NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Un proiect public de anvergură

Reporter: editura February - 6 - 2016 Comments Off on Un proiect public de anvergură

Comisia Europeană a aprobat suma de 320 milioane de euro pentru proiectul spitalelor regionale care urmează să fie construite la Iaşi, Cluj şi Craiova. Finanţarea face parte din Programul Operaţional Regional destinat investiţiilor în infrastructura de sănătate din România. Demararea acestui important proiect strategic a devenit o prioritate naţională, având în vedere că ţara noastră se află pe ultimele locuri în clasamentul sistemelor sanitare europene. Guvernul român a primit toate asigurările de la oficialii Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea acestui proiect public de anvergură internaţională.

Institutul Targu Mures

Institutul Targu Mures

Spitalele româneşti sunt construite în proporţie de 70 la sută înainte de anul 1900. Multe dintre ele nu mai pot fi aduse la standardele instituţiilor similare din vest. Doar unităţi medicale precum Institutul Oncologic din Cluj şi Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş ar putea să corespundă unor norme UE. Prin urmare, este nevoie de instituţii noi, care să asigure asistenţă medicală de nivel european. „Vom continua aceste proiecte pe spitale regionale, care sunt construcţii greenfield, deci construcţii de la zero. Din câte am înţeles, există toate premisele ca aceste lucrări de investiţii să înceapă foarte curând şi avem alocate fonduri europene”, punctează premierul Dacian Cioloş. Prin comisarul european regional Corina Creţu, Ministerul Sănătăţii a primit asigurări de la CE în vederea îndeplinirii acestui obiectiv naţional, de o importanţă capitală pentru pacienţi. În prima etapă, experţi europeni în achiziţii publice urmează să acorde consultanţa tehnică în scopul urgentării lucrărilor aferente demarării construcţiei unităţilor medicale în trei regiuni ale ţării.

Institut Cluj

Institut Cluj

Despre construcţia spitalelor regionale se vorbeşte de aproape zece ani. Intrarea în familia Uniunii Europene şi aderarea la structurile euro-atlantice trebuiau urmate de rigori noi în sfera asigurării unei asistenţe medicale de calitate la nivel naţional, comparabilă cu actul medical evoluat din Occident. Spitalele de urgenţă deveneau o necesitate în sistemul medical de intervenţie pe care România era obligată să-l realizeze, beneficiind din plin de sprijin financiar european. Planul iniţial cuprindea construcţia a 28 de spitale de urgenţă, dotate cu tehnică şi aparatură medicală de înaltă performanţă. Proiectul a fost însă revizuit la puţin timp. Studiile făcute de specialişti au arătat că soluţia cea mai bună ar fi construcţia a doar opt spitale regionale şi 20 de spitale de urgenţă, toate la standarde UE.

doctoritaUn lucru este cert: la un moment dat, implementarea proiectelor privind construcţia celor opt spitale regionale a intrat în blocaj, principalul motiv fiind superficialitatea şi lipsa de responsabilitate prezente în actul decizional la nivel ministerial. Consecinţele asupra gestionării fondurilor acumulate de stat de pe urma aplicării taxei pe tutun au fost devastatoare. Presa a relatat atunci că peste două miliarde de euro s-au „topit”, licitaţiile organizate prin ordin ministerial au rămas în aer, termenul final de încheiere a proiectelor (anul 2012) fiind doar o poveste de care se vorbeşte şi astăzi. A existat un dezinteres major în rândul unor demnitari înalţi privind rata de absorbţie a fondurilor din Programul Operaţional Regional, unde alocarea pentru un proiect de secţie de spital regional este de ordinul zecilor de milioane de euro.

Pe scurt, a trebuit să treacă mai mult de cinci ani pentru ca acest program de investiţii, strategic, să fie resetat şi să reintre în atenţia autorităţilor. Este adevărat, la altă scară şi într-o nouă formulă. Actualul context politic şi economic este favorabil. Autorităţile guvernamentale par dispuse să redeschidă programul construcţiei de spitale regionale noi. Guvernul este încrezător în această generoasă asigurare dată de Comisia Europeană în privinţa alocării a 320 de milioane de euro pentru proiectul celor trei unităţi spitaliceşti de la Iaşi, Craiova şi Cluj. Însuşi ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, anunţă că repune pe agendă construcţia spitalelor regionale de urgenţă, cu precizarea că doreşte ca demararea lucrărilor la cele trei obiective să constituie una din priorităţile mandatului său. Forul european este pregătit să finanţeze obiectivele cuprinse în sistemul naţional de intervenţii, disponibilitate certificată de comisarul european Corina Creţu în discuţia avută cu ministrul Sănătăţii, la sfârşitul anului 2015.


