NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Un deceniu cu „Yunus Emre”

Reporter: editura October - 8 - 2019 Comments Off on Un deceniu cu „Yunus Emre”
Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” a aniversat zece ani de la înființare în România. Cu această ocazie, la sfârșitul lunii iulie, la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, din Capitală, a fost organizat un concert susținut de renumita orchestră de muzică populară „Kazahstan Tattimbet”, care s-a bucurat de un succes deosebit. 

Cu acest prilej, directoarea Institutului „Yunus Emre”, Melda Irem Mantı, a menționat că centrul din București este unul dintre cele 58 de centre culturale în străinătate, care funcționează în scopul promovării culturii și artei din Turcia. 

În România au fost deschise două centre culturale în anul 2011, la București și Constanța, care, de-a lungul anilor, au desfășurat o bogată activitate de colaborare cu celelalte instituții culturale din România, ocupând astăzi un loc prestigios în peisajul cultural-artistic românesc. Este de apreciat faptul că la Institutul „Yunus Emre” lucrează un grup de tineri plini de inițiativă în organizarea evenimentelor și manifestărilor dedicate relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și Turcia.

Erem Melike Roman

Simpozion „Confesiuni balcanice”

Reporter: editura June - 15 - 2018 Comments Off on Simpozion „Confesiuni balcanice”
Institutul Cultural Român şi revista „Balcanii și Europa” au organizat un eveniment deosebit, dedicat relațiilor culturale româno-turce.

Sala mare a Institutului Cultural Român s-a dovedit neîncăpătoare pentru invitații la Simpozionul „Confesiuni balcanice”: diplomați, oameni de cultură, personalități din lumea științei, jurnaliști şi, de asemenea, reprezentanți ai mediului de afaceri. Manifestarea a prilejuit o trecere în revistă a bunelor relaţii culturale dintre cele două ţări de-a lungul timpului. Prezent la eveniment, E.S. Osman Koray Ertaș, Ambasadorul Turciei la București, a punctat importanța demersurilor culturale reciproce în contextul generos al bunelor relații dintre România și Turcia.

Sub aceste auspicii a fost prezentată lucrarea „Dostluk Yolunda”„Pe drumul prieteniei” (Editura „Balcanii şi Europa”) a scriitoarei şi jurnalistei Erem Melike Roman, carte care s-a poziţionat în centrul dezbaterilor din cadrul manifestării. Volumul a fost realizat pe baza activităţii de ziarist a autoarei, începută în anul 1957, când deschidea emisiunea în limba turcă a Radiodifuziunii Române. Prin intermediul interviurilor cu personalități literare și artistice din Turcia şi din România pe care le-a realizat, preluate și difuzate în mass-media din cele două ţări, a fost edificat un adevărat canal direct de comunicare între cele două culturi. 

Pe parcursul desfăşurării evenimentului, Bela Krisbai, director adjunct al Institutului Cultural Român, a susţinut o prezentare deosebită, prin care a punctat faptul că „acest Simpozion este un moment special pentru Institutul Cultural Român, dedicat promovării culturii dintre cele două ţări prietene”. Expuneri aplicate au mai prezentat prof. dr. Luminiţa Munteanu şi Tuna Balkan, director al Centrului Cultural turc „Yunus Emre”, din Bucureşti.

Manifestarea s-a încheiat cu o prezentare de costume tradiționale, piese din patrimoniul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Parteneri ai Simpozionului au fost Ambasada Republicii Turcia, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Uniunea Oamenilor de Afaceri Turci din România şi Hotelul „Ramada”, din Bucureşti.

 

„Tările noastre au realizat progrese semificative în relaţiile politice, comerciale, culturale…”

Reporter: editura May - 27 - 2013 Comments Off on „Tările noastre au realizat progrese semificative în relaţiile politice, comerciale, culturale…”

ne declară ES Talgat Kaliyev, Ambasadorul Republicii Kazahstan la Bucureşti

Am dori să ne expuneţi câteva consideraţii referitoare la relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Kazahstan şi, îndeosebi, la colaborarea dintre ţările noastre în cei peste 20 de ani de relaţii diplomatice. (V-am ruga să vă referiţi la importanţa vizitelor reciproce la cel mai înalt nivel, dintre preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev şi preşedintele României, Traian Băsescu).

ES Talgat Kaliyev

ES Talgat Kaliyev

– 2012 a fost un an cu profunde semnificaţii – am sărbătorit cea de-a 20-a aniversare a stabilirii relaţiilor diplomatice dintre Kazahstan şi Romania. În acest scurt răstimp, ţările noastre au realizat progrese notabile în relaţiile politice, comerciale, culturale, în domeniul umanitar, precum şi în cel al cooperării în cadrul multor forumuri.

Nucleul solid al strângerii relaţiilor bilaterale îl reprezintă menţinerea dialogului politic la cel mai înalt nivel. Bucureştiul acordă o importanţă strategică relaţiilor cu Kazahstanul, afirmaţie repetată în mai multe rânduri de preşedintele Traian Băsescu. Trebuie să menţinem dinamica acestor întâlniri şi să intensificăm dialogul. Astana este pregătită să primească vizita primului ministru Victor Ponta şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, în acest an, cu ocazia Forumului Economic din luna mai. Aceasta, fără îndoială, va constitui o bază solidă, în perspectiva vizitelor la cel mai înalt nivel şi la Bucureşti şi la Astana.

