NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Diplomați celebri

Reporter: editura August - 9 - 2020 Comments Off on Diplomați celebri
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de statele lor să le reprezinte la nivel diplomatic. În acest context, ca ambasadori pot fi regăsiți actori, compozitori, astronauți, scriitori, inventatori sau interpreți.

Benjamin Franklin

Una dintre personalitățile remarcabile ale istoriei SUA, unul dintre „părinții fondatori” ai Statelor Unite, Benjamin Franklin, a rămas în istorie ca un inventator redutabil, om de știință, activist civic, pionier al electricității. Franklin a fost desemnat Ambasador al Americii în Franța. De-a lungul misiunii sale, a fost un element catalizator al sprijinului pe care Franța l-a acordat Războiului pentru independența SUA – între anii 1778 și 1782, Ambasadorul a facilitat, prin iscusință diplomatică, transporturi de arme, muniție, trupe, uniforme și suport naval. Un alt diplomat care a contat semnificativ în ecuația câștigării independenței SUA față de Imperiul britanic a fost francezul Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, la rândul său inventator, dar și autor de librete muzicale, printre care celebrele „Nunta lui Figaro” și „Bărbierul din Sevilla”. Ani la rând, Beaumarchais a condus misiuni diplomatice care aveau drept scop sprijinirea eforturilor de independență a SUA, creând și o companie prin intermediul căreia peste trei milioane de lire sterline au luat calea Americii, bani care au ajuns la Congresul Statelor Unite. 

de Beaumarchais

Din galeria diplomaților cu activități artistice face parte marele poet englez Geoffrey Chaucer,deopotrivă filosof și astronom, care a condus, ca diplomat, negocieri cu Flandra, Franța sau Italia în diferite domenii, de la interesele comerciale până la alianțele geostrategice. Mai aproape de contemporaneitate, poetul Miguel Ángel Asturias, deținătorul Premiului Nobel, este considerat un pionier al atragerii atenției întregii lumi asupra situației din țara sa natală, Guatemala. Ca ambasador, a susținut interesele patriei sale în misiuni diplomatice în majoritatea țărilor latino-americane, precum și în Franța. O altă personalitate a lumii literare care și-a reprezentat patria cu cinste în vremuri tulburi a fost poetul român Lucian Blaga. Cariera sa diplomatică a cuprins mai multe etape, acesta debutând ca ataşat de presă pe lângă Legaţia română din Varşovia, apoi la Legaţia română din Praga. Au urmat două mandate la Berna, iar într-o perioadă de mari frământări politice în Austria, a fost consilier de presă la Viena. Începând cu anul 1938, Lucian Blaga a fost numit în fruntea Legaţiei române la Lisabona. Pentru remarcabila sa activitate diplomatică, poetul român are un bust amplasat în dreptul Hotel Palácio din Estoril, unul dintre cele mai prestigioase ansambluri rezidenţiale istorice din Europa. Un alt filosof și eseist român de renume care a avut o carieră diplomatică remarcabilă a fost Neagu Djuvara, care devenea curier diplomatic în Suedia în chiar ziua în care România întorcea armele împotriva Germaniei naziste, 23 august 1944. Un alt compatriot renumit care a fost trimis în misiune diplomatică cu încărcătură de dificultate este Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român, numit Ambasador la Moscova într-o perioadă în care pe agenda discuțiilor bilaterale se aflau subiecte delicate, printre care cel al Tezaurului românesc rămas în Rusia.

Shirley Temple

Dintre cei mai cunoscuți artiști care pot fi enumerați printre diplomații cu activitate notabilă poate fi amintit faimosul compozitor și pianist polonez Jan Paderewski. Anvergura culturală l-a adus în funcția de ministru de Externe al țării sale, punându-și semnătura pe Tratatul de la Versailles, care încheia Primul Război Mondial și certifica independența deplină a Poloniei. Un alt artist desemnat Amabador a fost Charles Aznavour, legendă a muzicii franceze, care în anul 2009 devenea reprezentant diplomatic al patriei sale de origine, Armenia, în Elveția, și delegat permanent al Armeniei la Națiunile Unite din Geneva, la doar câteva luni după ce recăpătase cetățenia armeană. Alți artiști remarcabili care au avut misiuni diplomatice au fost Shirley Temple, copilul-minune al cinematografiei americane,numită Ambasador al SUA în Ghana și Cehoslovacia, Sidney Poitier, primul actor de culoare care a câștigat un Premiu Oscar, emblemă a luptei împotriva rasismului. La rândul său, Sir Peter Ustinov, după o carieră cinematografică, tv și teatrală de răsunet, a activat ca Ambasador al UNICEF.