Comisia Europeană investeşte în spitalele româneşti

De fapt, ce ar însemna ca România, beneficiind de ajutorul CE, să aibă, în doi-trei ani, primele spitale regionale la standarde europene? Ar da siguranţă şi încredere pacienţilor faţă de actul medical românesc. Apoi, ar opri în bună măsură exodul medicilor şi al personalului medical în alte ţări cu un sistem sanitar de urgenţă evoluat tehnic şi uman. Statistica arată că, în 10 ani, 14.000 de medici au plecat din ţară pentru a lucra în clinici din occident. Pentru pregătirea acestor cadre medicale, statul român a cheltuit 3,5 miliarde de euro. Prin urmare, eficienţa profesională ar fi pusă mai mult în valoare prin logistica medicală de ultimă generaţie, iar intervenţiile şi tratamentele aplicate de medici ar putea deveni virtute supremă în momentele de cumpănă a stării de sănătate prin care trec uneori oamenii.

 

Eliade Bălan

 

„Repetenţii” monedei euro

Reporter: editura May - 27 - 2013 Comments Off on „Repetenţii” monedei euro

Mai este aderarea la euro, cu toate criteriile care trebuie îndeplinite pentru acest demers, o prioritate pentru ţările care încă nu fac parte din acest grup? Iată întrebări pe care şi le pun mulţi europeni.

moneda unicaŢările UE care nu sunt membre ale zonei euro sunt foarte diferite şi prezintă multe contraste din perspectiva ţintei de a adopta moneda unică. Dar în aceste vremuri de criză, există un fir comun care le leagă: întrebările despre oportunitatea de a mai adera la eurozonă într-un viitor oarecare. Există state care se opun în mod deschis adoptării monedei unice – Marea Britanie, Danemarca şi Suedia – apoi cele care doresc să îndeplinească cerinţele pentru aderare – Lituania, Letonia şi Bulgaria. Mai sunt partizanii convinşi ai monedei euro, cum ar fi polonezii, care anunţă că vor să adopte moneda europeană „cât mai curând posibil”, precum şi ţări care, din cauza unei situaţii naţionale economice şi bugetare şubrezite de prelungirea recesiunii, nici nu pot lua în considerare această posibilitate – România, Ungaria. Aceasta din urmă, conştientă de limitele actuale ale economiei sale, care o împiedică să şi viseze la adoptarea euro, se ţine tare: Nu ne putem aştepta la o creştere rapidă din partea UE. Ungaria trebuie să-şi urmeze propria ei cale”, declară premierul Viktor Orbán. La polul opus, România prezintă un consens referitor la faptul că 2015 – ţintă anterioară – nu este o dată realistă, dar obiectivul rămâne printre priorităţi.

eurozonaCehia a simţit, poate, cel mai bine vântul schimbării de optică: odată cu încheierea mandatului fostului preşedinte Vaclav Klaus, care considera că moneda unică este o greşeală, a revenit în actualitate tema unui referendum privind aderarea la euro, estimându-se chiar că anul 2017 ar putea fi o dată posibilă a introducerii monedei unice, comentează cotidianul american The New York Times”. Interesant şi aici este că, potrivit sondajelor Eurobarometru, peste 80% dintre cehi sunt împotriva aderării la euro, nefiind dispuşi să salveze ţări lipsite de lichidităţi. De altfel, exiată acest tip de paradox legat de adoptarea monedei unice: în timp ce entuziasmul pentru euro este în scădere în majoritatea fostelor ţări din blocul comunist (54% dintre cetăţenii acestor state, printre care şi România, considerând că trecerea la euro va avea consecinţe negative pentru ţările lor), totuşi, ele îşi propun un asemenea tranzit.

Un pluton fruntaş

1

Intrarea Estoniei în eurozonă, efort al întregii naţiuni

Adoptarea monedei unice nu este un obiectiv simplu. Cere eforturi conjugate şi demersuri naţionale. În ciuda paradoxului menţionat, toate statele membre şi-au făcut un ţel major din accederea în eurozonă, iar unele dintre ele au transformat dezideratul în realitate. Letonia şi Lituania îşi pregătesc minuţios intrarea în clubul ţărilor cu monedă unică. Va fi această realizare una care să aducă satisfacţii sau pierderile ar putea fi, în final, mai mari decât avantajele? Pe 1 ianuarie 2014, Letonia va deveni a optsprezecea ţară care va fi trecut la euro, deşi societatea nu este prea dornică, arată publicaţia „IQ The Economist” (un sondaj de opinie comandat de către Banca Naţională a Letoniei relevă că doar 13% dintre locuitori doresc ca moneda euro să fie introdusă cât mai curând cu putinţă, iar 59% sunt puţin dispuşi să o adopte). Dar determinarea de a intra în eurozonă a fost mai mare decât orice alt efect al măsurilor draconice care au aşezat ţara pe acest făgaş: după ce a fost într-o situaţie identică cu cea a Greciei de astăzi, Letonia a implementat politici economică-financiare drastice, dirijate de către BCE şi FMI. Reducerile în salarii şi în unele prestaţii sociale au fost de ordinul zecilor de procente, guvernul a introdus noi taxe şi impozite, mărindu-le în acelaşi timp pe cele existente. Primul ministru Valdis Dombrovskis, principalul partizan al introducerii monedei euro, se bucură de o mare popularitate, chiar dacă cetăţenii au fost supuşi unei asemenea cure dure de austeritate. Are de partea sa argumentele suficient de puternice în favoarea trecerii la euro: majoritatea oamenilor de afaceri sunt favorabili monedei unice; euro va aduce economisirea costurilor de conversie şi va înlesni comerţul, va feri sectorul bancar leton de o eventuală nouă criză, prin accesul la fondurile Băncii Centrale Europene, va apropia ţara de Europa, îndepărtând-o în acelaşi timp de zona de influenţă a Rusiei, subiect sensibil, de altfel, în toate republicile baltice.

