NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Theresa May, un combatant puternic şi dificil

Reporter: editura July - 7 - 2017 Comments Off on Theresa May, un combatant puternic şi dificil

Odată cu plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe scena politică internaţională au apărut două personalităţi prestigioase poziţionate în fruntea echipelor menite să poarte tratative legate de Brexit, de condiţiile pe care are să le îndeplinescă atât partea britanică, cât şi cea europeană. Pe prim plan au fost promovate două personalităţi distincte prin care vor trebui să colaboreze sau mai bine spus să se înfrunte în această problemă deosebit de importantă privind destinul celor două entităţi politice.

Theresa May

Aminteam în editorialul din numărul trecut al revistei noastre, despre fostul ministru francez Michel Barnier aflat în fruntea echipei de negociatori a UE şi doamna prim-ministru Theresa May, impusă de rutinatul Albion ca să poarte aceste tratative deosebit de dificile pentru toţi.

Din partea britanică se aşteaptă o susţinere puternică, partizană, a problematicii cu care se prezintă la tratative energica şi rutinata doamnă May a cărei biografie impresionantă o califică, în mod cert, în această postură dificilă de mare responsabilitate. Cine este doamna Theresa May, cunoscută îndeosebi de britanici datorită prestaţiei ei în forţă, în calitatea de ministru de interne şi din cea de prim-ministru?

Biografia sa postată si pe Wikipedia arată că şi-a început cariera la banca Angliei, apoi a lucrat la Association for Payment Clearing Service (Asociația pentru Servicii de Execuție de Plăți), o asociație profesională pentru societăți de plăți prin card de credit. Din 1986 până în 1994 a fost și consilier local conservator pentru burgul londonez Merton. A fost aleasă deputat pentru Maidenhead din cadrul alegerilor generale din 1997 și a devenit purtător de cuvânt pentru școli, persoanele cu handicap și femei în echipa de opoziție a lui William Hague. În 2002 a devenit prima femeie- președinte a Partidului Conservator și s-a alăturat consiliului privat al Majestății Sale. În 2005, a devenit liderul indiscutabil al Camerei Comunelor.

Traseul promovării sale cuprinde şi faptul că în luna mai 2010 a fost numită Ministru de Interne (Home Secretary) și Ministru al Femeilor și Egalității în guvernul lui David Cameron. Astfel a devenit cea de-a patra femeie care a ocupat una dintre cele mai mari demnități de stat, după Margaret Thatcher, Margaret Beckett și Jacqui Smith. Este și ministrul de interne cu cea mai mare vechime din ultimii 50 de ani. În acest post s-a ocupat de poliție, siguranță națională și imigrație. A introdus niște venituri minime pentru ca lucrătorii non-UE să rămână în Regatul Unit. Deasemeni, a încercat să limiteze libera circulație a persoanelor din cadrul ridicării restricțiilor pe piața muncii pentru români și bulgari, dar a trebuit să renunțe la proiectul unui plafon privind numărul de imigranți din Uniunea Europeană. I-a deportat pe predicatorii radicali Abu Qatada și Abu Hamza și a interzis intrarea în Regatul Unit a altor clerici musulmani acuzați de instigare la ură dovedindu-se a fi o persoană energică şi categorică. Biografia distinsei doamne cuprinde şi momentul numirii în calitate de prim-ministru al Regatului Unit în data de 13 iulie 2016.

În ceea ce ne priveşte, ţinem să amintim o ştire dovedită până la urmă a fi nereală prin care Theresa May anunţa că ar fi intenţionat să introducă o garanţie financiară (‘entry fee’) pe care să o plătească imigranţii extracomunitari care intră în Marea Britanie cu viză. La plecarea din UK, atunci când le expiră viza, imigranţii vor primi banii înapoi doar dacă demonstrează că nu au beneficiat de servicii plătite de stat, cum ar fi îngrijirea medicală. „Imigranţii proveniţi din România şi Bulgaria ar putea fi obligaţi să plătească o garanţie atunci când ajung în Marea Britanie, aceasta fiind o prevedere a reformelor radicale în domeniul imigraţiei dezvăluite de ministrul britanic de interne, Theresa May, scria publicaţia Daily Mail.” Și alte titluri din presa românească se refereau tot la „taxele” pe care românii și bulgarii ar fi trebuit să le plătească în viitor drept garanție pentru a putea locui și munci în Marea Britanie. Sursa acestei confuzii ar putea fi explicația la o fotografie din Daily Mail, în care se spune că aceste măsuri „fac parte dintr-un pachet menit să limiteze numărul celor veniţi din România şi Bulgaria după 1 ianuarie 2014, atunci când cetăţenii acestor ţări vor avea acces liber pe piaţa britanică a muncii”. Numai că, în articolul citat se arată clar că Theresa May s-a referit doar la imigranții din state non-UE, categorie în care nu intră cetățenii români și bulgari.

Dar cine ne garantează că o asemenea măsură nu ar putea fi generalizată şi reactualizată?! De aceea, este bine să rămânem circumspecţi şi opţiunea noastră de a se respecta drepturile românilor care continuă să lucreze în Marea Britanie să fie bine apărate, aşa după cum stăruia şi preşedintele Klaus Iohannis.