Istoria diplomației mondiale include și personalități controversate desemnate ca ambasadori, Niccolo Machiavelli în Evul Mediu și Ernesto „Che” Guevara în anii 1950 fiind doar două dintre cele mai cunoscute exemple.
 
 
 

EVENIMENT ÎN LUMEA DIPLOMATICĂ

Reporter: editura January - 26 - 2014 Comments Off on EVENIMENT ÎN LUMEA DIPLOMATICĂ

balcanii-europaÎnmânarea premiilor revistei „Balcanii şi Europa”- 2013 a prilejuit susţinerea unor importante discursuri din partea laureaţilor noştri, din care redăm fragmente:

E.S. Titus Corlăţean

Ministru al Afacerilor Externe

Vocaţia Continuităţii Diplomaţiei Româneşti”

Un sprijin deosebit de binevenit. De 13 ani, Premiile apreciatei reviste de consemnări şi atitudini „Balcanii şi Europa” au devenit deja o tradiţie însemnată a vieţii noastre culturale, politice şi diplomatice.

An de an, în toată această perioadă, o serie impresionantă de personalităţi ale lumii diplomatice, politicieni şi oameni de cultură români şi străini au fost răsplătiţi pentru contribuţiile lor deosebite în diverse domenii esenţiale pentru bunul mers al societăţii noastre şi al comunităţii internaţionale, pentru o colaborare regională şi internaţională armonioasă, pentru o mai bună percepţie a României peste hotare. Este o galerie deosebit de selectă, căreia, prin generozitatea revistei şi a comitetului ei de selecţie, sunt onorat astăzi să mă alătur. Primiesc cu multă bucurie distincţia inspirat intitulată „Vocaţia Continuităţii Diplomaţiei Româneşti” tocmai pentru că menţionează un element esenţial al politicii noastre externe – continuitatea, exprimată prin principiile ei de bază: constanţa, coerenţa şi perseverenţa.

Cunosc „Balcanii şi Europa” încă din anul 2003, de pe vremea prezenţei mele la conducerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, când am început să urmăresc cu interes această publicaţie care, prin grija neobositei echipe conduse de dl. Director general Carol Roman, a reuşit întotdeauna să selecteze cu discernământ şi să prezinte publicului succint, dar percutant, evenimentele cele mai însemnate ale scenei noastre politice şi sociale.

Am apreciat întotdeauna interesul deosebit acordat de revistă românilor de peste hotare, cărora li se adresează constant, prin suplimentele ei, cu informaţii vitale, pertinente şi oportune. Ministerul Afacerilor Externe este permanent preocupat de soarta comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, de aceea, sprijinul pe care „Balcanii şi Europa” ni-l acordă prin diseminarea acestor informaţii este deosebit de binevenit.

Daţi-mi voie, în încheiere, să-i felicit pe toţi cei premiaţi şi să urez revistei „Balcanii şi Europa” mulţi ani de frumoase realizări.

 

E.S. Oleg S. Malginov

Ambasador al Federaţiei Ruse

Vocaţia Cooperării Multilaterale”

Împreună conlucrăm. Pentru mine, Premiul acordat de revista „Balcanii şi Europa” este foarte special, ţinând cont de faptul că mă aflu în România doar de un an şi nouă luni.

Care a fost prima impresie pe care am avut-o când am sosit în România? Că aceasta este o ţară a viitorului. Într-adevăr, istoria este deosebit de bogată – în orice parte a ţării se află vestigiile şi monumentele milenare ale istoriei unui mare popor. Iar când întâlneşti oamenii, din generaţia tănără sau matură, îţi dai seama de esenţa poporului român. Aceasta a fost prima idee pe care am avut-o când am sosit în România – să caut aici viitorul; viitorul României, al Federaţiei Ruse, al relaţiilor noastre bilaterale.

Într-adevăr, istoria noastră comună este, la rândul ei, bogată. Am traversat momente bune, am traversat momente dificile şi lucrul de care avem nevoie este să construim viitorul naţiunilor noastre. Şi consider că deja facem primii paşi în această direcţie.

Doresc să mulţumesc autorităţilor române, Guvernului, Preşedinţiei, Ministerului Afacerilor Externe, pentru sprijinul acordat transpunerii în fapt a acestei idei de a construi un viitor comun.

Subliniez şi suportul pe care l-am primit din partea reprezentanţilor societăţii civile – împreună conlucrăm pentru acest viitor frumos al României şi al Federaţiei Ruse şi îmi permit ca în acest context să amintesc şi de revista „Balcanii şi Europa”.

 

E.S. Ömür Şölendil

Ambasador al Republicii Turcia

Vocaţia Colaborării Regionale”

Strânse legături de prietenie. De-a lungul istoriei, Balcanii au fost o regiune deosebit de importantă iar România, este şi ea, de asemenea, o ţară remarcabilă a acestei regiuni.

