NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Bulgaria şi dosarul Schengen

Reporter: editura June - 17 - 2015 Comments Off on Bulgaria şi dosarul Schengen

Aderarea la Spaţiul Schengen preocupă diplomaţia bulgară în cel mai înalt grad. Stau mărturie ultimele declaraţii de intenţie în această direcţie, care atestă faptul că Bulgaria îşi extinde aria eforturilor pentru a se vedea membră a spaţiului de liberă circulaţie.

Preşedinţii Bulgariei şi Croaţiei: R. Plevneliev, K. Grabar-Kitarović

Preşedinţii Bulgariei şi Croaţiei: R. Plevneliev, K. Grabar-Kitarović

O asemenea acţiune este dialogul intensificat cu Croaţia. Astfel, preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, şi omologul său croat, Kolinda Grabar-Kitarović, consideră că aderarea celor două state la Spaţiul Schengen este o prioritate pentru care vor depune eforturi comune. „Croaţia şi Bulgaria trebuie să gândească dincolo de graniţele lor. Europa de sud-est este casa noastră şi cele două ţări au fost şi vor fi un factor de securitate, stabilitate şi dezvoltare”, arată şeful statului bulgar. La rândul său, preşedintele Croaţiei susţine că „drumul european şi euroatlantic al tuturor ţărilor din Europa de sud-est este interesul nostru comun”. În opinia celor doi şefi de stat, presiunea migratorie sporită la graniţele externe ale UE necesită o mai mare solidaritate între statele membre.

O altă direcţie vizată de Sofia este Mecanismul de Cooperare şi Verificare. De această dată, există voci care se ridică împotriva rapoartelor care constată slabe rezultate în lupta anticorupţie din ţara vecină. Contestând prelungirea monitorizării, eurodeputata bulgară Iliana Iotova arată că Bulgaria trebuie să-şi rezolve singură problemele evidenţiate de Comisia Europeană prin Mecanismul de Monitorizare şi Verificare.

schengen_Problema luptei contra corupţiei şi criminalităţii organizate şi cea a reformei judiciare nu pot fi soluţionate cu rapoarte şi observaţii”. Mai mult, Iotova consideră că MCV, introdus la aderarea Bulgariei şi a României la Uniunea Europeană pentru monitorizarea reformei justiţiei şi a combaterii corupţiei, „în prezent este într-un blocaj”: În Bulgaria, rezultatele aşteptate de la MCV nu sunt cele dorite, iar rapoartele elaborate de Comisia Europeană în cadrul acestui mecanism sunt adesea folosite în Bulgaria şi România pentru dispute politice şi nu ca instrument pentru realizarea obiectivelor stabilite”. Și totuși, progresele certe ale justiției din România sunt apreciate mai cu seamă în favoarea țării noastre, în problema dosarului Schengen. Unii observatori se întreabă de ce în cadrul convorbirilor dintre Bulgaria și Croația nu a fost rostit nici măcar un cuvânt despre faptul că țara de la sud de Dunăre a pornit la drum împreună cu România pentru a atinge dreptul de călătorie în spațiul Schengen. Deși nu poate fi vorba de așa ceva, totuși în presă s-a mai structurat și ideea unei perspective că Sofia să fie decuplată de București în această problemă, ceea ce nu ar fi deloc în avantajul celor două țri. Aşadar, în faţa unor progrese certe ale justiţiei din România şi a perspectivei ca Sofia să fie decuplată de Bucureşti în dosarul Schengen, vicepremierul bulgar Meglena Kuneva a avertizat în repetate rânduri că acest lucru nu este de dorit, având chiar un „impact periculos”.