NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

20 de ani de politică externă românească

Reporter: editura November - 20 - 2010 Comments Off on 20 de ani de politică externă românească

După decembrie 1989, România şi-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite (cu care în prezent există un parteneriat strategic, lansat încă din 1997 ca mecanism avansat de cooperare) şi Uniunea Europeană, al cărei membru a devenit în anul 2007. Dacă, în 1972, România devenea membră a Băncii Mondiale şi a FMI şi de asemenea a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în 2004 ea a devenit membră a NATO. Liderii actuali ai României au făcut declaraţii publice în ceea ce priveşte strângerea relaţiilor cu alte ţări europene şi, de asemenea, în ceea ce priveşte ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, (în special în cazul Moldovei, Ucrainei şi Georgiei). Liderii români au declarat public în mai multe ocazii că se aşteaptă ca, într-o perioadă de aproximativ 10 ani, toate ţările democratice postsovietice din Europa Răsăriteană şi din Caucaz să acceadă în UE şi NATO. În decembrie 2005, preşedintele Traian Băsescu şi Secretarul de Stat SUA Condoleezza Rice au semnat un acord care permite instalarea de baze militare americane în România. România şi-a arătat în mod public sprijinul pentru Turcia şi Croaţia în eforturile făcute de aceste ţări pentru admiterea la Uniunea Europeană. (Relaţiile economice turco-române au statut privilegiat). Relaţiile româno-maghiare s-au aflat tot timpul la nivelul cel mai înalt, Ungaria sprijinind eforturile României de aderare la UE. Reprezentanţii minorităţii maghiare din Romania participă la coaliţia de guvernământ.

România s-a dovedit un partener de nădejde al aliaţilor în timpul Războiului din Golf, în mod special în timpul preşedinţiei române a Consiliului de Securitate al ONU. România a avut o participare valoroasă în operaţiunile UNAVEM II din Angola, IFOR/SFOR din Bosnia, Albania, Afganistan şi Irak. În timpul conflictului din Iugoslavia, autorităţile române au respectat cu stricteţe sancţiunile dictate de ONU împotriva Iugoslaviei. În ciuda simpatiilor pro-sârbe din rândul populaţie şi a anumitor partide politice, România a sprijinit NATO în campania din Kosovo şi a permis aeronavelor aliate să survoleze spaţiul aerian românesc. România fost prima ţară care a aderat la programul Parteneriat pentru Pace (ianuarie 1994), ceea ce i-a deschis drumul către aderarea la NATO în 2004. România este membră a OSCE şi a Consiliul de Cooperare Nord Atlantică.

În 1996, România şi Ungaria au semnat şi ratificat un tratat care a rezolvat unele mai vechi litigii şi a pus bazele unor relaţii de cooperare benefice ambelor ţări. În 1997, România a semnat un tratat bilateral cu Ucraina, prin care s-au rezolvat unele probleme teritoriale şi care solicita protecţia minorităţilor. România a fost implicată major în activitatea unor organizaţii regionale, precum Iniţiativa de Cooperare Sud-Est Europeană şi Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi a fost o forţă pozitivă în sprijinirea eforturilor de menţinere a stabilităţii şi de promovare a cooperării în zonă. România a menţinut tot timpul relaţii diplomatice cu statul Israel şi a sprijinit procesul de negociere pentru pace din Orientul Mijlociu, iniţiat după terminarea conflictului din Golf, din 1991. De asemenea, România este membru fondator al Organizaţiei de Cooperare la Marea Neagră. Problema apelor din jurul insulei Şerpilor a fost prezentată în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga în 2009, care a dat câştig de cauză, majoritar, României. Cât priveşte relaţiile României cu Federaţia Rusă, ele au stagnat o bună perioadă de timp, datorită unor declaraţii şi atitudini socotite a fi ostile, din ambele părţi.