De-a lungul timpului, Turcia şi România au avut relaţii strânse, apropiate, diversificate. Şi în prezent, între Turcia şi România există relaţii excelente. În decembrie 2011, preşedintele României, E.S. dl. Traian Băsescu şi E.S. dl. Abdullah Gül, preşedintele Turciei au semnat importantul document al Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări. De asemenea, între cei doi miniştri de Externe, respectiv dl. Corlăţean şi dl. Davutoğlu a fost semnat, Planul de actiune a Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări. Mai amintesc că în luna iunie a acestui an, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia a întreprins o vizită deosebit de fructuoasă în România. Ţin să menţionez că în ultimele luni, primul ministru al României, dl. Victor Ponta, a vizitat de două ori Turcia. Între miniştrii din guvernele ţării noastre ca şi între reprezentanţii autorităţilor din cele două ţări există relaţii deosebit de strânse, relaţii intense. Pe ordinea de zi se află vizita preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Valeriu Zgonea, în Turcia.

Mi se pare a fi binemeritat acest Premiu, deoarece corespunde relaţiilor dintre ţările noastre situate pe o temelie foarte trainică. Afirm aceasta deoarece premiul redacţiei „Balcanii şi Europa” confirmă legăturile strânse de prietenie şi colaborare dintre popoarele noastre, relaţii atât de frumoase.

Doresc ca pacea, stabilitatea şi relaţii de colaborare să se afirme tot mai mult în zona în care trăim.

 

E.S. Ambasador Liviu Bota

Secretar General adjunct al ONU

Vocaţia Promovării Valorilor Europene”

Un preţios imbold. Decizia redacţiei revistei „Balcanii şi Europa” de a-mi acorda Premiul „Vocaţia Promovării Valorilor Europene” pentru anul 2013 mă onorează. Mulţumesc juriului pentru propunerea făcută. Mulţumesc, de asemeni, „Niro Investment Group”, datorită căruia acest proiect există.

„Balcanii şi Europa”, revistă de consemnări şi atitudini, ocupă un loc aparte în evantaiul publicaţiilor din România. Ea s-a distins prin sobrietate şi profunzime, ceea ce dă Premiilor acordate de redacţie o semnificaţie deosebită. Includerea numelui meu în lista ilustrelor personalităţi care au fost distinse până acum cu Premiile revistei este un privilegiu. Faptul că Premiul ce mi se acordă este legat de promovarea valorilor europene ţine să-mi reamintească marile schimbări are au avut loc în România în ultimele două decenii. România este membră a Uniunii Europene, realizând astfel un vis al mai multor generaţii de români.

În anul 1999, la iniţiativa preşedintelui României şi a ministrului de Externe, am demisionat din ONU şi am intrat în Serviciul diplomatic român, ca Ambasador, reprezentant permanent al României la organizaţiile internaţionale de la Viena, inclusiv la Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa. În anul 2001 am prezidat Consiliul Permanent al OSCE în numele României. Succesul preşedinţiei române a Organizaţiei a atras elogiile Consiliului Ministerial al OSCE, întrunit la Bucureşti, în decembrie 2001.

Premiul ce mi se acordă astăzi consider că se datorează, în bună parte, modului în care am exercitat preşedinţia Consiliului Permanent al OSCE, organizaţie care are la bază şi principiile pe care Uniunea Europeană le promovează. Timp de 27 de ani am servit Organizaţia Naţiunilor Unite. Am făcut-o cu convingerea profundă că astfel servesc cele mai nobile aspiraţii ale poporului meu. În acelaşi timp, acordarea Premiului „Vocaţia Promovării Valorilor Europene” este, din punctul meu de vedere, nu numai o recunoaştere a activităţii trecute, ci, în special, un imbold de a mă implica, în continuare, pe măsura puterilor mele, în construcţia proiectului european, pentru ca valorile sale să devină o realitate în fiecare ţară.

 

Alexandru Bantoş

Director al „Casei Limbii Române” din Chişinău

Vocaţia Menţinerii Spiritului Românesc”

