NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Un carusel al erorilor

Reporter: editura August - 9 - 2013 Comments Off on Un carusel al erorilor

Reputata savantă Ştefania Mărăcineanu, nedreptăţită în propria ţară

Cum a ajuns un timbru dedicat unei fiziciene române de primă mărime – aşadar, un omagiu, şi aşa întârziat – să poarte chipul mult mai celebrei Marie Curie pe o emisiune filatelică? Dintr-o greşeală a Romfilatelia” şi a specialiştilor documentarişti din instituţia care se autointitulează o cronică în imagini a numeroase aspecte ale trecutului, (…) o sursă neîncetată de informare”

Fiziciana româncă Ştefania Mărăcineanu

Fiziciana româncă Ştefania Mărăcineanu

După mulţi specialişti, Ştefania Mărăcineanu, prima fiziciană româncă de anvergură internaţională, ar fi trebuit să fie recompensată cu Premiul Nobel pentru cercetările sale în domeniul radioactivităţii. Pe vremea când foarte puţine femei erau în lumea ştiinţei, ea lucra la doctorat în laboratorul lui Marie Curie, la Paris, cercetând această ramură revoluţionară. Ştefania Mărăcineanu a fost prima fiziciană româncă importantă, formulând o serie de ipoteze despre radioactivitatea artificială, chiar încercând să obţină ploaie artificială cu ajutorul radioactivităţii. Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Fizico-Chimice a Universităţii din Bucureşti în 1910, a lucrat ca profesoară la „Şcoala Centrală de Fete” din capitală. Ulterior, obţinând sprijinul financiar al Ministerului Ştiinţelor din România, şi-a început studiile pentru doctoratul în fizică, pe care l-a obţinut după un stagiu în laboratorul lui Marie Curie, în 1924. De altfel, calităţile i-au fost recunoscute de însăşi Marie Curie, într-o scrisoare de recomandare trimisă Ministerului Român al Ştiinţelor. A mai lucrat cu celebrul astronom Frances Deslandes, până în 1930, când s-a întors în România, unde a studiat în continuare în domeniu, până la moartea sa, în 1944.

2

Emisiunea filatelică „Femeile şi inventica”

Ştefania Mărăcineanu a fost un adevărat pionier în domeniul său de cercetare, lansând ipoteza radioactivităţii artificiale înaintea soţilor Curie (Irene şi Frederic-Joliot). Din documentele vremii reiese faptul de neconstestat că a emis ipoteza radioactivităţii induse înaintea celor doi, care, după cum se ştie, au fost distinşi cu Premiul Nobel pentru observarea acestui. Ştefania Mărăcineanu, în schimb, nu l-a primit. Ba mai mult, se află într-un con de umbră care îi reuneşte pe mulţi alţi români ce au revoluţionat domenii de maximă importanţă ale ştiinţei şi cercetării şi care ar fi meritat cu prisosinţă o recunoaştere mondială cum este acordarea Premiului Nobel.

Marie Curie

Marie Curie

Împotriva neuitării lor luptă statul român cu mijloacele pe care le are la dispoziţie – plăci memoriale, capitole în manuale, busturi, străzi care le poartă numele… şi, uneori, emisiuni filatelice. Dar, când a venit rândul Ştefaniei Mărăcineanu să fie celebrată (măcar) în acest fel (de Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale, 26 aprilie), stupoare printre filatelişti: timbrul îi purta doar numele – chipul era al mult mai celebrei Marie Curie! O eroare cu atât mai condamnabilă cu cât prea multe surse de informare (în special online), unele cu pretenţii, persistă în aceeaşi greşeală. Ne referim, de pildă, la penibilul creat de site-uri ca antena3.ro, care ilustrează eronat textul cu titlul „Uitată în ţara ei, apreciată de cei mai mari oameni din lume. Românca ce a găsit «cheia» PIETREI FILOSOFALE” cu imaginea Mariei Curie; sau ediţia online a revistei „Taifasuri” (taifasuri.ro), care, sub titlul „Ştefania Mărăcineanu, savanta care aduce ploaia”, ne oferă, stupefiant! tot chipul imortalizat al savantei poloneze. Să fi fost acestea şi altele la fel sursele de inspiraţie pentru „specialiştii” de la „Romfilatelia”?… De menţionat, în schimb, că celelalte două cercetătoare celebrate de „Romfilatelia” în emisiunea filatelică „Femeile şi inventica”, Josephine Cochrane şi Grace Murray Hopper, sunt ilustrate corect. Fără comentarii!

Din păcate, eminenta noastră fiziciană (de la care ne-a rămas o singură fotografie, şi aceea tip paşaport) nu are parte nici la aproape un secol de la avansatele ei cercetări la binemeritata repunere în prim-planul scenei ştiinţifice internaţionale. Aşteptata marcă poştală românească – de altfel, amânată cu anii în planul de emisiuni al „Romfilateliei”, după cum arată „stampland.net” – va trebui retrasă din circulaţie.

Pe când o celebrare după cum se cuvine a unei asemenea personalităţi a ştiinţei româneşti şi nu numai…