NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

O speranţă. Pentru cine?

Reporter: editura December - 5 - 2016 Comments Off on O speranţă. Pentru cine?

Recent încheiatele alegeri prezidențiale din Statele Unite ale Americii au scurs fluvii de cerneală în toată lumea noastră de azi. Confruntarea dintre Hillary Clinton și Donald Trump a surescitat un întreg mapamond. Implicațiile și efectele acestui scrutin de peste ocean încă nu sunt pe deplin înțelese și intuite. Victoria neprevăzută a lui Donald Trump, un outsider și un opozant declarat al establishmentului politic american, în fața versatei Hillary Clinton, deținătoare a unui background impresionant (două mandate de first lady, unul semnificativ de secretar de stat în administrația Obama, opt ani senator de New York din partea Partidului Democrat), a aruncat în aer marea majoritate a predicțiilor și calculelor mai-marilor lumii, analiștilor politici, mass – media interne și internaționale.

Preşedintele ales, Donald Trump, invitat la Casa Albă pentru prima discuţie cu preşedintele în exerciţiu, Barack Obama

Preşedintele ales, Donald Trump, invitat la Casa Albă pentru prima discuţie cu preşedintele în exerciţiu, Barack Obama

Umărind presa americană, dar și pe cea externă, atrage atenția încă din debutul campaniei prezidențiale americane un editorialist, Thomas L. Friedman, deținător a două premii Pulitzer, a cărui rubrică din „New York Times” dă, cumva, „deșteptarea” pe teme importante din politica internă și internațională. În ziua alegerilor, Friedman insera în editorialul său din publicație o poveste cu tâlc. Un prieten emigrat din Zimbabwe în anii ’80 i-a spus odată: „Voi, americanii, vă purtați cu democrația ca la un meci de fotbal! Dar democrația nu e minge de fotbal, e un ou Fabergé!”. Să se fi „spart”, în noaptea de 8 noiembrie 2016, oul Fabergé? Sau doar unii dintre noi îi văd vreo imperfecțiune, vreun mic riz, o crăpătură?! Cu certitudine, însă, ceva s-a schimbat semnificativ după acea noapte. Să fi declanșat alegerea imprevizibilă a lui Donald Trump aceste reflecții, mai pregnant acum, sau omenirea pur și simplu se află din nou la o răscruce și își caută răspunsuri și soluții?!

Răspunsurile nu pot fi acum decât parțiale, dificile și, poate, incomplete. Într-o perioadă în care votanții din SUA, dar și din alte colțuri ale lumii, din țări cu democrații consolidate, și-au arătat „antipatia” față de establishmentul politic, economia globalizată, privilegiile marilor corporații, clivajele tot mai pregnante dintre marile mase ale populațiilor și „minoritățile” conducătoare, atotputernice și prea bogate încep să iasă la iveală cu o forță nebănuită. Sloganul lor pare să fie: „Noi, învinșii globalizării, astăzi ne spunem cuvântul! Noi, învinșii globalizării, astăzi, nu mai tăcem!”.

Presa americană, în campanie

Presa americană, în campanie

Americanii, în majoritatea lor, au votat sloganurile „Politica trebuie să fie despre oameni”, „Să facem America din nou măreață!”. Iar acest lucru ne traduce foarte clar dorința acestei națiuni de întoarcere la vechile valori, care au făcut din SUA cel mai puternic stat al lumii. Va reuși viitorul lider de la Casa Albă să-și țină promisiunile? Timpul ne va arăta cu certitudine dacă al 45-lea președinte american va avea forța să schimbe fundamental un sistem politic și economic deja ridigidizat de era neo-liberalismului. El va trebui să se concentreze simultan pe reformarea sistemului politic intern și al establishmentului american, pe revitalizarea economiei, pe o creștere economică palpabilă pentru americanul de rând, dar și pe schimbările deja anunțate în politica externă a SUA.

Având la dispoziție o majoritate conservatoare și în Camera Reprezentanților și în Senat, acțiunile viitorului lider de la Casa Albă par să fie destul de facile. Cu ce va începe oare președintele Donald Trump, după ce va depune jurământul de învestitură? Cu renegocierea Tratatului de liber schimb nord-american (NAFTA), cu retragerea SUA din Parteneriatul Transpacific (TPP)? Oare va anula plăți de miliarde de dolari către ONU pentru programe ce vizează lupta împotriva schimbărilor climatice? Dar în privința Orientului Mijlociu, ce va decide? Dar față de Rusia? Va rămâne Europa principalul partener și aliat al Statelor Unite din lumea democrată sau se vor „îndepărta” cele două maluri ale Atlanticului? Își vor recalibra oare politica de securitate în zonă, premisă care neliniștește mai ales statele din vecinătatea vestică a Rusiei? Asemenea întrebări sunt firești, chiar dacă îngrijorătoare. Lumea de după 8 noiembrie 2016 cu siguranță nu mai seamănă cu cea din urmă cu o zi. Cu certitudine, o schimbare uriașă s-a produs.

Sunt de apreciat înțeleptele cuvinte ale Regelui Mihai, după o mare dramă petrecută în România: „Democrația și libertățile nu sunt câștigate pentru totdeauna. Nici o izbândă nu este eternă. Omul își câștigă în fiecare zi dreptul de a avea un « mâine». Țara își redobândește, cu fiecare generație, privilegiul de a continua să existe”.

Anca Ştefănescu