NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

,,Mineriada” căruțelor asupra Bucureștiului

Reporter: editura April - 10 - 2019 Comments Off on ,,Mineriada” căruțelor asupra Bucureștiului
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este sub soare. Setea de a veni la putere se face, de regulă, cu multe promisiuni, aranjamentele de culise sunt dublate de discursuri publice și acțiuni care mobilizează mulțimile ca factor de presiune. Scenariile după care s-au jucat multe schimbări de guvern în condiții de democrație statuate de Constituția din 1923 au numeroase puncte comune; numai că extrem de diferite sunt mijloacele tehnice apărute de-a lungul vremii. În arsenalul de bază, pentru multe decenii, au fost calul și căruța: cu ele s-au mișcat nu doar trupele în cele două mari războaie, atelajele au asigurat deplasările manifestanților spre locurile unor mari întruniri politice.

,,Nu mai vrem jug, nu mai vrem lanțuri!”

Iuliu Maniu

Istoria consemnează că, spre finalul primului deceniu de la Marea Unire, scena politică este influențată de moartea, în anul 1927, a Regelui Ferdinand, precum și a lui Ion I.C. Brătianu. Erodarea guvernării liberale dă impuls Partidului Național Țărănesc pentru a prelua puterea. Un manifest lansat de Iuliu Maniu și Ion Mihalache, liderii formațiunii, mobilizează susținătorii la acțiuni sub lozinca ,,Nu mai vrem jug, nu mai vrem lanțuri!”. În paralel, negocieri secrete mizau pe revenirea Prințului Carol din exil pentru a fi instalat pe tronul regal. În 1928, PNȚ inițiază o serie de manifestații de amploare, prin care cere scoaterea de la putere a guvernului condus de Vintilă Brătianu, angajându-se să rezolve marile dificultăți prin care trecea țara afundată tot mai adânc în criza economică. Pentru primăvară au fost programate mobilizări cum nu mai făcuseră alte partide. În 18 martie, la București, s-au adunat din toate zonele țării 40.000 de oameni, majoritatea țărani sosiți în convoaie de căruțe. La barierele orașului, multe atelaje au fost oprite și manifestanții au fost îndreptați să meargă pe jos spre locurile de adunare. Totuși, cronica vremii menționează că sute de căruțe au reușit să pătrundă spre centrul Capitalei, provocând o aglomerație de neimaginat. Locurile de întrunire erau anunțate în ziarul „Adevărul” de vineri, 16 mai: Sala Dacia, pentru cei din Ilfov, Parcul Oteteleșanu (str. Constantin Mile), Sala Eintracht (str. Dionisie), Sala Tomis (Calea Călărași). Și autoritățile se mobilizează: Poliția Bucureștiului i-a convocat pe proprietarii de mașini de piață (taxiurile de acum) duminică dimineață, la Comandament, cu rezervoarele pline. Ziarul „Curentul”, fervent critic al guvernării liberale, a fost suspendat de cenzură pentru opt zile, înaintea întrunirii PNȚ. Nu s-au înregistrat violențe la adunare, pe lângă liderii țărăniști au vorbit și fruntași ai social-democraților, Titel Petrecu și chiar Gheorghe Cristescu, președintele interzisului partid comunist. Cuvântarea lui Ion Mihalache avea un final amenințător la adresa liberalilor, dar și a Regenței: „Puneți baionete și faceți piramide. Înalta Regență să privească și să înțeleagă că dacă nu, va veni a doua comandă: Năvăliți!”.


Regina Maria a văzut de la distanță convoaiele

În însemnările zilnice ale Reginei Maria, volumul X, sunt descrise frământările politice de la începutul anului 1928, care se va încheia abia în niembrie, cu o nouă guvernare. În audiențele de la Cotroceni, cei din tabăra ,,naționalistă” îi denigrau pe liberali, iar aceștia refuzau o predare a puterii. Aflăm din însemnări că luna martie a debutat cu revenirea iernii, viscolul și gerul ținând mai multe zile. Regina a plecat de la Palat spre Snagov, deși fusese avertizată de Poliție că orașul era în fierbere. A ocolit zonele periculoase. „Știam unde sunt și le-am evitat. Am văzut de departe procesiunea care avea aspectul unui imens cortegiu funerar. Totul fusese absolut calm”, scrie suverana.

