NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Ţări „de aur”

Reporter: editura April - 18 - 2014 Comments Off on Ţări „de aur”
1

O parte din rezerva de aur a Băncii Angliei.

Nimic nu pare să-i descurajeze pe „căutătorii de aur”: nici scăderea preţului, nici criza economică îndelungată, nici contracţiile pieţei. Câteva date: piaţa aurului a scăzut în 2013 cu 15%, la 3.756 tone, însă cererea din partea consumatorilor de retail, pentru produse precum bijuterii, lingouri sau monede, a crescut puternic şi a atins un nivel record, arată „World Gold Council”.* Aurul s-a devalorizat anul trecut pentru prima dată din 2000, preţul metalului preţios coborând cu 29%, la sub 1.200 de dolari pe uncie (31,1 grame), cel mai abrupt declin din ultimii 32 de ani. În schimb, achiziţiile de lingouri şi monede din aur au crescut cu 28%, în timp ce livrările de bijuterii, cealaltă componentă importantă a pieţei retail, au urcat cu 17%, la 2.209 tone. Şi asta pentru că „atunci când preţurile scad, vor exista întotdeauna cumpărători”, comentează „Wall Street Journal”, citând un analist chinez. Referindu-ne în continuare la China, notăm că această ţară a devenit în 2013 cea mai mare piaţă pentru aur la nivel global – cererea din partea consumatorilor a crescut cu peste o treime. Nici alte state nu se lasă mai prejos. În India a fost înregistrată o creştere de 13%, Turcia şi Tailanda au înregistrat sporuri puternice, de 60%, respectiv 73%, iar în SUA, cererea de bijuterii, lingouri şi monede din aur a urcat cu 18 procente.

Febra va continua”

2

Noua „febră a aurului” în Africa de Sud

Faptul că posesia de aur egal bogăţie reiese şi din faptul că multe bănci centrale şi-au mărit rezervele cu sute de tone în ultimele luni. O ierarhie a celor mai importante ţări din perspectiva rezervelor de aur arată astfel: pe primul loc se află SUA, cu 8.133,5 tone (71,7% din totalul rezervelor internaţionale ale statului!). De remarcat că în 1952, SUA deţineau 20.663 de tone, aşadar se constată o scădere drastică în ultima jumătate de secol. Urmează Germania, cu 3.387,1 tone (această ţară şi-a redus mult rezervele, după ce a vândut 6-7 tone de aur în fiecare an, notează „Business Insider”). Notăm că statul german face demersuri pentru repatrierea a peste 600 de tone de aur din SUA şi Franţa. Pe locul al treilea figurează Italia, care deţine 2.451,8 tone, fiind urmată de Franţa, cu 2.435,4 tone, ţară a cărei Bancă centrală este decisă să nu vândă aur, deoarece acestea „îi conferă încredere”. China figurează la mijlocul acestui „top 10”, cu rezerve de 1.054,1 tone (metalul preţios reprezentând în schimb, faţă de cazul SUA, doar 1,2% din totalul rezervelor internaţionale ale statului). Pe locul şase găsim Elveţia, care deţine 1.040,1 tone, cu menţiunea că are o atitudine mai deosebită faţă de metalul preţios: în anul 1997 au existat propuneri pentru a se vinde o parte din rezervele de aur ale ţării, deoarece acestea nu mai erau considerate „necesare în domeniul politicii monetare” (!). În anul 2000, ţara a şi început să vândă 1.300 de tone de aur, considerate un… surplus. Rusia, în schimb, aflată pe poziţia a şaptea, „vede” altfel rezervele de metal preţios. În prezent deţine 1.015,1 tone, urmare a politicii de a depăşi pentru prima dată „bariera” de 1.000 de tone. Pe poziţia a opta în lume se află Japonia. Este un caz cu o evoluţie aparte: rezervele sale de aur, astăzi însumând 765,2 tone, erau în anul 1950 de doar şase tone, prima creştere masivă a achiziţiilor de aur consemnându-se în anul 1959 (169 de tone). În 2011, Banca Japoniei a vândut mari cantităţi de aur pentru a învesti 20 de trilioane de yeni în economia ţării, cu scopul de a calma investitorii după dezastrele naturale care au lovit ţara în acel an. Ultimele două poziţii sunt ocupate de Olanda, cu 612,5 tone (care a început de curând să-şi repatrieze rezervele depozitate în proporţie de 90% în Statele Unite, Canada şi Marea Britanie) şi India, care are 557,7 tone de aur, cu care, potrivit Guvernatorului Băncii centrale, Raghuram Rajan, această ţară poate să-şi plătească datoriile acumulate. Într-un clasament mondial lărgit, România se află pe locul 35, cu 103.7 tone, mai mult decât state ca Australia, Danemarca sau Finlanda.