Sunt de notorietate succesele pe care Kazahstanul le-a înregistrat în cei 20 de ani de independenţă; unul dintre cele mai preţuite este edificarea unor bune relaţii cu toate statele, cu vecinii şi cu toţi cei interesaţi de dezvoltarea cooperării cu ţara noastră. În acest context, aş dori să accentuez cu mare satisfacţie ridicarea la rang de Ambasadă a Reprezentanţei noastre la Bucureşti, în anul trecut.

Cum apreciaţi stadiul actual al cooperării economico-comerciale dintre Kazahstan şi România, reprezentată în primul rând în domeniul energetic; Republica Kazahstan este acum cel mai important partener economic al României în Asia Centrală şi nu numai.

– Contextul favorabil al dialogului politic dintre ţările noastre are un impact pozitiv asupra cooperării economice. Una dintre cele mai eficiente materializări este Comisia Bilaterală Interguvernamentală de Cooperare Economico-Comercială şi Tehnico-Ştiinţifică. Trebuie să menţionez că volumul schimburilor comerciale dintre ţările noastre s-a ridicat, în anul 2012, la 3.097 miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât în anul 2010.

Principalele domenii ale cooperării economice dintre ţările noastre sunt cel al energiei, ingineriei mecanice, metalurgiei, transporturilor şi industriei uşoare. Un număr de 13 companii mixte activează în România şi alte 38 sunt înregistrate în Kazahstan. Acest lucru a devenit posibil în mare parte datorită achiziţionării de către „KazMunayGaz” a companiei „Rompetrol”. Ca urmare a acestui proiect, România a devenit o poartă de intrare a Kazahstanului spre piaţa europeană. Sprijinim, de asemeni, extinderea afacerilor româneşti în Kazahstan, în special în agricultură, energie, infrastructură şi comunicaţii.

O altă prioritate o constituie întărirea legăturilor culturale şi în domeniul umanitar dintre ţările noastre. Aş dori să subliniez că Astana a creat toate condiţiile pentru dezvolatrea diasporei româneşti din Kazahstan; există peste 20.000 de cetăţeni de origine română în ţara noastră, care îşi aduc contribuţia deopotrivă la prosperitatea ţării în care trăiesc, Kazahstanul şi la întărirea prieteniei kazaho-române.

– În acest cadru, cum estimaţi evoluţia investiţiilor kazahe în România?

– Uniunea Europeană are o poziţie ferm stabilită, de lider în parteneriatul comercial cu Kazahstanul. În prezent, UE însumează 50% din comerţul exterior al Kazahstanului, fiind pe locul trei la capitolul investiţii. Iar ţara noastră este al treilea mare furnizor de energie către UE dintre statele care nu sunt membre OPEC.

Investiţiile kazahe în România se cifrează la circa 4 miliarde de dolari. De altfel, una dintre cele mai importante investiţii ale Kazahstanului este aici, în România. Din 1993 până în 2011, investiţiile româneşti în Kazahstan au depăşit 750 milioane de dolari.

Aşadar, Kazahstanul este unul dintre cei mai importanţi investitori în România. Continuarea realizării de proiecte de investiţii este, astfel, planificată. Este necesar să observăm că achiziţiile făcute în România sunt cele mai importante investiţii ale Kazahstanului pe teritoriul Uniunii Europene.

Se cunoaşte că există o cooperare foarte bună între cele două ţări pe arena organizaţiilor internaţionale, iar România, ca stat membru al Uniunii Europene, sprijină procesul de adâncire a relaţiilor Kazahstanului cu UE…

– Ne vom aminti întotdeauna cu profundă gratitudine de faptul istoric că România a fost primul stat european care a recunoscut independenţa Kazahstanului. Ţările noastre se bucură de un bun dialog politic bilateral, prin Grupurile de Prietenie care activează în Parlamentele ambelor ţări. Ne coordonăm eforturile în cadrul ONU, al OSCE şi al altor foruri internaţionale. Astana este recunoscătoare Bucureştiului pentru sprijinul acordat în timpul preşedinţiei OSCE deţinute de Kazahstan în 2010, ca şi pentru susţinerea demersului Astanei de a găzdui EXPO-2017. Sperăm ca această tradiţie a bunei colaborări să continue.

Cele două decenii de copperare cu statele europene a transformat considerabil realţiile dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană. Recent, Kazahstanul a încheiat cu success Programul de Stat „Drumul către Europa”, un bun mijloc de a implementa una din priorităţile politicii externe a ţării noastre: dezvoltarea relaţiilor cu Europa. Până la un anumit nivel, a fost şi un răspuns la Strategia UE pentru Asia centrală.

Un alt punct semnificativ îl constituie eforturile noastre de a avea un nou Acord de Parteneriat Avansat Kazakhstan – UE. Am demarat deja negocierile pentru elaborarea documentului care este menit să înfăţişeze ţelurile pe termen lung ale cooperării dintre cele două părţi. Acordul se referă la crearea unui cadru nou pentru parteneriatul multilateral, reciproc avantajos, dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană. Am parcurs etapele unui proces important şi eficient de întărire a parteneriatului cu Europa, care extinde relaţiile bilaterale la un nou nivel calitativ. Şi credem cu tărie că România, ca stat membru al UE, va continua să sprijine întărirea relaţiilor dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană.