NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Negocierile pentru alocările de redresare, „cele mai dificile din istoria UE”

Reporter: editura June - 11 - 2020 Comments Off on Negocierile pentru alocările de redresare, „cele mai dificile din istoria UE”
Propunerea de buget multianual al Uniunii Europene, de 1,1 trilioane euro pentru perioada 2021-2027, și cea a Planului de relansare economică, în valoare de 750 miliarde euro, intră în dezbateri și negocieri. UE se află în postura de a pune „la bătaie” pentru revenirea economică în forță a blocului comunitar o sumă record, iar discuțiile pentru alocări dintre statele membre, precum și din Parlamentul European se anunță animate.

Summitul UE din luna ianuarie 2020

La elaborarea strategiei financiare a UE, Comisia a combinat propunerile anterioare făcute de Germania și Franța, pe de-o parte, și de Austria, Danemarca, Țările de Jos și Suedia, pe de altă parte: fondul de 750 miliarde euro va fi împărțit – 500 miliarde euro granturi și 250 miliarde euro credite. „Sunt investițiile noastre în viitorul UE”, a spus șefa CE, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului, precizând că granturile vor fi alocate potrivit unor criterii stabilite de Comisie, care va ține cont de gradul în care au fost afectate statele membre de criza generată de pandemie.


Printre reperele majore ale grilei propuse de Comisie se află lansarea unui nou program de Sănătate în cadrul bugetului multianual, urmând să se investească bani în sistemele naționale de sănătate, pentru creșterea rezistenței acestora în fața crizelor sanitare și pentru colaborare transfrontalieră, o creștere a bugetului de dezvoltare rurală în exercițiul 2021-2027, investiții strategice, cum sunt achiziția de pachete de acțiuni la companii strategice europene, în special în state care nu au suficiente rezerve financiare să investească direct în aceste companii. Potrivit Comisiei Europene, România ar beneficia de 33 miliarde euro: 19, 6 miliarde euro sub formă de granturi și 13,4 miliarde euro credite. Banii ar putea fi disponibili începând cu 1 inuarie 2021, dacă în acest termen va exista aprobarea Parlamentului, a Consiliului și ratificarea în cele 27 de Parlamente naționale.

Liderii Uniunii Europene la ultima întâlnire dinainte de izbucnirea pandemiei

Dar greul abia acum începe. Propunerile anunțare de către Comisia Europeană vin în fața unor diferențe de viziune între statele membre care nu par să se fi armonizat. În condițiile în care marii beneficiari ai granturilor din Fondul de redresare ar fi fi Italia, Spania, Franța (de pildă, Italia și Spania vor primi, fiecare, peste 100 miliarde euro, granturi și credite), unele state din est și-au exprimat dezacordul față de susținerea sporită pentru țările bogate, chiar dacă au fost cele mai afectate de pandemie. În același timp, Germania, care a acceptat soluția bondurilor, cere claritate – europarlamentarii creștin-democrați germani solicită elaborarea și prezentarea de urgență a unui plan de rambursare a creditelor care vor fi oferite statelor membre și, totodată, ca orice flux financiar să poată fi rapid stopat dacă statul beneficiar nu respectă principiile domniei legii. În plus, există și state membre care consideră că dimensiunea fondului este insuficientă.


Experții și istoricul aprinselor dezbateri care însoțesc aproape întotdeauna implementarea unor măsuri importante în interiorul UE arată că negocierile care sunt pe cale de a începe s-ar putea dovedi unele dintre cele mai dificile din întreaga existență a Uniunii Europene. „Urmează negocieri foarte complicate, dar ar fi extraordinar dacă s-ar reuși realizarea unui acord înainte de instalarea verii”, punctează liderul Eurogrupului, Mario Centeno. La rândul său, cancelarul german Angela Merkel este și mai tranșantă: „Este clar că negocierile nu vor fi încheiate la următorul Summit european (din luna iunie, n.red.). Obiectivul trebuie să fie oferirea de timp suficient până la toamnă, astfel încât Parlamentele naționale și cel European să poată discuta Planul, astfel încât acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021”.