,,Pe jos, cu căruțele, cu trenul”

Campania PNȚ continuă. Un manifest al partidului consideră că în acel moment stăteau față în față ,,o clică despotică și hrăpăreață și o națiune românească întreagă”. Documentul aprecia că ,,de zece ani trăim sub un regim de opresiune și exploatare, în care jandarmeria, starea de asediu, cenzura și nesocotirea desăvărșită a tuturor legilor a constituit singurul mijloc de a menține dominațiunea guvernelor librale fățișe sau camuflate”. Pentru duminică, 6 mai 1928, este programată o mare adunare la Alba Iulia, precum și alte cinci întruniri – la București, Craiova, Cernăuți, Iași, Brăila – în care ,,poporul” să ceară Regenței instalarea PNȚ la guvernare. Cetățenii din toate satele și orașele României au fost îndemnați să vină la Alba Iulia, fie pe jos, fie cu căruțele, fie cu trenul, cu merinde pentru o săptămână. Coloanele s-au pus în mișcare încă de la începutul săptămânii. Cei din Salonta și Curtici, noteză ziarul „Adevărul”, câte 2.000-3.000 de persoane, au plecat de luni, ca să fie pe 5 iunie în orașul Unirii.

Marșul spre Capitală

Primirea, cartiruirea, deplasarea pe platoul cetății din Alba Iulia au decurs în perfectă ordine. Prezența a fost apreciată la 100.000 de persoane. Între ele, 2.000 de mineri din Valea Jiului, mobilizați de Partidul Social Democrat, și sute de unguri, aduși de Partidul Popular Maghiar. În dimineața de 6 mai, după paticiparea la serviciul divin, liderii PNȚ s-au întrunit în congres. Apoi, pe Platoul Romanilor, de la șase tribune, politicienii au ținut discursuri tranșante, unii pledănd pentru ,,luptă cu toate mijloacele pentru doborârea dictaturii liberale”. Un îndemn adresat mulțimii a fost: ,,Să ne pornim în marș spre București!”. Maniu a dezavuat acest ,,marș asupra Bucureștiului”. Câteva mii de participanți, dintre radicali, au pornit, totuși, spre Capitală. Au ocupat gările din Teiuș și Vințul de Jos, au cerut trenuri pentru a se deplasa spre țintă. Coloanele, hărțuite de jandarmi, au fost dispersate după câteva zeci de kilometri. Marșul asupra Bucureștiului nu s-a mai produs. Miile de paricipanți la uriașa întrunire de la Alba Iulia s-au întors la casele lor așa cum veniseră – pe jos, cu căruțele, cu trenul. La întrunirile din țară s-au semnalat ciocniri cu jandarmii și Armata. La București, coloanele au fost cu greu dispersate. „Adevărul” din 8 iunie, în cronica evenimentelor, menționează că lângă statuia Lascăr Catargiu, jandarmii aveau pregătite trei pompe cu abur sub presiune pentru intervenție. Trenurile care treceau prin Alba Iulia (expresul nr. 6, acceleratul 32, personalul 204) aveau încă și luni, 7 mai, întârzieri de 350 de minute.

Prințul Carol ratează zborul de Londra 

Ion Mihalache

Succesul politic al marii adunări populare de la Alba Iulia tebuia să fie potențat de revenirea în țară a Prințului Carol. El urma să plece ,,în secret” cu un avion de la Londra, să aterizeze în 6 mai la Alba Iulia, unde să fie proclamat rege. Zborul lui Carol de la Londra a fost blocat de Argetoianu, pe atunci ministru de Interne, care i-a ,,fabricat” Prințului statut de complotist, ceea ce contravenea cu angajamentul luat față de autoritățile engleze, acela de a nu politică. Cele trei avioane pregătite pentru zborul spre România al ,,echipei regale” au fost blocate de englezi pe aeroportul din Corydon, de lângă Londra. Restaurația avea să întârzie cu doi ani, Carol revenind în România în 6 iunie 1930. Tărăniștii erau la putere din noiembrie 1928…


Dan Constantin

Important eveniment diplomatic

Reporter: editura February - 15 - 2013 Comments Off on Important eveniment diplomatic

Cu prilejul înmânării Premiilor revistei „Balcanii şi Europa” 2012, laureaţii, preponderent personalităţi din sfera politicului, au rostit discursuri din care redăm fragmente.

ES Huo Yuzhen, Ambasador al Republicii Populare Chineze

Premiul „Vocaţia Cooperării Bilaterale”

O nouă platformă de colaborare”

Este o onoare pentru mine să particip la Gala Premiilor pe anul 2012 a revistei «Balcanii şi Europa» şi să primesc Premiul «Vocaţia Cooperării Bilaterale». Voi folosi acest prilej pentru a mulţumi publicaţiei ce mi-a acordat această distincţie şi subliniez că ea nu este doar una acordată muncii mele, ci şi o reflectare a prieteniei dintre China şi România.

