NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Balkania culturală 2016

Reporter: editura March - 13 - 2016 Comments Off on Balkania culturală 2016

Iată că începutul de an 2016 ne aduce câteva noutăţi de bun augur pentru cultura română în spaţiul balcanic. Academicianul Adam Puslojic, un vechi şi constant prieten şi cunoscător al poeziei noastre în Serbia, anunţă pentru anul acesta o premieră – trei cărţi de poezie românească în traducerea sa vor apărea în ţara vecină. Este vorba despre un florilegiu din opera lui Mihai Eminescu, Tudor Arghezi şi George Bacovia. Apariţia acestor volume va fi posibilă datorită sprijinului financiar acordat de Institutul Cultural Român. Tot cu sprijinul ICR au apărut cărţi româneşti în Bulgaria, între ele aflându-se şi un volum semnat de Stelian Tănase.

Danilo Kis

Danilo Kis

Iar dacă ne aflăm în spaţiul beletristic, semnalăm cititorului un mare eveniment – sărbătorirea, într-o atmosferă de controverse şi polemici, a 80 de ani de la naşterea lui Danilo Kis, marele prozator şi eseist din Voivodina, scriitor care a marcat anii ’70 şi ’80 prin viziunea sa critică şi sfidătoare la adresa conformismului nu doar balcanic, ci şi european faţă de adevăratele probleme ale demnităţii umane în stricta sa contemporaneitate. În acelaşi context de controverse a fost comemorat la Sarajevo gânditorul bosniac Kalmi Baruh, supranumit „Micul Spinoza”. Problemele convieţuirii şi ale moştenirii Iugoslaviei lui Tito sunt, mai mult ca niciodată, se pare, principalele teme ale vieţii culturale din fosta federaţie slavă. În Slovenia asistăm la amplificarea unei campanii care priveşte restituirea către Ljubljiana a colecţiei de tablouri aflate în prezent într-un muzeu din Trieste, o colecţie care cuprinde opere valoroase ale Renaşterii italiene, între care Carpaccio sau Tintoretto. Aceste tablouri au fost protejate şi transportate în siguranţă de armata italiană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ele aparţinând unor colecţii private sau publice din Istria, o zonă cu populaţie şi de cultură italiană. Dialogul aprins dintre Slovenia şi Italia pe această temă îşi va găsi rezolvarea, se pare, prin deschiderea unui Muzeu comun sloveno–italian, în Istria, unde colecţiile vor fi expuse de partea italiană pentru publicul larg.

Şi pentru că suntem în zonă, semnalăm noua ediţie a Festivalului de Film de la Trieste, de la sfîrşitul anului trecut, a cărui temă a fost cinematografia ex–iugoslavă, în continuare surprinzătoare şi plină de vitalitate. Amintim aici că ultimul mare succes cinematografic românesc este legat de o temă balcanică prin excelenţă, anume filmul „AFERIM!”, realizat de tânărul regizor Radu Jude, decorat recent de Preşedintele României.

În Turcia, o carte a unei scriitoare şi ziariste foarte cunoscute stârneşte valuri de simpatie, interes şi… contestaţii. Este vorba despre Bejan Matur, iar cartea se intitulează „Privire peste munţi”. Este un titlu sugestiv şi provocator în Turcia, deoarece reia o expresie din zona populată de kurzi şi care se referă la tinerii nemulţumiţi ce… iau calea muntelui. Avem şi noi în limba română o astfel de expresie – a luat drumul codrului – care s-a folosit secole la rând. Cartea dezbate problema reală a generaţiei tinere din partea sud-estică a Turciei, populată masiv de kurzi, o generaţie care fie nu găseşte altă soluţie de viaţă, fie este împinsă către această soluţie, aceea de a îngroşa rândurile guerillei kurde, organizată de PKK, aflată astăzi într-un conflict deschis cu Guvernul de la Ankara.

Goran Bregovic

Goran Bregovic

Despre munţi şi codri este vorba în Macedonia, unde s-a decis crearea unui Parc Naţional în zona Munţilor Sar, o încercare disperată de a salva echilibrul natural al zonei, puternic afectată de despăduriri legale şi ilegale. De unde se vede că defrişările sunt o problemă gravă regională şi care priveşte în primul rând statele vulnerabile în faţa rapacităţii industrei ce vine din zone unde nu mai are loc de desfăşurare din cauza autorităţilor ferme pe poziţii. Problema din Macedonia este şi problema României, iar „scorul” celor două state este deocamdată în favoarea Macedoniei, care, iată, a găsit o soluţie. Aceeaşi soluţie a găsit-o şi Albania, unde prin lege tăierile de arbori sunt absolut interzise. În România discutăm şi se protestează în legătură cu preţul lemnului ori cu cota de tăiere!