În acest tablou general complicat, soluțiile de compromis sunt singurele care vor putea facilita aprobările necesare debutului și derulării marelui plan comunitar de redresare economică. 

Rusia-China și parteneriatul strategic

Reporter: editura October - 9 - 2019 Comments Off on Rusia-China și parteneriatul strategic

Republica Populară Chineză, țara cea mai populată din lume, și Federația Rusă, țara de pe glob cu cea mai întinsă suprafață, dezvoltă relații bilaterale în cadrul unui parteneriat strategic solid, care reglementează cooperarea dintre acești doi protagoniști ai lumii contemporane în cele mai diferite domenii – economic, comercial, energetic, financiar, științific, tehnico-militar, cultural, ca și în câmpul vieții și relațiilor internaționale. Ponderea acestor două mari puteri în lumea de azi este de netăgăduit și analizele și comentariile pe tema impactului și perspectivelor lor produc o literatură care se îmbogățește continuu. În același timp, însă, generează și o sumedenie de întrebări, iar cea mai obsedantă dintre ele, în Occident, este cât de solidă ca fundament și de durabilă în perspectivă este relația ruso-chineză. Este ea realmente o soluție benefică ambelor părți sau doar una conjuncturală? 

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și al R.P. Chineze, Xi Jinping

Beijingul, oficial, subliniază că raporturile ruso-chineze exemplifică un nou tip de relații între mari puteri, iar Moscova (recent, prin ministrul de Externe Serghei Lavrov) concretizează că este vorba de „relații între state suverane, bazate pe avantaje reciproce (…) care s-au ridicat la un nivel strategic fără precedent”.


În perioada imediat următoare prăbușirii regimurilor comuniste din Europa Răsăriteană și dezmembrării URSS, lumea a trăit sub zodia preeminenței marcante a SUA, ceea ce a dus la o apropiere tot mai strânsă a relațiilor ruso-chineze, consfințită prin Tratatul de bună vecinătate, prietenie și colaborare între cele două țări, din 2001. Dincolo de replica la unilateralismul american, relația strânsă Moscova-Beijing are și alte motivații de o greutate semnificativă, ce nu pot fi excluse din evaluare. După criza ideologică și cea pe tema frontierelor din a doua jumătate a secolului trecut dintre Moscova și Beijing, cele două țări s-au reapropiat treptat, în contextul noilor evoluții din viață internațională, care au inclus extinderea NATO și UE spre Est, instalarea în Europa a elementelor scutului spațial american, criza ucraineană, sancțiunile impuse Rusiei, „războiul comercial” chino-american etc. 

În acest context încărcat și tensionat, China și Rusia s-au regăsit ca parteneri complementari cointeresati (și) prin vecinătate teritorială (4.300 kilometri de frontieră comună), piața interna a Chinei și resursele naturale ale părții asiatice a Rusiei, complementaritatea economică (în domeniul energetic, de pildă: China – mare consumator, Rusia – mare producător și furnizor), proiecte transcontinentale. Pe de altă parte, este important de remarcat, totodată, că și Rusia, și China au nevoie, în planurile lor de dezvoltare, de relații de colaborare cu statele și organizațiile occidentale, ca potențiali furnizori de înalte tehnologii și modernizare economică. Handicapul tehnologic al celor două mari puteri nu poate fi – cel puțin deocamdată – depășit decât prin conlucrare în materie cât mai puțin îngrădită de considerente politico-militare, dar și de concurență economică.