În ultimii ani, relaţiile dintre China şi România au demonstrat excelente perspective. Este rezultatul direct al eforturilor conjugate ale ambelor guverne şi popoare. Cooperarea noastră bilaterală a avansat în multe domenii, cum ar fi economia, comerţul, cultura, ştiinţa, tehnologia ş.a.m.d. Cel mai bun exemplu este vizita recentă a ministrului român de Externe, Titus Corlăţean, în China, moment care a impulsionat dialogul dintre cele două părţi. Relaţiile chino-române sunt o parte a relaţiilor pe care China le promovează cu toate statele central şi est-europene. După cum se ştie, premierul chinez Wen Jiabao a anunţat, la Varşovia, un set de măsuri pentru amplificarea cooperării şi prieteniei dintre China şi statele din Europa Centrală şi de Est. Bazele acestei strategii au fost puse la Beijing, aşa încât am fost sigură că noua platformă de colaborare a ţării mele cu statele din această parte a Europei – deci şi cu România – se va dovedi fructuoasă şi reciproc avantajoasă pentru ţările şi popoarele noastre.

«Balcanii şi Europa» este o revistă importantă în România. Doresc să urez publicaţiei toate cele bune şi fie ca ea să fie o punte de legătură între poporul român şi popoarele din întreaga lume”.

Ambasador George Cristian Maior, director al SRI

Premiul „Vocaţia pentru Siguranţă şi Cooperare Internaţională în domeniul Securităţii”

A asigura protecţia cetăţenilor României”

Încep prin a-mi exprima satisfacţia pentru obţinerea acestui Premiu – nu mă refer la persoana mea, bineînţeles, ci la cei cărora le dedic acest Premiu, şi anume tinerilor ofiţeri de informaţii din Serviciul Român de Informaţii care acţionează, gândesc, muncesc, analizează zi de zi o masă semnificativă de informaţie, pentru a transmite această informaţie beneficiarilor noşri principali în stat, în vederea asigurării securităţii naţionale a României.

Aş vrea să subliniez un lucru pe care puţini îl ştiu: Serviciul Român de Informaţii are relaţii cu aproape 90 de Servicii din Europa şi din lume, cu care cooperează fie în plan bilateral, fie în plan multilateral, şi cu care schimbă informaţii într-un ritm extraordinar din punct de vedere al cantităţii, al vitezei de transmitere şi a relevanţei lor. Peste 15.000 de informaţii sunt schimbate anual cu Serviciile din alte state şi acest lucru spune foarte mult despre dinamica Serviciilor de Informaţii în epoca globalizării, când ele sunt nevoite să coopereze, pentru că este vorba despre riscuri care afectează toate statele, riscuri transnaţionale, probleme globale şi numai aşa putem să asigurăm un adevărat context de securitate şi de stabilitate.

Şi pentru că vorbim de revista «Balcanii şi Europa», puţini ştiu, de asemenea, că Serviciul Român de Informaţii, alături de verişorul mai mic, să-i spunem, Serviciul de Informaţii Externe, cooperează cu toare Serviciile din zona balcanică. Mai mult decât atât, este iniţiatorul unui context de organizare multilaterală a acestei cooperări, care, iată, a asigurat, în timp – dacă ne gândim doar la marile probleme din anii `90 – un context de securitate şi de stabilitate mai bune în această zonă atât de complicată a Europei.

ES Aleksandar Filipov, Ambasador al Bulgariei

Premiul „Vocaţia Spiritului Balcanic”

Dialog activ la toate nivelurile”

Aşa cum mulţi dintre dvs. ştiu, relaţiile bulgaro-române au o istorie de peste 130 de ani. Bulgaria şi România sunt nu numai ţări vecine, dar şi partenere în cadrul Uniunii Europene, al NATO şi al altor organizaţii internaţionale. Coordonarea politicilor şi susţinerea reciprocă pe scena internaţională s-au transformat într-o practică. În prezent, relaţiile dintre cele două state se caracterizează printr-un dialog activ la toate nivelurile – politic, economic, cultural. Suntem foarte mulţumiţi de dialogul durabil, de activarea relaţiilor comerciale şi de creşterea schimburilor bilaterale, tendinţă care, sunt convins, se va păstra în viitor. Schimburile comerciale între Bulgaria şi România în perioada 2003-2011 au crescut de opt ori în ultimii ani. Susţinerea şi promovarea contactelor bilaterale este o sarcină principală a Ambasadei noastre.

