NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Pagini din evoluția zbuciumată a „aurului negru”

Reporter: editura August - 9 - 2020 Comments Off on Pagini din evoluția zbuciumată a „aurului negru”
II. Căldură, mișcare, interese militare

Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, sociale, politice, financiare și strategice ale lumii, după mai bine de 150 de ani de când intra masiv în scena societății omenești. Izvor de lumină, prin proprietățile sale unice, „aurul negru” este și sursă de întuneric, date fiind războaiele pe care le-a generat. Din păcate, aceste aspecte sunt departe de a se fi încheiat în ceea ce este numit în istorie „epoca petrolului”.

Automobil marca Ford, 1910

Atunci când vizionarii secolului XX s-au gândit că, dacă tot poate lumina, petrolul ar putea să și încălzească, se aflau tot într-un fel de revoluție a energiei mai curate, de tipul celei care se înregistrează și în prezent. Spre deosebire de cărbune, petrolul era mult mai curat, ocupa mai puțin spațiu, se transporta mai ușor, nu lăsa cenușă și nu presupunea munca până la istovire a fochiștilor. Așadar, avantaje pe toată linia. De aici până la felul în care britanicii, campioni mondiali ai comerțului pe apă, au imaginat funcționarea motoarelor cu petrol nu a mai fost decât un pas. „Petrolul mărește valoarea unei flote cu 33%. Datorită acestuia este posibil să se facă plinul în afara porturilor”, nota tânărul ofițer de Marină John Fisher, care avea să devină Prim Lord al Amiralității și o efigie a schimbării radicale a flotei britanice în jurul noului combustibil*. 

Prima sondă petrolieră din lume, la Lucăceşti-Bacău, România

De partea cealaltă a Atlanticului, americanii, care deja începuseră să încălzească cu petrol cuptoarele brutăriilor și cazanele locomotivelor de pe calea ferată Hudson, au extins acest combustibil la navele comerciale și de luptă. Petrolul se dovedea de zece ori mai puternic decât cărbunele și genera o nouă revoluție. Impresionat, însuși Napoleon al III-lea, împăratul avangardist al francezilor, s-a urcat într-o locomotivă alimentată cu petrol pentru a se deplasa într-o tabără. Acestui combustibil considerat remarcabil i se făcea publicitate inclusiv la cel mai înalt nivel în toată lumea și a fost doar o chestiune de timp până când a pus în umbră celelalte surse de energie. 


La Expoziția Universală de la Paris, din 1889, industriașul Armand Peugeot observa pe Sena o barcă „auto-mobilă” care funcționa cu un motor Daimler, pe bază de petrol. Fabricantul francez de biciclete ia legătura cu inventatorul german, care îi prezintă primul motor cu ciliondri dispuși în V, iar cei doi cad de acord ca Peugeot să monteze vehicule echipate cu motoare Daimler. Anul 1890 consemna lansarea pe piață a primelor două astfel de mașini, automobilul devenea produs comercial, iar petrolul era energia care punea lumea în mișcare, pe sol, în aer și pe apă. Dar, în timp ce noul combustibil cucerea definitiv lumea și genera industrii și tehnologii noi, tot mai avansate, precum și o competiție acerbă între marii industriași, liderii politici predispuși spre conflicte își făceau calcule militare tot în jurul petrolului. 

România exporta benzină în toată lumea, în secolul al XIX-lea, din rafinăriile de la Ploiești

În ce privește România, țară în care resursele de petrol erau exploatate încă de pe vremea romanilor care cuceriseră Dacia, se poate consemna un alt pionierat, care a generat iluminarea în premieră mondială cu petrol a Bucureștilor: în 1840 era construită prima sondă petrolieră din lume la Lucăceşti-Bacău. La scurt timp, era edificată prima rafinărie cu instalaţie modernă de pe planetă, la Râfov, lângă Ploieşti. România a fost prima ţară din lume care, începând cu anii 1900, exporta benzină în toate colţurile lumii. Tot în primul deceniu al secolului XX, la Câmpina se înfiinţa prima şcoală de maiştri sondori si rafinori din lume. Pregătirea acestora era la un nivel atât de avansat, încât muncitorii erau solicitați în străinătate. În perioada de înflorire de după Primul Război Mondial, România ocupa locul al II-lea în lume pentru atingerea cele mai mari adâncimi de extracţie, obiectiv realizat în judeţul Prahova. Dar aceste performanțe aveau să pună țara la grea încercare: ascensiunea lui Hitler și Al Doilea Război Mondial vor avea ca unul dintre nodurile majore de interese tocmai petrolul românesc.