Apoi, din 2015, Lituania va deveni ultima dintre aceste state care va renunţa la propria monedă în favoarea euro (Estonia fiind deja în eurozonă din 2011). Pentru a introduce moneda euro pe teritoriul lor, lituanienii vor trebui să „ajusteze” indicii economici în conformitate cu anumite criterii, notează publicaţia pragheză „Respekt”. Ca întotdeauna în cazul proiectelor care antrenează o ţară întreagă, există şi sceptici care afirmă că Lituania se grăbeşte prea tare către acest proiect. Dar asta nu împiedică eforturile macro-economice şi fermitatea deciziei politice să îndrepte şi acest stat către o ţintă menită să-i accelereze progresul.

AGENDA

Reporter: editura March - 20 - 2012 Comments Off on AGENDA

Noul ambasador al Federației Ruse la București

Primire la Cotroceni

Cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare de către Oleg Sergheevici Malghinov, noul ambasador al Federației Ruse la București a avut loc o convorbire cu președintele României, Traian Băsescu. Discuțiile s-au concentrat asupra stadiului relațiilor bilaterale, atât șeful statului, cât și noul ambasador al Federației Ruse, subliniind interesul pentru creșterea nivelului și substanței dialogului politic dintre cele două state, pe baza unei abordări comune constructive, întemeiată pe încredere și spirit de cooperare – evidențiază un comunicat al Președinției.


Marmara Group Fundation

Al 15-lea Summit Economic Eurasia

desfășurat în zilele de 10,11,12 aprilie 2012

Sesiuni (Istanbul):

Economie, Ecologie şi Dezvoltare durabilă. Nivelul actual al lumii obligă din ce în ce mai multe state, corporaţii și persoane fizice să dobândească o competitivitate de durată, printr-o căutare de performanțe.

Energie. Consumul de energie, securitate şi durabilitate. Subiecte: Proiectul Blue Stream; norme noi de energie în afara industriei.

Dialogul Intercultural. Prezenți la dezbateri clerici de rang înalt (islamici, credinţe creştine, evrei şi budiști). Coexistențe în diversităţi culturale: tratate şi declarații.

Femeia 2012: o căutare a viitorului. O economie reală la nivel mondial poate fi menţionată pentru prima dată în istorie, în care femeile sunt, însă, discriminate din multiple cauze.

3 Continente şi o Mare (Izmir)

Sesiune a preşedinţilor de state, actuali şi foști, efectuată în cooperare cu Camera de Comerţ din Izmir. Se discută în mod special despre foamete, sărăcie şi şomaj.

Continuă confirmarea participanților la Summit: președinți de state, președinți de Adunări parlamentare și Senat, Prim-miniștri și miniștri, ambasadori și alte oficialități din lumea afacerilor și din perimetrul social-cultural.


Amintiri dureroase pentru Azerbaidjan

Ambasada Republicii Azerbaidjan în România a organizat, în colaborare cu Ambasada Turciei și Asociația Scriitorilor din București, o conferință cu tema „Rolul dialogului constructiv în promovarea coexisteței pașnice a națiunilor: studiu de caz – Azerbaidjan”. Evenimentul s-a derulat la Hotelul Ramada Nord, după ce a fost mutat, fără preaviz, de la Uniunea Scriitorilor de pe Calea Victoriei.

Cu acest prilej a fost comemorat masacrul civililor azeri de către armeni, în ziua de 26 februarie 1992, în localitatea Hocali din regiunea Karabah, ceea ce constituie o pagină neagră în istoria omeniri. Referindu-se la acesta, dl. Anar Șükürov, consilier al Ambasadei Azerbaidjan la București, în expunerea sa a arătat că aproape un milion de azeri au fost nevoiți să-și părăsească pământurile natale și să trăiască, de 20 de ani, în exil, după uciderea în masă a azerilor. În continuare și-au expus opiniile dl. Horia Gârbea, președintele Asociației Scriitorilor din București, dl. Vasile Simileanu, editor „Geopolitica Magazine”, prof. dr. Kamer Kasim, expert în cadrul Organizației Internaţionale de Cercetare Strategică, dl. Dumitru Bălan, președinte al Asociației de Prietenie România – Azerbaidjan, precum și Andrada Dinu, din partea Partidului Democrat Liberal.

Rememorând această tragedie, una din cele mai oribile ce au avut loc în secolul XX, care continuă să îndurereze zeci de mii de familii azere, s-a subliniat, în același timp, necesitatea condamnării publice a acestui masacru precum și desfășurarea unor tratative care să țină seama de hotărârile importante luate pe plan internațional în această problemă.