Președinții Chinei și Rusiei la Forumul Economic al Estului (Vladivostok, 2018)

Rusia și China au împreună obiective ambițioase și în sfera vieții și relațiilor internaționale, creând noi formate interstatale care urmăresc aceleași obiective (BRICS, Organizația de Cooperare Shanghai etc). De altfel, Rusia chiar vrea să devină, pentru China, un partener comercial alternativ al SUA, așa cum comentau unii observatori vest-europeni după vizita din această vară a președintelui Chinei, Xi Jinping, la Moscova, care a declarat, cu acest prilej, că președintele Putin este „cel mai bun prieten al Chinei”


În ultima vreme, pe fondul accentuării încordării în viață internațională și a tendinței de lansare a unui nou „război rece”, hibrid, între noul Vest și noul Est, s-a înregistrat o dinamică a cooperării ruso-chineze și în domeniul militar. Manevrele militare din estul Rusiei – Vostok 2018, ca și participarea ulterioară a Chinei la manevre militare împreună cu Rusia în Baltica și Mediterana exemplifică semnificativ nivelul cooperării militare ruso-chineze. Cooperare care include și livrarea de materiale și tehnică militară rusă către China, astăzi cel mai mare client al industriei de profil a Rusiei. 

Relațiile politice ruso-chineze, parte în acest moment a triunghiului strategic planetar SUA-Rusia-China, par mai motivate decât celelalte bilaterale posibile în acest triunghi. Logica a obligat Rusia și China să se alieze, chiar dacă nu în mod formal, instituțional, după cum cele două capitale au ținut să precizeze public. La o săptămână după alegerea sa că președinte al R.P. Chineze, în 2013, președintele Xi Jinping a făcut în Rusia prima sa vizită oficială în străinătate ca șef de stat. În cei șase ani care au trecut de atunci, președinții Xi și Putin s-au întâlnit de circa 30 de ori… 

În triunghiul geopolitic planetar labil și instabil al momentului, SUA – Rusia – China, latura Beijing–Moscova este o componentă inconturnabilă, de a cărei reziliență depinde echilibrul în stabilitate al lumii de azi. 
 
 

Corneliu Vlad

 

Performanţă economică certificată

Reporter: editura March - 27 - 2017 Comments Off on Performanţă economică certificată

De-a lungul a peste două decenii de activitate, „NIRO Investment Group” a devenit un factor important al economiei româneşti, fapt atestat de numeroase premii, diplome şi trofee meritorii, care i-au recompensat activitatea de înaltă calitate şi managementul de succes practicat atât pe piaţa română, cât şi pe cea internaţională. Acţionând sub deviza „Investind în oameni, investim în viitor”, impulsionat de preşedintele său, dl. Nicolae Dumitru, Grupul de firme, companie viabilă şi performantă, cu capital românesc, şi-a câştigat un renume pe deplin recunoscut. 

Premiul internaţional Excelenţă în managementul afacerilor – Europa 2006” i-a fost conferit firmei „S.C. Niro `95 IMPEX S.S.” şi înmânat preşedintelui Grupului „NIRO”, dl. Nicolae Dumitu, la festivitatea din Luxemburg, de către directorul general al revistei Actualidad, Luis Abello, pentru seriozitate în afaceri, tenacitate în gândire şi execuţie, dar mai ales pentru finalitatea investiţională care a atras admiraţia şi recunoaşterea specialiştilor în domeniu. O înaltă distincţie, „Premiul European al Calităţii, i-a fost conferită în anul 2008 firmei „NIRO Group”, preşedintelui acesteia, de către Summit-ul liderilor din Oxford, pentru eforturi continue de atingere a înaltei calităţi în concordanţă cu standardele europene. Este unul dintre cele mai prestigioase evenimente care au loc în Marea Britanie, ce atrage participanţi din peste 20 de ţări din toată lumea, reunind comunitatea oamenilor de afaceri şi reprezentanţi de vârf ai guvernelor din Uniunea Europeană, Rusia, CSI, ţări în curs de dzvoltare şi din Orientul Mijlociu. 

Anul 2011 consemna o altă importantă recunoaştere pentru „NIRO”: Trofeul din partea „Quality Summit New York” – „International Award for Excellence and Business prestige. Gold. Totodată, Grupului de firme „NIRO” i-a fost acordat „Certificatul de atestare a calităţii ISO 9001”, pentru calitatea serviciilor şi produselor. 