 „Istoria petrolului”, René Sédillot

Românce prestigioase

Reporter: editura April - 17 - 2020 Comments Off on Românce prestigioase

Odată cu sosirea lunii martie, prin tradiție, chipul femeii, în diferitele sale ipostaze, revine în atenția întregii societăți. În mod deosebit, de cele mai multe ori atunci când ne referim la ele, ne face plăcere să amintim performanțele din toate domeniile de activitate umană ale celor mai prestigioase femei.

Ana Aslan

După cum este și firesc, gândul ne duce spre nenumăratele femei românce, care, prin profesionalism, vocație și dedicare, s-au remarcat la nivel mondial prin realizări de excepție, care le onorează atât pe ele, cât și țara din care provin.


În acest context, ne reamintim de Sofia Ionescu Ogrezeanu, supranumită „doamna neurochirurgiei româneşti”, participantă activă la efortul medical din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De altfel, Congresul Mondial de Neurochirurgie din Marakesh (Maroc), a atestat faptul că distinsul medic este prima femeie neurochirurg din lume, iar intervenția sa pe creierul unui copil victimă a unui bombardament a fost recunoscută ca o premieră mondială de către Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg, din anul 2005. De asemenea, un loc de cinste în ierarhia femeilor renumite din țara noastră se află academician profesor doctor Ana Aslan, una dintre figurile cele mai cunoscute ale științei contemporane. Toate tratamentele de gerontologie apărute în ultimele decenii menționează metoda de tratament cu procaină, după procedeul Ana Aslan. În rândul marilor performeri dintre femeile românce se situează și Eliza Leonida Zamfirescu, ingineră și inventatoare, numeroși ani șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României, recunoscută drept prima femeie inginer din lume, într-o epocă dominată de preponderența masculină în domeniu și de piedici puse în calea afirmării sale. Se consemnează faptul că specialista din România a luat atitudine față de înarmarea atomică, adresând un protest competent și justificat Comisiei de dezarmare de la Lancester House din Londra, intervenție comunicată oficial la ONU.

În afară de performanța științifică, multe femei românce s-au afirmat și în alte domenii, cum este și cazul Smarandei Brăescu, prima femeie parașutist cu brevet din România, campionă europeană la parașutism și campioană mondială, în 1932. A fost activă ca pilot și, de asemenea, s-a remarcat ca o dârză reprezentantă a rezistenței anticomuniste din România. 

O altă româncă celebră este Sarmiza Bilcescu, prima femeie avocat, cea dintâi din Europa care a obținut licență în Drept la Universitatea din Paris și care a devenit prima femeie din lume cu un Doctorat în Drept. Admisă în Baroul Ilfov – eveniment deosebit, deoarece instituția era prezidată de renumitul avocat și om politic Take Ionescu – a fost o susținătoare a drepturilor civice ale femeilor, fiind una dintre fondatoarele Societății Domnișoarelor Române. 
 
N-o putem trece cu vederea nici pe Maria Virginia Andreescu Haret, prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general, statut recunoscut prima dată în cadrul celui de-al XVI-lea Congres de Istorie a Științei organizat la București, în 1981. Printre cele mai importante realizări ale sale se numără o serie de imobile de pe Calea Victoriei, printre primele la care s-a utilizat betonul armat. Mărturii ale competenței sale sunt pavilionul adminstrativ și dependințele subterane ale Aeroportului Băneasa, Liceul „Gheorghe Șincai” sau Colegiul Național „Cantemir Vodă”, din București.

Sunt tot atâtea motive de a remarca doar o parte dintre numeroasele românce performante în diverse domenii și care au adus prestigiu internațional țării noastre. (C.R.)