În Albania, la Scutari, un mare artist plastic, prezent în marile galerii ale lumii – Tate Gallery, Moma ori Jeu de Paume – pe numele său Adrian Paci, a decis să-şi transforme propria casă în Muzeu deschis publicului. O iniţiativă care atrage atenţia asupra a două lucruri: primul – că nicăieri în Balcani autorităţile nu sunt generoase cu moştenirea operei marilor artişti (vezi cazul Brâncuşi) şi al doilea – există soluţii! Din păcate, soluţiile nu apar decât dacă artistul a fost recunoscut în străinătate, cum este şi cazul lui Adrian Paci. Uneori nici atunci…

Iar ca să dormim liniştiţi, vă spunem că nu doar în România sunt probleme cu Imnul naţional. Croaţia are aceleaşi probleme – când, unde şi de ce se intonează. Discuţiile, spre deosebire de ţara noastră, sunt aprinse şi au inflamat opinia publică. Despre proteste ziaristice este vorba la Belgrad, unde jurnaliştii au ieşit în stradă pentru afirmarea dreptului la expresia liberă şi pentru libertatea presei.

În Turcia, mediul academic protestează, peste două sute de profesori universitari au trimis o petiţie Guvernului, iar ea priveşte respectarea drepturilor omului în surdul conflict dintre autorităţi şi mişcările kurde. Răspunsul Guvernului a fost clar – profesorii au fost puşi sub acuzare. Tot din Turcia aflăm despre succesul unei formaţii muzicale de jazz, „JAZZ KONSTRUKT”, ceea ce în condiţiile unei societăţi preocupate tot mai mult de etica musulmană este un fapt îmbucurător. Aflăm dintr-o publicaţie-magazin americană că Bob Dylan avea strămoşi în Turcia, iar Garfunkel (din vestitul duet Simon and Garfunkel, mari glorii ale muzicii pop) are strămoşi la Iaşi. Iată că muzica din Balcani (Silvye Vartan are părinţi din Bulgaria!) are multe de spus, chiar numai prin Goran Bregovic!

Dar o veste foarte bună pentru Balcani urmează să se confirme în toamna anului 2016 – viitorul Secretar General al ONU va fi o personalitate din această regiune. Candidaţii cu şanse ar proveni din corpul diplomaţilor şi experţilor de aici: fostul ministru de Externe croat, Vesna Pusic, Danilo Turk, fost preşedinte al Sloveniei, Igor Lukisic, fost ministru de Externe muntenegrean, Srdan Kerim din Macedonia ori Vuk Jeremic, om politic sârb, candidează pentru ocuparea înaltei demnităţi. Înaltul Reprezentant al ONU în Bosnia în 2007 – 2009, slovacul Miroslav Lajcak, este un alt candidat cu şanse. Totul depinde de votul marilor puteri şi de jocul alianţelor strategice.

Pentru a încheia într-o notă optimistă, cu specific balcanic, trebuie să spunem că se profilează o mare bătălie de… ospitalitate între Grecia şi România. În urma conflictului diplomatic – şi nu numai – dintre Turcia şi Rusia, a deteriorării situaţiei din Egipt, unde un avion de pasageri rus a fost doborât de o rachetă, dezastru aerian soldat cu sute de victime, România şi Grecia au devent adrese binevoitoare pentru turiştii ruşi. Nu este vorba despre o excursie ori de şederi ocazionale, ci de o mega–afacere turistică. Autorităţile şi mediul de afaceri privat din cele două ţări se întrec în a încheia acorduri cu partea rusă. Ca de obicei, românii se calcă pe picioare şi îşi pun piedici. Să aşteptăm rezultatul negocierilor – ceva , ceva se va încropi şi industria românească a turismului va avea o nesperată gură de oxigen. Dar, atenţie! Turiştii ruşi sunt obişnuiţi cu luxul şi serviciile din Sharm el Sheikh ori Antalya. Au ei bani, dar nu-i dau degeaba. Un an 2016 care anunţă în Balcani multe lucruri bune. Dar orice lucru bun devine rău dacă nu e făcut la timp şi de către cine se pricepe la… lucruri bune.

