În umbra Articolului 7

Carol Roman
Pe de altă parte, chiar în interiorul Uniunii Europene au apărut mari divergențe, de pe urma cărora, în mai multe țări, se manifestă o diminuare a susținerii blocului comunitar. Doctrinarii, nemulțumiți de unele evoluții, au pus pe tapet Articolul 7 al Tratatului UE. În context, reamintim că acest Articol 7 vizează democrația, egalitatea, statul de drept, respectarea drepturilor omului. Și au și apărut țări propuse spre a fi sanționate – acesta este termenul – sub diferite forme, inclusiv cu retragerea acordării de fonduri europene. Cazurile cele mai flagrante sunt cele ale Ungariei și Poloniei. Se intenționează chiar ca respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii să fie o precondiție pentru finanțările din partea UE. Iar prin aplicarea fermă a Articolului 7 se poate ajunge până la suspendarea sau reducerea fondurilor acordate, precum și la interzicerea accesării altora. În mod concret, în luna septembrie a.c., Parlamentul European a votat inițierea de sancțiuni disciplinare la adresa Ungariei pentru cazuri de încălcare a valorilor statului de drept, dispariția presei independente ș.a. De asemenea, Polonia a fost avertizată să nu mai continue reformele juridice care deja au pus în dreptul țării pericolul activării Articolului 7, ceea ce i-ar putea atrage retragerea dreptului de vot în interiorul blocului comunitar. În ciuda repetatelor apeluri, Varșovia nu a așteptat deciziile Curții Europene de Justiție și a luat măsuri interne care vor fi foarte greu de schimbat.
În acest context, ceea ce ar trebui să evalueze politicienii noștri, cu calm și responsabilitate, sunt nominalizările făcute de comisarul european Günther Oettinger, care punea laolaltă Italia, Polonia, Ungaria și România pe aceeași direcție a nerespectării statului de drept și a inițierii unor modificări în sistemul de Justiție. De altfel, în mai multe țări se constată o scădere a popularității Uniunii Europene, după cum indică ultimul sondaj Eurobarometru. Acest fenomen se resimte și în țara noastră, în care se constată faptul că sprijinul românilor pentru apartenența țării la UE a ajuns la 49%, în scădere cu zece puncte procentuale față de luna aprilie. Susținerea pentru UE s-a deteriorat în total în șapte țări, scădere fără precedent în ultimul deceniu. Se remarcă faptul că România se află pe poziția a doua în ce privește procentul celor care cred că apartenența la UE nu este întru totul benefică, situându-se în fața unor țări care de mai mulți ani au dat dovadă de euroscepticism, cum este cazul Greciei (20%), Italiei, (18%), Republicii Cehia (17%), Austriei (16%) și Ungariei (14%). Explicația acestui fenomen se datorează unor evenimente politice și sociale din ultimele luni. De asemenea, intervine și „clișeul” inoportun repetat mecanic de unii reprezentanți ai autorităților, care afirmă că Bruxelles-ul nu trebuie să se amestece în treburile interne ale acestor țări.
Să sperăm că intrarea în iarnă nu va înăspri, în afara climatului atmosferic, și pe cel politic, cu atât mai mult cu cât România, care preia, din luna ianuarie 2019, Președinția Consiliului UE, se va strădui să gestioneze în bune condiții acest mandat prestigios.
Carol Roman