Nu putem încheia acest periplu internaţional fără să amintim neîncetata „goană după aur”, consacrată de cursa marilor corporaţii pentru întâietate în exploatarea zăcămintelor aurifere ale lumii, care îi include totodată şi pe „minerii” ilegali ce vin „să facă curat” în urmă. Cel mai recent caz este al Africii de Sud. Aici, după 125 de ani, o nouă febră a aurului a cuprins ţara. Zeci de mineri ilegali îşi încearcă norocul în „Main Reef”, din Johannesburg, principalul zăcământ care a declanşat acelaşi fenomen la sfârşitul secolului al XIX-lea. Bande organizate operează în mine abandonate, care, chiar dacă nu mai prezintă interes pentru marii exploatatori, generează o afacere de 450 de milioane de euro pe an, notează ziarul „ABC”. Aceste sume atrag persoane din Africa de Sud, Lesotho, Zimbabwe şi Mozambic, dar şi zeci de bande organizate care se luptă în interiorul galeriilor sau care aşteaptă înarmate la ieşirea din tunel pentru a fura aurul. „Cât timp va fi aur, febra va continua”, conchide publicaţia.

  • Fondul Monetar Internaţional are o rezervă de aur de 2.814 tone (locul trei în lume), în timp ce Banca Centrală Europeană figurează cu 502.1 tone (poziţia 12).
  • „World Gold Council” („Consiliul Mondial al Aurului”) este o organizaţie care îşi propune să fie „sursa nedisputată de conducere a industriei aurului”. Şi-a stabilit ca ţintă „să stimuleze cererea de aur” şi foloseşte, printre altele, căi de acţiune ca: „protejarea investitorilor în aur, iniţierea şi susţinerea dorinţei de achiziţie de bijuterii, accelerarea proceselor noi de folosire a aurului” etc. Consiliul de conducere al organizaţiei este alcătuit din 21 de membri, reprezentanţi ai celor mai avansate companii miniere din toată lumea.

Elevii de aur

Reporter: editura October - 24 - 2012 Comments Off on Elevii de aur

România este ţara unde se nasc unele dintre cele mai strălucite minţi din lume. Aici, numărul copiilor supradotaţi este de două ori mai mare decât media la nivel mondial. În iulie, ţara s-a clasat pe primul loc în Europa la Olimpiada Internaţională de Matematică şi pe locul 10 din 100 de ţări din întreaga lume. Unii dintre cei mai temuţi hackeri din lume sunt români. Corporaţii precum Microsoft au o comunitate mare de români printre angajaţi şi continuă să-i angajeze” („The Economist”).

Ne-am obişnuit să acordăm tot mai puţină aenţie valorilor în general şi celor umane în special, iar egalizarea neselectivă prin globalizare nu ajută nici ea la menţinerea flăcării mândriei naţionale. Ese şi cazul olimpicilor români, elevi de aur, o comoară care în mod normal ar trebui să ne facă să tresărim de bucurie, iar statul să facă tot posibilul să-i menţină aproape. Care este realitatea? Îi exportăm fără regrete şi fără să ne batem capul cu faptul că pierdem o avere de care ţările dezvoltate sunt mai mult decât bucuroase să se folosească. Prin eforturi mai mult personale şi îndrumarea unor profesori de excepţie, elevii de aur ai României continuă să ne facă cinste… cât se află printre noi, după care, de cele mai multe ori, pleacă să contribuie decisiv la progresul altor ţări.

100 de medalii

Dacă urmărim doar statistica anilor 2011 şi 2012, ajungem la impresionantul palmares de 100 de medalii la olimpiadele internaţionale obţinute de elevii români de liceu şi gimnaziu. Datele anului 2011 sunt grăitoare – zeci de premii la olimpiade, câştigate în domenii dintre cele mai diverse – matematică, biologie, geografie, astronomie, chimie, informatică: 10 medalii de aur, 23 de medalii de argint, 17 de bronz şi o menţiune. Dacă adăugăm rezultatele la concursurile internaţionale (unele organizate şi la nivel regional), rezultă că au fost obţinute 25 de medalii de aur, 39 de argint, 17 de bronz şi 41 de menţiuni.

