NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Schimbare de ştafetă

Reporter: editura November - 3 - 2014 Comments Off on Schimbare de ştafetă

Cioloş despre numirea Corinei Creţu, nou comisar european

Dacian Cioloş

Dacian Cioloş

Redacţia „Balcanii şi Europa” l-a întâlnit pe comisarul european Dacian Cioloş cu prilejul evenimentului RuralFest”, din Bucureşti. Declaraţiile reprezentantului României în Comisia Europeană făcute pentru Radio „France International”- (Luca Niculescu), sunt edificatoare pentru spiritul european în care se fac aprecieri despre succesor, din perspectiva importanţei funcţiei de comisar european.

  • România a propus două nume pentru portofoliul de comisar european. preşedintele Comisiei a ales-o pe d-na Corina Creţu, nu pe dvs. Cum aţi trăit evenenimentele din ultimele săptămâni?
  • Le-am trăit firesc. Au fost două candidaturi, eu am avut un mandat pe care îl duc la sfârşit, am fost onorat să fiu printre propunerile şi pentru cel de-al doilea mandat. Decizia preşedintelui Comisiei a fost de a o lua pe d-na Creţu. Cred că e un lucru bun pentru România, pentru că un român va deţine un portofoliu important, dezvoltarea regională. Am tot respectul pentru decizia luată. Sunt convins că noul comisar român va face o figură bună în Comisia Europeană.
  • Contează un portofoliu important sau e mai mult pentru mândria patriotică a statului respectiv?

– Dincolo de mândria patriotică, e important să ştii că un cetăţean din ţara ta deţine un portofliu important în Comisia Europeană. Astfel, prin portofoliul lui, România contribuie la ce se întâmplă în UE. Un comisar european are un rol important în a propune politici comunitare pentru toată Uniunea Europeană. Probabil că şi prin intermediul acestor portofolii importante pentru comisari români va mai dispărea din acest complex de inferioritate care câteodată se mai manifestă în România.

  • Înainte de a fi comisar, d-na Corina Creţu mai are de trecut şi prin furcile caudine ale audierilor din Parlamentul European (trecute cu brio- N.R.) Ce sfat îi daţi?
Corina Creţu

Corina Creţu

-Spre deosebire de mine în 2010, d-na Corina Creţu vine după cinci ani în Parlamentul European. În momentul de faţă, ea este vicepreşedinte al PE. Din acest punct de vedere, cunoaşte foarte bine ceea ce aşteaptă Parlamentul European de la un comisar desemnat. Dincolo de aceasta, eu am mai discutat cu dânsa şi voi mai avea discuţii, ca să îi transmit experienţa pe care am acumulat-o eu pentru pregătirea unei astfel de audieri. Ceea ce e foarte important este să demonstrezi nu numai că ştii foarte bine portofoliul în cauză, dar şi că ai o viziune asupra modului în care portofoliul va fi gestionat în următorii ani, în interesul Europei.

  • V-aţi gândit la ce veţi face după ce nu veţi mai fi comisar european?

-Mă voi gândi şi la asta, dar eu mă gândesc în principal la prezent. Sunt la final de mandat, mai sunt măsuri pe care trebuie să le iau… Cu siguranţă că voi rămâne legat de sectorul agricol, de mediul rural, în România, în Europa sau chiar la o scară mai largă. Sper să îmi pot folosi experienţa acumulată în Comisie chiar şi dincolo de sectorul agricol. Asta a fost o şansă: ca în cei cinci ani petrecuţi acolo să învăţ multe lucruri care trec dincolo de agricultură. Deciziile în Comisie se iau în mod colectiv şi am participat la tot procesul prin care Comisia Europeană a trebuit să răspundă crizei prin care a trecut economia europeană.

„Cum gestionăm fluxurile migratorii”

Reporter: editura April - 20 - 2013 Comments Off on „Cum gestionăm fluxurile migratorii”

Europarlamentarul Corina Creţu, vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European, a criticat faptul că ex-puteri coloniale, precum Marea Britanie, preferă relaţiile privilegiate cu fostele colonii, în detrimentul parteneriatului european.

Discriminarea pozitivă a indienilor, în paralel cu stigmatizarea românilor şi bulgarilor, decredibilizează poziţia conservatorilor britanici privind limitarea imigraţiei. Românii şi bulgarii nu sunt responsabili pentru valul de imigraţie ilegală şi necontrolată care a afectat Marea Britanie după 2001, în special din India, Bangladesh, Pakistan şi Nigeria. Demonizarea românilor şi bulgarilor ca răspuns la îngrijorările cetăţenilor britanici şi, mai nou, ale celor germani, este un răspuns demagogic-extremist, în context electoral, şi demonstrează incapacitatea autorităţilor de a controla migraţia ilegală, în special din afara UE, şi de a gestiona eficient integrarea noilor veniţi”, a declarat Creţu în intervenţia scrisă pe tema integrării migranţilor, dezbătută în plenul Parlamentului European.

Corina Cretu

Corina Cretu

Europarlametarul român a condamnat, în sesiunea de la Strasbourg, declaraţiile recente ale unor oficiali şi oameni politici britanici şi germani, precum şi iniţiative precum petiţia online „Opriţi imigraţia în masă din Bulgaria şi România în 2014, când se relaxează restricţiile UE”. A mai reamintit că, potrivit Comisiei Europene şi tratatelor în vigoare, Marea Britanie şi celelalte state ale UE trebuie să elimine, de la 1 ianuarie 2014, restricţiile impuse cetăţenilor români şi bulgari pentru accesul pe piaţa muncii

Corina Creţu a atras atenţia asupra faptului că Uniunea Europeană are nevoie de o mai bună gestionare a migraţiei din ţări terţe şi de politici mai eficiente de intregrare. „UE se confruntă cu o triplă provocare: diminuarea populaţiei active, penuria de lucrători calificaţi şi expansiunea extremismului, care tinde să distrugă imaginea Europei de continent al toleranţei. Rasismul, discriminarea şi excluderea socială în creştere îndepărtează specialişti care ar putea contribui la creşterea competitivităţii UE în contextul dificultăţilor economice şi în cursa globală. De aceea, se impun măsuri pentru descurajarea practicilor extremiste şi pentru încurajarea migraţiei forţei de muncă de înaltă calificare din afara Uniunii”.

Deputatul european a precizat că unul din zece cetăţeni europeni s-a născut în străinătate, peste 32 de milioane dintre aceştia provenind din afara UE şi alţi 16 milioane din alte state ale Uniunii. „E nevoie de politici coordonate şi eficiente pentru evitarea ghetoizării, prin măsuri împotriva segregării şi pentru facilitarea integrării: de la învăţarea limbii ţării gazdă şi descurajarea abandonului şcolar, până la recunoaşterea calificărilor şi formarea profesională adecvată cererii de pe piaţa muncii. Există încă multe disfuncţionalităţi care privează UE de contribuţia migranţilor din ţări terţe şi care fac din excluziunea socială factorul decisiv în creşterea vulnerabilităţii şi sărăciei. Mai ales femeile sunt afectate, ele fiind de două ori victime ale discriminării – în propria comunitate, unde sunt încă puternice stereotipurile de gen, şi în societatea de adopţie, unde cad adesea victime exploatării sexuale sau prin muncă ilegală sub-remunerată“.