 

Un parcurs estival dificil

Reporter: editura September - 11 - 2015 Comments Off on Un parcurs estival dificil
Carol Roman

Carol Roman

N-ar mai avea rost să evocăm vara neaşteptat de capricioasă pe care am parcurs-o. Cu toţii am trăit temperaturi caniculare, nopţi reci urmate de ploi torenţiale, inundaţii, grindină. Şi va trebui să remarcăm în special că acestui zbucium al naturii i se adaugă şi o seamă de evenimente social-umane ce ne-au complicat existenţa. Ne referim la Uniunea Europeană, care traversează cu greu impasurile datorate stagnării economico-sociale. Ţări ca Italia, Spania, Portugalia, Franţa încearcă să depăşească cotele slabe ale performanţelor lor economice, de mai mulţi ani dorind să revină la o linie de plutire sustenabilă. În acest context, un moment deosebit de dificil l-a reprezentat, şi mai continuă încă să fie, cazanul grecesc pe cale de a exploda. Nu exagerăm cu nimic dacă afirmăm că toate forţele lucide ale Europei s-au concentrat pentru a rezolva situaţia gravă a Greciei şi găsirea unei soluţii pentru salvarea statului elen de la prăbuşire ori de la ieşirea din Uniunea Europeană.

E drept că Grecia a evitat la limită falimentul statului, dar noile împrumuturi oferite cu mare greutate şi cu surplusuri de condiţionări nu fac decât să majoreze datoria enormă a statului grec. Se remarcă refuzul prelungit al Fondului Monetar Internaţional de a deveni parte la Acordul de ajustare a Atenei, condiţionând participarea la efortul economic doar dacă datoria ţării, de 178 % din PIB, nu ar fi fost modificată. Oricum, marea masă a populaţiei greceşti va trebui să plătească cheltuielile nesăbuite făcute chiar de ea cu sumele imense primite cu uşurinţă, pe datorie, de la marile bănci internaţionale care au cerut restituirea lor, evident, inclusiv dobânzi.

În această vară, Europa a mai fost supusă şi la torentul de emigranţi din Africa: mii de oameni veniţi din Tunisia, Siria, Nigeria, Somalia, Mali traversează în continuare apele mediterane, în căutarea unei vieţi fără grija supravieţuirii şi a pericolului de a fi decimaţi de gloanţe din propriile lor ţări. Potrivit ONU, aproximativ 28.843 de emigranţi au sosit în Grecia sfâşiată de dileme economice între 8 şi 14 august, ce se adaugă celor 160.000 de emigranţi ajunşi în primele opt luni. Un mare număr de refugiaţi africani înaintează zilnic spre Italia, Serbia, Ungaria, mulţi dintre aceştia având drept obiectiv Marea Britanie, Franţa şi Germania. Din păcate, până la ora actuală nu există o soluţie europeană pentru rezolvarea acestei avalanşe umane prăbuşite asupra Europei. Iar încercarea de a se lua unele măsuri în urma cărora câteva mii de transfugi ar urma să fie adăpostiţi în ţări europene nu progresează, deoarece sunt tot mai multe state ce nu s-au declarat dispuse să primească mii de refugiaţi cărora să le asigure şi mijloace de supravieţuire. Aproape toate ţările europene sunt alarmate de torentul de nou-sosiţi pe continent, care ar putea deteriora statutul social şi nivelul lor de trai. O problemă nouă cu faţă veche a apărut în Germania, unde se preconizează ca în acest an să se primească peste 500.000 de refugiaţi, ceea ce ar tulbura climatul social-politic al ţării. Sunt tot mai numeroase cazurile de atacuri şi discursuri rasiste. Numai în decursul acestei veri au existat peste 250 de manifestări rasiale, iar reţelele sociale sunt pline de atacuri dure împotriva emigranţilor. A venit şi replica unor personalităţi democratice din Germania, care au condamnat atacurile împotriva africanilor ce-şi căutau un adăpost. Din păcate, multe atitudini retrograde împotriva refugiaţilor utilizează terminologia veche nazistă. „Dacă nu eşti de părere că toţi refugiaţii sunt paraziţi care trebuiesc vânaţi, arşi sau gazaţi, atunci ar trebui să-ţi faci cunoscut punctul de vedere” s-a adresat populaţiei, sub forma unui protest antirasist, o prezentatoare de la televiziunea publică ARD, în cadrul unei dezbateri la nivel naţional. La rândul lor, oficialităţi germane au condamnat atacurile asupra unor centre de refugiaţi din Germania, iar cancelarul Angela Merkel a avertizat că problema azilului pentru nou sosiţi ar putea deveni o provocare mai mare pentru Uniunea Europeană decât criza financiară din Grecia şi chiar depăşirea efectelor unor momente critice economice, prelungite încă, în ţări europene.

În mod cert, parcurgem o vară fierbinte, extrem de dificilă, care solicită clarviziune, responsabilitate, soluţii, şi mai cu seamă păstrarea unei ambianţe democratice, statornicite în lumea europeană.

Carol Roman