Nici în acest an situaţia nu diferă – elevii români participanţi la concursuri şi olimpiade internaţionale dedicate juniorilor sau tinerilor s-au întors acasă cu 50 de medalii (situaţie provizorie pentru 2012). Astfel, printre cele mai notabile rezultate se numără cele patru medalii – două de aur, una de argint şi una de bronz – şi clasarea pe locul doi pe naţiuni la Olimpiada Internaţională de Geografie, din Germania, ceea ce clasează România pe primul loc în Europa la această disciplină. România a ocupat primul loc din Uniunea Europeană şi locul 10 din 100 de ţări şi la Olimpiada Internaţională de Matematică, desfăşurată la Mar del Plata, Argentina, cu două medalii de aur, trei de argint şi un bronz. La ediţia din acest an a Olimpiadei Internaţionale de Matematică au participat 548 de concurenţi din 100 de ţări.

Şi alte discipline au prilejuit elevilor români deplina afirmare internaţională. Elevii care au participat la Olimpiada de astro-fizică şi astronomie au obţinut două medalii de aur şi două de bronz şi s-au clasat pe locul 3 din 40 de ţări participante, Olimpiada Internaţională de Chimie a adunat în dreptul României o medalie de aur, două medalii de argint şi o medalie de bronz. Elevii români au mai câştigat patru medalii – două de aur, una de argint şi una de bronz – la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru Juniori, din Macedonia, la care au participat peste 50 de concurenţi din 10 ţări. Iar de la Olimpiada Internaţională de Biologie, care a avut loc în Singapore, România s-a întors cu trei medalii de bronz şi un certificat de merit. De menţionat că elevii români s-au evidenţiat dintre 236 de concurenţi, din 60 de ţări.

Succes constant

Aceste date nu sunt întâmplătoare. Elevii români şi-au făcut un obicei din a obţine rezultate de excepţie an de an, fiind competitori redutabili, recunoscuţi ca atare. Se pot aminti, spre exemplu, cele patru medalii la Olimpiada Internaţională de Chimie din Turkmenistan şi cele şase medalii – patru de argint şi două de bronz – la a 26-a-a ediţie a Olimpiadei Balcanice de matematică pentru seniori, ambele competiţii desfăşurate în 2009, apoi rezultate din 2010: 4 medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică, trei medalii – două de aur si una de bronz – la Olimpiada Internaţională de Geografie, alte trei medalii – două de argint şi una de bronz – la cea de-a 17-a ediţie a Olimpiadei de Informatică a Ţărilor din Europa Centrală şi de Est, două medalii de aur şi patru de argint la Olimpiada Balcanică (locul I pe naţiuni). Şi exemplele ar putea continua.

Toate aceste rezultate reprezintă eforturile continue ale unor elevi de excepţie, îndrumaţi de profesori de excepţie, ale căror nume sunt mult mai rar menţionate, dar care nu sunt mai puţin meritorii decât străluciţii lor elevi. Este un proces care nu ţine cont de condiţii economice, de vremuri sau de starea învăţământului, având o evoluţie proprie, preponderent ascendentă şi care face ca numele României să fie mereu menţionat în topul mondial, graţie acestor tineri şi dascălilor lor.

  • Aceşti copii şi tineri (…) au monopolizat procente de încredere ştiinţifică incredibile în marile universităţi şi centre de cercetare din lume” (Prof. Radu Gologan, coordonatorul Lotului Olimpic de Matematică)

 

  • Din toamnă voi pleca la Harvard University. Este mult mai uşor să îţi creezi o reţea de prieteni acolo decât aici” (Octav Drăgoi, medalie de argint la Olimpiada Internaţională de Matematică 2012).

România investeşte într-un tânăr circa 8.000 de euro ca să-l treacă prin şcoală, liceu şi facultate, conform unui calcul al proiectului banipierduti.ro. Dacă tânărul pleacă imediat în străinătate, banii sunt pierduţi, din punctul de vedere al statului. România nu pierde doar sumele investite în formarea specialiştilor şi potenţialii bani pe care aceştia i-au aduce la buget prin contribuţiile salariale, ci şi alte taxe pe care le-ar putea colecta de la ei, precum accize sau TVA.