NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Europa în tangaj

Reporter: editura April - 13 - 2016 Comments Off on Europa în tangaj

Corabia europeană nu mai pluteşte lin ca altădată. Abia a depăşit furtunile crizei economice şi valurile abătute asupra catargelor sale – fie-ne scuzată remarca, deoarece mai de multişor a înlocuit motoarele cu catarge cu pânze – au cutremurat-o ori sunt gata să năvălească asupra ei alte crize ce pot remodela întreaga structură, construită în zeci şi zeci de ani.

Carol Roman

Carol Roman

Uneori apar vijelii de unde te aştepţi mai puţin. Ne referim în primul rând la alegerile ce vor avea loc în Statele Unite, cu o mare înrâurire asupra Europei. O eventuală victorie a lui Donald Trump ar putea schimba relaţiile dintre Statele Unite şi Europa, deoarece prezidenţiabilul este complet dezinteresat de „valorile comune” promovate în special de preşedinţii aleşi de americani după Al Doilea Război Mondial. Numai o influenţă benefică nu ar avea asupra acestor relaţii americano-europene îndepărtarea SUA şi menţinerea lor la distanţă de conflictele din Europa. Trump nu este interesat de alianţele Americii şi nici nu ar fi capabil să le menţină”, consideră jurnalista Anne Applebaum, distină cu Premiul „Pulitzer”.

Un alt val ce ar putea deteriora stabilitatea europeană este posibil să apară după alegerile care urmează să aibă loc în primăvara anului viitor, în Franţa. În această citadelă consacrată a culturii europene există lideri politici care gândesc că alianţele din prezent nu îşi iau rostul. Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional, partid de extremă dreapta, promite în permanenţă că în caz că va ajunge la putere va susţine ieşirea ţării sale din Uniunea Europeană şi NATO. Iar aceste ameninţări nu trebuie luate uşor, deoarece această formaţiune politică, aflată în ascensiune în contextul crizei imigranţilor, ar avea toate şansele să ajungă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale şi până atunci nu pot fi evaluaţi factorii negativi ce pot interveni.

Europa are de făcut faţă, pe 23 iunie, şi referendumului ieşirii Marii Britanii din UE, iar dacă „Brexit” ar obţine peste 50% din voturi, ar fi urmat de consultări populare similare în alte state membre, care s-au manifestat destul de energic împotriva clauzelor excepţionale acordate Regatului Unit.

Un lucru este cert: fără Franţa şi Marea Britanie, piaţa unică europeană nu poate avea vreun viitor. În ceea ce priveşte NATO, această alianţă militară atât de necesară în vremurile noastre nu ar putea rezista fără Marea Britanie.

Şi ar mai fi o problemă: valul de migranţi şi refugiaţi către Europa, considerat cel mai important exod de la cea de-a doua conflagraţie mondială încoace. Este cunoscut că numai în primele două luni ale acestui an, în Europa au sosit 131.000 de refugiaţi. Lucrurile par a se fi ameliorat prin „Acordul” privind gestionarea crizei migranţilor, pentru a opri fluxul dinspre ţări din Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, afectate de sărăcie şi războaie, către Europa. În urma unor înţelegeri destul de riscante şi controversate, după tergiversări, s-a stabilit luarea de măsuri de către Turcia pentru stăvilirea invaziei, contra a şase miliarde de dolari, achitaţi în două rate. Numai că acest troc a nemulţumit mii de persoane, care au protestat în mai multe oraşe europene. În mod practic, în timp ce autorităţile elene aşteaptă sprijin logistic de la Bruxelles, fluxul migratoriu spre Europa continuă.

Şi de data aceasta, România va susţine şi va sprijini eforturile europene de gestionare a migranţilor din Grecia, cu poliţişti de frontieră, cu experţi din domeniul procedurilor de azil, cu mijloace auto, cu nave de patrulare maritimă, cu corturi şi containere, după cum a anunţat Ministerul Afacerilor Interne. Astfel că ţara noastră a prezentat cea mai consistentă ofertă, după cele ale Franţei şi Germaniei, dar şi modalităţile prin care putem acorda acest sprijin. Bravo nouă!…

În mod cert, corabia europeană are de făcut faţă unor valuri gigantice, de care trebuie să se ferească cu pricepere, dată fiind miza imensă pusă în joc: supravieţuirea. Utimele atentate ce au zguduit teritoriul european, soldate cu victime omeneşti, sunt un avertisment dur.

 

Carol Roman