în ultimii ani datorită situației economice mai bune și a veniturilor salariale crescute. Există însă multe mall-uri în țară care au intrat în picaj financiar accelerat, îndeosebi în anii de criză profundă, fapt ce a făcut să apară falimentul și, implicit, schimbarea obiectului de activitate în nenumărate cazuri.  

În fostul mall din Arad se produc cabluri

Evitarea eșecului total și pierderea banilor investiți de către proprietarii obiectivelor comerciale lovite de faliment s-a concretizat prin vânzarea activelor la alți dezvoltatori, mult mai încrezători în activități de producție industrială aducătoare de profit. Este vorba despre investiții financiare de ordinul sutelor de milione de euro în spații care, prin proiecte viabile, adaptate la cerințele riguroase ale pieței, au fost transformate în fabrici de componente auto, depozite, spații de birouri sau chiar în sedii de instituții. Practic, fostele întreprinderi ieșite din circuitul economic din cauza performanțelor slabe au fost reconectate la producție prin reconversia procesului economic. Acest fenomen s-a înregistrat nu doar în centrele industriale mari, ci și în micile orașe sau comune unde au existat fabrici de conserve, de morărit, întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii sau IAS-uri. Astfel, în halele dezafectate au fost organizate mici fabrici de confecții sau au fost amenajate depozite pentru diverse mărfuri, unde își desfășoară activitatea sute de oameni. Majoritatea investitorilor sunt din Europa, însă există plasamente care aparțin unor întreprinzători din Africa, Asia și America.  

Judecătoria Buzău funcţionează în mall-ul „Galleria”

Nu peste tot apariția mall-urilor a fost considerată oportună. Micii comercianți, acei proprietari de magazine, de băcănii sau de prăvălii care vindeau diferite mărfuri în cartiere au privit cu reticență construcția acestor megacentre comerciale. În opinia lor, retailerii din țară și cei internaționali vor produce schimbări majore în piață, cu repercusiuni uriașe sub aspectul funcționării normale a activității desfășurate de proprietarii de mini-magazine. În scurt timp, oamenii au luat calea mall-urilor, fiind atrași de oferta bogată, fapt ce a făcut ca sute de băcănii să fie închise din lipsă de clienți. În acest mod, afacerile s-au oprit, iar negustorii au rămas fără obiectul muncii.  

Un studiu realizat de revista „Capital” arată că există multe exemple de mall-uri construite în apropierea centrelor urbane, a căror destinaţie iniţială a fost schimbată sau urmează să fie modificată din cauza performanţelor economice foarte slabe. Este cazul mall-ului de la Arad, unde germanii de la grupul „Leoni” au deschis o fabrică la „Armonia”. În aproape o treime din spațiul închiriat se produc cabluri pentru industria auto, care ajung pe piața Europei. Fondată în 1917, „Leoni” este acum lider global în furnizarea de sisteme de cablare și tehnologie de cablu. Procesul de conversie de la „Armonia” Arad continuă, faza de trecere de la centrul comercial la centrul logistic fiind în derulare. Este posibil ca fabrica să aibă în curând o altă destinație. Tot la Arad se materializează procesul de reconversie la mall-ul „Carrefour”, acțiune inițiată de austiecii de la „Immofinanz”. În acest mall, „Carrefour” a investit 78 milioane euro în cinci ani. „Immofinanz” este un grup imobiliar comercial și concentrează activitatea pe segmentele comerciale și de birouri, în prezent, în opt piețe principale din Europa: Austria, Germania, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Polonia și Moscova.  

Fostul „City Mall” Bucureşti a devenit spaţiu de birouri

Un alt exemplu de reconversie sunt hipermarketurile „PIC”, cu centrele din Oradea și Călărași, unități cu profil comercial care, odată ajunse în stare de faliment, au fost achiziționate de dezvoltatori din America și Franța, pentru a fi folosite ca unități pentru fabricarea de sisteme de acoperișuri auto și de parbrize. De faliment nu a scăpat nici mallul „Armonia”, din Brăila, care a fost cumpărat pentru 15 milioane de euro de proprietarul sirian al unei ferme zootehnice de ovine și taurine din județul Ialomița. Reconversia acestui obiectiv poate însemna spaţiu de producţie pentru un furnizor de componente electrice al „Dacia” şi „Ford”. Pe lista mall-urilor transformate se mai află „Galleria Suceava”, „Galleria Buzău”, cele din Arad și Piatra Neamț sau „City Mall” din București – centre care au fost transformate fie în spații de depozitare pentru rulmenți, spații de birouri sau chiar în sediu de judecătorie, cum s-a întâmplat la Buzău. Menționăm că „City Mall” este singurul mall din Bucureşti care şi-a schimbat complet destinaţia. 

Așadar, nu peste tot schimbarea fostelor întreprinderi în mall-uri s-a dovedit cea mai bună alegere pentru retaileri. S-a probat că unele investiții în centre comerciale, fără studii și analize aprofundate pe toate palierele social-economice, nu au fost adaptate la cerințele economiei de piață, respectiv la cerere și ofertă, fapt pentru care a fost necesară reconfigurarea unor domenii de activitate după un regres financiar înregistrat pe parcursul mai multor ani. În acest mod s-a ajuns la schimbarea destinației unor mall-uri în fabrici de producție, cu dezvoltatori prezenți în România de pe toate continentele. 

 

Eliade Bălan 

Când fabricile sunt înlocuite de mall-uri…

Reporter: editura June - 16 - 2011 Comments Off on Când fabricile sunt înlocuite de mall-uri…

În urmă cu câteva luni se publica în revista noastră un amplu documentar intitulat „Între realității și iluzii: Marea ispravă de după 1989”. Încercam să descifrăm, cu luciditate, tot ce am putut noi realiza în ultimii 20 de ani de democrație. Și suntem nevoiți să constatăm că speranțele și așteptările noastre nu s-au îndeplinit decât parțial în economie și în nivelul de trai, și doar pentru foarte puținii care au reușit în afaceri de tot soiul, cum ar fi de cele de consulting sau imobiliare. N-avem decât să revedem listele cu marii miliardari români ai timpului nostru!

