NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

 „Balcanii și Europa”. Primii 20 de ani…

Reporter: editura December - 3 - 2019 Comments Off on  „Balcanii și Europa”. Primii 20 de ani…
Revista „Balcanii și Europa” celebrează două decenii de intensă activitate editorială. Este momentul în care încercăm un bilanț al unui parcurs pus în slujba societății românești, ca și ocazia de a evalua ceea ce am făcut bun șși de a privi spre viitor.

Carol Roman

De-a lungul celor 200 de numere, am respectat reperele noastre, care sunt definite chiar pe coperta publicației – „revistă de consemnări și atitudini”. Ne reamintim că în urmă cu 20 de ani un grup de ziariști au decis să editeze o publicație dedicată zonei geografice în care trăim și care, pe cât posibil, să contribuie, prin articolele sale, la menținerea unui climat de progres și bună înțelegere între popoarele din acest perimetru. În anul 2000, în această zonă se resimțeau urmările unor războaie, marcate de jertfe, distrugeri și suferințe. Chiar din prima clipă, Nicolae Militaru, Victor Ionescu, Ștefan Mitroi au răspuns la inițiativa de a edita această publicație, aflându-se zile întregi alături în îndeplinirea coordonatelor acestui demers editorial. Era pregnantă cartea de vizită a membrilor acestui nucleu fondator, toți condeieri de elită. Reuniți, am pornit la drum, cei pomeniți mai sus alegându-mă în funcția de director general, inițiator al publicașiei pe care am onorat-o de atunci până în prezent. 


De-a lungul anilor ni s-au alăturat ziariști ce au devenit colaboratori fideli ai revistei: strălucitul publicist prof. dr. Zoe Petre, eseistul și omul de cultură Eugen Uricaru, excelentul economist dr. Florea Țuiu, precum și alte personalități, printre care amintesc pe Iosif Boda, Corneliu Vlad, Radu Tudor, Marian Țuțui, Victor Nițelea, Gheorghe Zbuchea. În ultimul deceniu, s-au aflat alături de noi Roxana Istudor, Ovidiu Zanfir, I.C. Popa, ziariști cu experiență și cu condeiul format care au contribuit din plin la conținutul și aspectul grafic al publicației. 

Privind în urmă, amintim de ciclul de publicații-supliment dedicat compatrioților noștri aflați la muncă în străinătate – Spania, Italia, Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, Olanda – precum și confraților noștri din jurul României. Prezența revistei în viața socială și culturală a țării a urcat o treaptă și prin acordarea unor Premii anuale ale revistei „Balcanii și Europa”, atribuite unor prestigioase personalități din diferite domenii, reunind anual somități din lumea politică, social-culturală ș.a. Am încercat astfel să răsplătim valoarea prin muncă și talent, rezultatele evidente, benefice societății noastre.

Ne referim, în contextul acestei faste activități, și la o seamă de lucrări importante publicate în acest răstimp în Editura „Balcanii și Europa”, îndeosebi cărți cu problematică istorică, bine primite de public, unele premiate de institu’ii importante. 

Considerăm că această prezentare poate fi prin ea însăși o carte de vizită pentru o activitate apreciată de către instituții de primă relevanță – Academia Română, Ministerul Afacerilor Externe, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Uniunea Scriitorilor, precum și în interiorul breslei, unde publicația are un renume bine consolidat.

Cred că tot ce am edificat prin revista „Balcanii și Europa” s-a așezat la locul cuvenit în cronica epocii, iar publicația pe care am început-o cu 20 de ani în urmă are în față un viitor fundamentat pe profesionalism și implicare. 

Carol Roman

Ministrul de Interne al Germaniei a dat un semnal: Schengen? Veto!

Reporter: editura March - 15 - 2013 Comments Off on Ministrul de Interne al Germaniei a dat un semnal: Schengen? Veto!
foto coperta

Ministrul de Interne al Germaniei – Hans-Peter Friedrich

Intenţia Germaniei de a-şi folosi dreptul de veto în cazul înscrierii pe ordinea de zi a Consiliul Justiţiei şi Afaceri Interne (JAI) a temei aderării României şi Bulgariei la Schengen a determinat guvernul român să ia o poziţie precaută: nu va solicita supunerea la vot a subiectului extinderii spaţiului de liberă circulaţie. Şi totuşi… Ne aflăm într-un moment economic dificil şi orice sprijin primit pentru aderare din partea prietenilor noştri ar fi fost binevenit. În acest context, semnalul dat de ministrul de Interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich, nu poate bucura. Intrarea în Schengen ar fi facilitat circulaţia mărfurilor româneşti în perimetrul european, camioanele româneşti nu ar mai fi stat ore în şir la cozi etc. De asemeni, nu poate fi uitat semnalul pozitiv care ar fi fost dat investitorilor. Şi încă ceva: în caz de aderare, nivelul dobânzilor la creditele româneşti ar fi putut scădea, iar interesul pentru acţiunile societăţilor autohtone ar fi putut creşte.

În viitorul apropiat, sperăm într-o rezolvare pozitivă, în favoarea României.