Eugen Uricaru  

 

Cronica timpurilor noastre

Reporter: editura March - 13 - 2016 Comments Off on Cronica timpurilor noastre

Noul volum intitulat În balansul vremurilor”, apărut la Editura „Balcanii şi Europa” la început de an 2016, prezintă istoria unui sfert de veac a societăţii româneşti văzută prin ochiul selectiv al ziaristului Carol Roman. Volumul de faţă cuprinde articolele sale de diferite genuri, comentarii, analize, interviuri, pamflete, ce privesc evenimentele majore ale ultimilor 25 de ani. Începe cu cele apărute în „Tineretul Liber”, un ziar al Revoluţiei, continuă cu materiale publicate în paginile „României Libere” (memorabilul interviu luat marii balerine Magdalena Popa, la Toronto), într-o vreme în care ţara încerca din răsputeri intrarea pe un drum normal, european, apoi „Ultima oră” (un interludiu), „Luceafărul” – unde recheamă figura memorabilă a lui Mircea Sântimbreanu, „Cronica Română”, „Vocea României”, „Timpul” etc.

img01Cea mai consistentă parte a cărţii este alcătuită din articole din „Balcanii şi Europa”, revistă pe care a fondat-o în anul 2000. Îndrăzneţul jurnalist tratează teme şi subiecte de mare actualitate, toate având în comun interesul general. Părerea mea, subiectivă, este că a izbutit într-un mod miraculos în această întreprindere a sa. Este o publicaţie echilibrată, bine informată, cu un program generos pe care îl urmează cu consecvenţă, ştie să-şi atragă publicul şi colaboratorii atât din lumea politică, cât şi din mediul diplomatic, şi într-un mod nestrident, convingător, cu mult har. Nu în ultimul rând

trebuie amintită ţinuta modernă a graficii. Apariţia revistei în ultimii 15 ani se datorează susţinerii de către „NIRO Investment Group”, de preşedintele său, dl. Nicolae Dumitru.

Este îndeajuns pentru a spune că „Balcanii şi Europa” are un loc şi o voce a sa, distinsă şi limpede. Nu este puţin lucru, mai ales astăzi, când jocul de umbre şi confuzia valorilor pare să închidă un cerc ce ne aduce iarăşi la începutul anilor ’90. Este important când o revistă precum „Balcanii şi Europa” îşi face datoria. Articolele din carte consemnează momente importante pentru România, de la intrarea în NATO, accesul în Uniunea Europeană, la chestiuni privind relaţiile cu vecinii ori cu românii din afara graniţelor. Domnul Roman este atent la nuanţe şi la consecinţe. Este un fel de farmacist al cuvintelor şi, cum spuneam, subiectele dezbat temele strigente ale actualităţii.

Pot spune că volumul „În balansul vremurilor”, bine conceput, oferă o lectură incitantă, posibilitatea unei confruntări cu propria memorie, prilejul unei evaluări a ceea ce ni s-a întâmplat. Este meritul autorului!

E.U. 


Enciclopedia şcolii sociologice de la Bucureşti

carteDe curând a ieşit de sub tipar prima fasciculă din cadrul unui amplu proiect ştiinţific dedicat editării „Enciclopediei Şcolii Sociologice de la Bucureşti”, ca parte a „Marii Enciclopedii a României”, iniţiată şi coordonată de academicianul Tudorel Postolache. Prima fasciculă este dedicată fondatorului Şcolii Sociologice de la Bucureşti, Dimitrie Gusti, remarcabilă personalitate a culturii române din perioada interbelică, şi cuprinde două studii introductive semnate de prof. univ. dr. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române (D. Gusti şi «sociologia naţiunii». Cenzura comunistă şi sistemul gustian de «sociologia naţiunii»”), şi dr. Ioan C. Popa, cercetător asociat la acelaşi Institut („D. Gusti – De la «sociologia războiului» la «sociologia păcii»”). Cei doi cercetători sunt alcătuitorii acestei ediţii şi selecţiei de texte aparţinând marelui savant grupate în partea a doua a volumului, sub titlul generic „Sociologia naţiunii şi a relaţiilor internaţionale”.

Textele gustiene, selecţionate cu grijă de către autori, acoperă o paletă largă de teme de interes atât pentru specialişti, cât şi pentru cei interesaţi de cultura politică şi ştiinţa relaţiilor internaţionale, cum sunt: „Ştiinţa Naţiunii”, „Problema Naţiunii”, „Individ, societate şi stat în Constituţie”, „Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului politic”…

Dimitrie Gusti a crezut cu tărie, până la sfârşitul vieţii sale, în idealul naţiunii române, a cărui împlinire o vedea într-o interdependenţă totală cu popoarele Europei, într-o lume pacifistă, dedicată dezvoltării şi prosperităţii tuturor.

Acţiunea vizând punerea în valoare a ideilor Şcolii sociologice de la Bucureşti şi reeditarea, pe fascicule, a unor texte fundamentale ale membrilor acesteia urmează să fie finalizată în 2018, când va fi aniversat centenarul Marii Uniri.