Damian Drăghici, Ambasador pentru minoritatea romă

Premiul „Vocaţia Implementării Valorilor Multiculturale”

Îmi urmez inima în ceea ce fac”

Mulţumesc revistei «Balcanii şi Europa». Vreau să vă spun că ceea ce fac în general fac pentru că aşa simt, chiar dacă americanii m-au învăţat să plănuiesc ceea ce vreau să fac. Am o viziune clară, dar îmi urmez inima în ceea ce fac. Unul dintre profesorii mei, Alvin Toffler, m-a învăţat că e bine să încerci să-ţi depăşeşti condiţia, chiar cu riscul de a înregistra un eşec. Asta încerc să fac de 20 de ani şi cred, pentru tot ceea ce încerc să fac în muzică, în politică, în implicarea mea socială, că «mai bine mă deteşti pentru cine sunt decât să mă placi pentru cine nu sunt».

Anton Caragea, Director al Institutului de Relaţii Internaţionale şi Economice

Premiul „Vocaţia Acţiunii pentru Cooperare Internaţională”

Deschidere spre noi orizonturi”

Aş dori să menţionez deschiderea pe care noi am încercat s-o facem – reconstruirea zonei de alianţe şi de influenţă pe care România a avut-o. În acest moment, odată cu împlinirea intereselor noastre de securitate prin aderarea la NATO şi a intereselor naţionale prin aderarea la Uniunea Europeană, trebuie să pornim mai departe, să ne deschidem spre noi orizonturi. Este împreună cu noi ES Talgat Kaliyev, Ambasadorul Kazahstanului, ţară care este unul din exemplele a ceea ce înseamnă dorinţa şi putinţa României de a se lărgi şi de a-şi spune cuvântul în arena internaţională. Un alt exemplu poate fi şi relaţia cu Turkmenistanul – prima Ambasadă a acestei ţări în Europa de Est este la Bucureşti – sau cu Uzbekistanul, care în anul 2013 va deschide în capitala României prima Ambasadă din zona Balcanilor”.

George Potra, Director al „Fundaţiei Europene Titulescu”

Premiul „Vocaţia Relaţiilor Culturale Internaţionale”

O publicaţie cu vocaţie europeană”

La 130 de ani de la naşterea lui Nicolae Titulescu, acesta este un Premiu dat spiritului titulescian. În urmă cu 80 de ani, Nicolae Titulescu se afla originea înfiinţării «Asociaţiei Presei Balcanice», apoi a proiectului «Înţelegerii Balcanice». Iată de ce consider că ne găsim într-o familie de aspiraţii şi de demersuri de excepţie.

Apreciez profesionalismul, sinceritatea, onestitatea şi deschiderea revistei «Balcanii şi Europa», publicaţie cu vocaţie europeană. Veţi găsi întotdeauna în casa Titulescu o cameră de rezonanţă pentru ideile balcanice”.

Marilena Stoian, Preşedinte al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural

Premiul „Vocaţia Dezvoltării Sistemului Turistic Rural”

Să ne cunoaştem mai bine ţara”

Doresc să felicit revista «Balcanii şi Europa» pentru că nu se limitează doar la a edita numere valoroase, de colecţie, cu articole de calitate, ci şi organizează astfel de manifestări şi reuşeşte să aducă alături importante personalităţi din diverse domenii. Prin turismul rural practicat în cele peste 7.000 de pensini ANTREC, oamenii îşi cunosc mai bine ţara, tradiţiile zonei, portul popular, arta culinară”.

Oana Pellea, renumită actriţă

Premiul „Vocaţia Măiestriei Artistice”

Dedic acest superb Premiu publicului român”

Copiii care au cântat cu acest prilej au făcut ca, pe lângă onoarea de-a primi acest Premiu, să simt o mare bucurie. Doresc mulţi ani revistei «Balcanii şi Europa», mulţi ani României, ţara sufletului meu şi dedic acest superb Premiu publicului român, care îmi va rămâne întotdeauna cel mai aproape de suflet”.

***

Au trimis mesaje: ES Mark Henry Gitenstein, Ambasador al SUA, care a fost distins cu Premiul „Vocaţia Diplomatului de Excelenţă” şi Miguel Fonda Ştefănescu, căruia i s-a acordat Premiul „Vocaţia Menţinerii Spiritului Românesc”.

Au mai fost primite mesaje din partea d-lui Teodor Meleşcanu, Director al Serviciului de Informaţii Externe, d-nei Natalia Intotero, Secretar de stat, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi altora, cărora revista Balcanii şi Europa” le mulţumeşte.