 

Crima organizată împânzeşte Balcanii

Reporter: editura July - 24 - 2012 Comments Off on Crima organizată împânzeşte Balcanii

Crima organizată a ajuns la niveluri fără precedent, iar amestecul ei în decizii politice alarmează opinia publică. Rulând sume imense şi influenţând în multe cazuri evoluţia statelor, reţelele de traficanţi sufocă Balcanii şi fac Occidentul să privească cu maximă suspiciune rezultatele eforturilor – altfel reale – ale acestor state de a se securiza. Criza financiară actuală, precum şi corupţia larg răspândită în Balcani vor asigura din plin „capital uman” disponibil pentru „a investi” în traficul cu narcotice. Acesta este legat de imigraţia ilegală, prostituţie şi traficul cu arme. O analiză a publicaţiei „World Press Review”, cu sediul la New York, a plecat de la cercetarea Interpol privind traficul cu heroină, în care sunt utilizate două rute principale – ruta balcanică, ce trece prin Europa de Sud-Est şi „Drumul mătăsii”, care trece prin Asia Centrală – pentru a ilustra magnitudinea, implicaţiile şi efectele fenomenului.

REŢELELE DE CRIMĂ organizată nu doar aduc profituri uriaşe, ci au ajuns să deţină o asemenea putere încât îngrijorează întreaga lume prin posibilitatea de a se amesteca în decizii majore – economice, politice, sociale, financiare – ale ţărilor. Statele balcanice rămân, din această perspectivă, extrem de vulnerabile.

Industria imigraţiei ilegale din regiunea balcanică se bazează în principal pe o reţea extinsă de relaţii interpersonale între cei implicaţi în transport, logistică şi domeniul imobiliar, împreună cu traficanţi proeminenţi de stupefiante şi de arme, care sunt de asemenea implicaţi în imigraţia în masă a unor străini fără documente. Ruta balcanică este împărţită în trei sub-rute: ruta sudică, ce trece prin Turcia, Grecia, Albania şi Italia, ruta centrală, prin Turcia, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Slovenia, iar apoi fie spre Italia, fie spre Austria şi ruta nordică, ce trece prin Turcia, Bulgaria şi România, spre Austria, Ungaria, Cehia, Polonia sau Germania. Punctul de ancorare pentru ruta balcanică este Turcia, care rămâne o zonă temporară majoră şi un traseu de transport pentru heroina destinată pieţelor europene, în principal din raţiuni geografice.

Ruta balcanică este principala legătură terestră dintre Asia şi Europa. În fiecare an, pe această rută trec circa două milioane de camioane, 300.000 de microbuze şi 6 milioane de automobile. Având în vedere amploarea schimburilor comerciale legale pe ruta balcanică şi faptul că este nevoie de câteva ore până la o zi pentru a controla un camion, este practic imposibil să fie contracarate aceste activităţi prin metodele vamale obişnuite şi ale poliţiei. Se estimează că doar unul din 50 de camioane este de fapt verificat la frontiera majorităţii ţărilor din Europa de Sud-Est.

Punctul vamal Gurbulak este principala trecere folosită de traficanţi, având în vedere că se află pe autostrada care leagă Extremul Orient de Turcia, iar apoi de cea care merge din Turcia spre Bulgaria şi în Europa. Potrivit cercetătorilor de la „FLARE Network”, asociaţie europeană a societaţii civile care luptă împotriva crimei organizate, punctul Gurbulak este traversat zilnic de mii de vehicule, printre care circa 20.000 de camioane. În plus, triburile semi-autonome kurde din regiunea tri-frontalieră Turcia-Iran-Irak cer taxe pentru toate traficurile ilicite – narcotice, combustibil sau persoane – facilitând transporturile de acest fel. Efectele acestei „caracatiţe” sunt agravate de faptul că oficiali locali corupţi sunt implicaţi în sistem în schimbul unor comisioane, asigurând un flux constant de droguri. Odată intrate pe teritoriul turc, transporturile mari, majoritatea provenind din Afganistan, via Iran, se îndreaptă spre regiunea metropolitană a oraşului Istanbul, o extindere urbană cu peste 15 de milioane de locuitori, produsul ilegal fiind descărcat în depozite şi direcţionat spre Europa. Se estimează că 37% din întreaga cantitate de heroină afgană – 140 de tone metrice (mt) – pleacă din Afganistan de-a lungul rutei balcanice. Cea mai mare parte din heroina interzisă în lume este confiscată de-a lungul acestei rute.