În această perioadă de trecere la economia de piață a fost demolată, practic, industria românească, cea denumită socialistă, funcțională de bine de rău, cu valorile și minusurile sale, clădită din sudoarea celor mulți, cu multe sacrificii și care a devenit, sub presiunile tranziției, morman de fiare vechi, vândut foarte ușor unor investitori străini sau făcut cadou „băieților isteți”.

În același timp, va trebui să menționăm că trecerea de la economia planificată central la cea de piață funcțională s-a dovedit a fi un proces mult mai complicat și mai complex decât se crezuse inițial, ce ar fi trebuit să aducă restructurări profunde în activitatea tuturor ramurilor economice. Și ce constatăm? O transformare incredibilă. Că, de pildă, marea hală a fostelor uzine „Electroputere” din Craiova, în care se produceau transformatoare de înaltă tensiune și piese pentru locomotive, s-a metamorfozat în supermarket, în care se vând produse alimentare, cu precădere importate din străinătate.

Dar nu este vorba doar de unul sau câteva cazuri de asemenea reîntruchipări, ci de o mulțime: peste 20 de foste fabrici care duduiau în perioada comunistă, acum înglodate în datorii, aduse la stadiul de faliment, au fost înlocuite, treptat, de mall-uri ce pot fi întâlnite pe toată harta țării. O trecere sumară în revistă vorbește de la sine despre ceea ce am dori să sugerăm.

Laromet”, vestită pe vremuri, se transformă într-un hipermarket și un magazin special, pe o suprafață construită de 40.000 mp. „Electroaparataj” va vinde „diverse” locuitorilor din Pantelimon. Lucrările sunt în curs de desfășurare. Fabrica de textile „Dacia” va fi înlocuită cu un mall pe suprafață de 5 ha, pe care o deținea întreprinderea. În Colentina apare un mall în locul întreprinderii „Helitube”. Se dorește ca această construcție să fie terminată la sfârșit de an. În locul „Hidromecanicii”, compania CORA va executa un centru comercial. Și fabrica „Asco- Bacău” capătă aceeaşi destinaţie.

Şi exemplele se continuă. Astfel, renumita fabrică „Tractorul” din Brașov, pe lângă mallul proiectat, dezvoltă și o structură de birouri și rezidențiale. Tot la Brașov, în locul întreprinderii „Fartec” se va înălța, într-un ritm ceva mai lent, mall-ul Korona. Pe terenul de 6 ha al fostei „Fabrici de scule și unelte – IUS” din Braşov este planificată dezvoltarea unui proiect care cuprinde un mall, spații de birouri etc.

Platforma „Electroputere” va transforma fostele hale de producţie într-un mare centru commercial. Fosta întreprindere „Țesătura”, devenită “Iașitext”, se transformă într-un mall, pe terenul de 5 ha. La rândul său, fabrica ieșană „Nicolina” devine un un spaţiu destinat comerţului. Pe terenul fabricii „Trefco” din Galați, investitori italieni ridică, de asemeni, un mall. Mai amintim întreprinderea „Tehnofrig” din Cluj Napoca, ce se transformă în centru comercial „Dedeman”, ceea ce se va petrece și cu fabrica de tricotaje „Someșul” și cu faimosul „Rocar” din București. Platforma „Danubiana” a fost demontată în bucăţi vândute, urmând să fie lichidată şio fabrica ce poartă acelaşi nume. Și vom aminti că nu am putut cuprinde în această pagină lista completă cu foste întreprinderi devenite mall-uri ori spații comerciale complexe, ci am semnalat doar o parte dintre cele consemnate în mass-media, şi amintim de „money.ro”.

În ceea ce ne privește, am fi preferat ca multe dintre vechile întreprinderi să fi fost modernizate, refăcute sau redefinite, să devină entităţi productive în care sute de mii de oameni să vină să lucreze, nu doar să cumpere produse sosite din afara țării, așa după cum se petrece în prezent. O cifră pe care o prezentăm în continuare poate că deslușește mai bine ceea ce dorim să afirmăm: avem doar 4,3 milioane de angajați (faţă de peste 8 milione de angajați în anul 1990) și 5,5 milioane de pensionari, față de 3,5 milioane în 1990. La care mai adăugăm şi o forţă de muncă substanţială, nefolosită – 539.666 de şomeri înregistraţi oficial, în aprilie 2011, în acest caz intervenind şi urmările crizei economice, gestionate la noi în ţară aşa după cum se ştie. Evident că și construcția mall-urilor necesită mari investiții străine și dă de lucru unei categorii de salariaţi, în primul rând de tip comercial, dar ar fi fost de preferat să fie făcute mai multe investiții în structuri productive românești. Toată această lume a fabricilor şi uzinelor din trecut, pe care am prezentat-o, a cerut effort uriaş, ingeniozitate, competenţă, talent, pe care poporul român le-a dovedit din plin în condiţiile tehnice şi sociale ale acelor vremuri.

Nu suntem sceptici. Nu plângem după ce a fost, ci ne gândim la ce-am dori. Poate că se va ajunge și la o soartă mai bună prin revigorarea unor unităţi dedicate producţiei, deoarece cadrul economic nou construit ar permite. Rămâne însă să fie puse în acord necesitățile românești cu dorințele și solicitările celor mari din Uniunea Europeană și nu numai.

Sunt, oare, speranţe deşarte?

Carol Roman