Destin comun. Prestigioasa revistă „Balcanii şi Europa”, publicaţie ce reuneşte, mai mulţi ani la rând, sub cupola cuvântului scris distinse personalităţi ale vieţii social – politice a intuit şi remarcat aspectul, ca să zic aşa, misionar al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu” din Chişinău. Concepută din start ca o instituţie cu influenţă benefică asupra climatului lingvistic şi interetnic, Casa Limbii Române găzduieşte de 15 ani sub acoperişul ei pe toţi cei care au ales un destin comun pe nume Republica Moldova şi care doresc să participe la edificarea unui stat cu aspiraţii europene, conştientizând că limba şi cultura română ne uneşte şi ne face mai tari, mai rezistenţi în acest dificil, complex şi lung itinerar. Este şi motivul ce ne-a determinat să dăm prioritate cursurilor de limba română pentru alogeni, astfel că în prezent lunar circa 300 de cetăţeni de etnie rusă, ucraineană, bulgară, găgăuză etc. încearcă să pătrundă tainele limbii şi ale civilizaţiei române. Aş dori, de asemenea, să mai menţionez că mulţi reprezentaţi ai misiunilor diplomatice la Chişinău (circa 50 de persoane) au învăţat sau învaţă limba română călăuziţi de profesorii noştri. Este fructuoasă colaborarea cu Delegaţia Consiliului Europei, cu Ambasada Germaniei în Republica Moldova, cu Ambasadele Poloniei, Suediei, Ungariei, Turciei, Italiei ş.a.

Folosindu-mă de prilej şi având în vedere istoricul Summit de la Vilnius, doresc să subliniez asistenţa manifestă, constantă şi încurajatoare, acordată de România Republicii Moldova în drumul ei spre Europa. Republica Moldova, stat cu certe aspiraţii democratice, îşi propune să construiască noi punţi de legătură cu Occidentul, păstrând cu vecinii relaţii echitabile, bazate pe respectul trecutului, al prezentului şi care lasă loc pentru veritabila noastră independenţă şi pentru dreptul legitim de a gândi un alt viitor, european, teritoriului dintre Prut şi Nistru.

Premiul „Vocaţia menţinerii spiritului românesc” îl atribui în totalitate distinşilor mei colegi Nicolae Mătcaş, Ana Bantoş, Ion Ciocanu, Viorica – Ela Caraman, Oxana Bejan, Tatiana Curmei, Veronica Rotaru, Constantin Şchiopu, Violeta Crudu, Rodica Cerga, Vera Ţurcanu, Cristina Vulpe ş.a. (de la Casa Limbi Române şi de la revista de ştiinţă şi cultură „Limba Română”, fondată în 1991), care îşi îndeplinesc cu pasiune şi responsabilitate datoria de ostaşi ai culturii şi civilizaţiei româneşti intr-un spaţiu pândit încă de multiple şi imprevizibile derapaje.

Vize pentru Balcanii de Vest

Reporter: editura November - 20 - 2010 Comments Off on Vize pentru Balcanii de Vest

Franţa a criticat Comisia Europeană, pentru faptul că, din “motive politice”, duce mai departe negocieri cu ţările din Balcanii de Vest în privinţa liberalizării regimului de vize, neglijând “riscurile” asociate unui asemenea gest. Parisul nu mai doreşte să fie de acord cu liberalizarea regimului vizelor pentru bosniaci şi albanezi, după experienţa negativă pe care autorităţile franceze au avut-o cu romii români şi bulgari, se arată într-un articol apărut în publicaţia franceză “Le Monde”, care preia declaraţia sub anonimat a unui diplomat francez cu rang înalt. “Comisia doreşte o măsură, dar ea nu va gestiona impacturile negative”, a arătat sursa, adăugând că, până la urmă, statele membre sunt acelea care vor trebui să se ocupe de problemele de imigraţie şi siguranţă ce rezultă în urma ridicării vizelor pentru cetăţenii din Balcanii de Vest.

Adresându-se Parlamentului francez, secretarul de stat francez pentru Imigraţie, Pierre Lellouche, a apreciat că politica vizelor este “o chestiune de securitate”: “Anul trecut, ţările din fosta Iugoslavie au văzut ridicată bariera vizelor. Cele care au mai rămas sunt Albania şi Bosnia-Herţegovina. De fiecare dată, acesta este un exerciţiu delicat. Poziţia mea, şi cred că şi cea a guvernului, este aceea că problema vizelor este o chestiune de securitate. Nu este doar un cadou diplomatic pe care-l oferim de-a lungul drumului”. Oficialul francez a subliniat că ţara sa va cere “garanţii de siguranţă” din partea Albaniei şi a Bosniei-Herţegovina, înainte de a aproba ridicarea vizelor pentru aceste ţări.

De partea cealaltă, comisia Parlamentului European pentru Afaceri interne, justiţie şi libertăţi civile a adoptat un proiect de rezoluţie privind ridicarea vizelor pentru albanezi şi bosniaci, cu 49 de voturi pentru şi două abţineri. Michele Cercone, purtător de cuvânt al comisarului european pentru Afaceri interne Cecilia Malmstrom, a declarat că executivul european şi-a încheiat misiunea, atât prin a propune liberalizarea regimului vizelor, cât şi prin a verifica dacă toate criteriile necesare sunt îndeplinite. “În acest moment, toate criteriile sunt îndeplinite. Rămâne la latitudinea Parlamentului şi a Consiliului să adopte decizia finală”, a subliniat Cercone.