Persoanele responsabile pentru ruta de la frontierele iraniene până în Balcani sunt turci cunoscuţi local subt numele de „Babas” (tată), care au acces la un număr mare de subordonaţi care lucrează non-stop pentru ei (şoferi, furnizori de logistică, proprietari de depozit, facilitatori de spălare de bani). Relatări din presă au estimat că aproximativ 25.000 de persoane lucrează full-time în acest comerţ ilicit în ţară şi au o reţea care ajunge la sute de oraşe şi sate de-a lungul „rutei heroinei”.

Traficul cu stupefiante are serioase implicaţii internaţionale. Acest lucru a devenit vizibil public atunci când directorul executiv al Biroului ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), Antonio Maria Costa, a susţinut o declaraţie care a făcut înconjurul lumii: banii proveniţi din droguri ilegale au salvat de la colaps sectorul bancar! Costa a spus că a văzut dovezi că veniturile crimei organizate au fost „singurul capital de investiţii lichide” disponibil unor bănci aflate la un pas de colaps. Astfel, ruta balcanică a heroinei, în afară de a fi traseul unui comerţ ilicit multimiliardar în dolari, este de asemenea generatoare de profit indirect pentru corporaţii prospere pe piaţa… legală, cum ar fi băncile, ceea ce face din întreaga problemă a combaterii traficului de droguri una extrem de complicată, ce nu poate fi abordată prin măsuri convenţionale.

LEGĂTURI PRIMEJDIOASE”. Este important de menţionat faptul că inelele prostituţiei ilegale organizate din Balcani sunt direct legate de narcotice. Traficul de persoane spre Europa, via Turcia, se bazează pe o linie de asamblare „de tip Ford”, spune specialistul în securitate turc şi profesor universitar Ahmet Icduygu, şi implică grupuri de traficanţi – aşa-numiţii „kacakcilar” – care asigură, fiecare, trecerea imigranţilor de la o frontieră la alta, dintr-un oraş în altul. Poliţia şi Directoratul de analiză privind criminalitatea organizată din Grecia, spre exemplu, au analizat multitudinea de reţele de trafic cu fiinţe umane care operează în ţară şi la nivel regional şi au concluzionat că toate sunt interconectate prin mai multe persoane sau grupuri care operează ca noduri de informare şi facilitare a traficului. La rândul lor, aceste persoane sunt legate de figuri proeminente din mai multe ţări şi astfel sunt capabile să influenţeze sfere politice sau economice şi în multe cazuri se sustrag legii. Un moment răsunător şi relevant pentru amplitudinea fenomenului a fost apariţia în presa greacă, în 2011, a unor scurgeri ale unui raport secret al serviciului de informaţii din această ţară, care a identificat o reţea de persoane legate de industria imigraţiei ilegale ce au finanţat ONG-uri pro-imigraţie pentru a manipula opinia publică să accepte introducerea masivă de imigranţi ilegali în ţară. Documentul a menţionat o reţea de tranzacţii monetare ilicite menite să controleze anumite sectoare ale economiei locale şi să pătrundă în straturi ale societăţii pentru a câştiga o influenţă politică clară. De altfel, din 2008, Grecia a fost punctul de intrare principal pentru imigranţii ilegali spre UE. Între 400.000-500.000 de imigranţi ilegali din state asiatice şi africane se află în prezent în Grecia, majoritatea ţintind Europa de Nord.

Toate aceste date relevă o dată mai mult că reţelele de crimă organizată „se reinventează”, rulează sume impresionante, beneficiază de resurse şi sisteme sofisticate de operare şi, folosind flagelul corupţiei, fac încercări de a se infliltra în „legalitate”, reuşind, cu destul succes uneori, să acţioneze la vârfuri decizionale greu de… atins cu legea. Problema a devenit, astfel, una majoră pentru întreaga zonă a Balcanilor.