NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

 „Bulgaria și România vor continua să mențină relații excelente”

Reporter: editura February - 28 - 2019 Comments Off on  „Bulgaria și România vor continua să mențină relații excelente”
– ne declară E.S. dl. Todor Ivanov Churov, Ambasador al Bulgariei la București

– Cum ați caracteriza starea actuală a relațiilor economice între țările noastre? 

– Bineînțeles, relațiile economice bilaterale au un istoric îndelungat, însă pentru mine, în calitate de reprezentant al statului bulgar în România, în momentul de față consider ca fiind deosebit de încurajator faptul că pe durata ultimilor ani am observat o tendință de creștere pozitivă pe plan economic. Pentru a ilustra această concluzie sunt suficiente două exemple. Creșterea schimburilor comerciale bilaterale este marcată de majorarea favorabilă a indicilor acestora an după an. Astfel, în 2017, schimburile comerciale dintre cele douățări au atins valoarea de 4,31 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 11% comparativ cu anul 2016. Nivelul exportului țării noastre către România este în valoare de 2,18 miliarde de euro, în timp ce importul de produse românești se estimează la 2,13 miliarde de euro. Conform datelor statistice, România este al treilea cel mai mare partener comercial al Bulgariei, după Germania și Italia. Datele disponibile pentru prima jumătate a anului 2018 arată rezultate și mai bune, cifra de afaceri realizată fiind în creștere cu 8%.

T. Churov

De asemenea, este impresionantă și dinamica domeniului turismului, care poate fi considerată parte a dezvoltărilor favorabile în domeniul economic. Pe parcursul anului 2017, 1.139 milioane de cetățeni români au ales să viziteze țara noastră, confirmând Bulgaria drept una dintre destinațiile preferate de turiștii români. Concomitent, aș dori să subliniez faptul că acest interes pozitiv este bilateral, ceea ce este deosebit de favorabil din punct de vedere al echilibrului relațiilor noastre. Din ce în ce mai mult se majorează numărul turiștilor bulgari care au vizitat România, pentru anul 2017, aceștia fiind de 480 000. Din punct de vedere procentual, comparativ cu populația țării, acest procent este comparabil cu raportul analogic al turiștilor români care au vizitat Bulgaria.Datele preliminare pentru anul 2018 indică faptul că tendința pozitivă se menține. Pentru perioada ianuarie-noiembrie, turiștii români au înregistrat o creștere remarcabilă, de 24%, sau aproape 1,3 milioane de persoane. Diferența, față de aceeași perioadă din anul 2017, este de aproape 240.000 de turiști. Numărul turiștilor bulgari care au vizitat România în 2018 de asemenea a înregistrat o creștere impresionantă, de peste 10%.


Avem, deci, toate dovezile pentru a constata că în domeniul economic există un interes comun durabil, demonstrat nu numai din partea Guvernelor ambelor țări, dar și între reprezentanții mediilor de afaceri. În cadrul ultimei Întâlniri Interguvernamentale între Bulgaria și România, care a avut loc la Varna, în luna octombrie 2017, s-a pus accentul pe colaborarea în domeniul economic, acesta fiind considerat drept unul dintre aspectele prioritare de interacțiune. A fost semnat un Protocol de înțelegere între Agenția de Investiții din Bulgaria și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat al României, care va reprezenta baza de desfășurare a unor relații comerciale strânse și de creșterea volumului investițiilor comune. De fapt, acesta face parte din cadrul juridic care stimulează stabilirea și dezvoltarea contactelor de business. Observăm o tendință pozitivă și în crearea unor parteneriate noi și dezvoltarea colaborării între autoritățile locale.Pe de altă parte, Ambasada face tot ceea ce îi stă în putință pentru a contribui la dezvoltarea relațiilor economice bilaterale și să faciliteze contactele de business. Doar pe parcursul anului trecut, au fost realizate zece forumuri bilaterale de afaceri, în diferite orașe din România. 

– Care sunt, în opinia Excelenței Voastre, succesele și deficiențele relațiilor noastre economice bilaterale?

Cred că principala problemă care trebuie rezolvată este conectivitatea insuficientă dintre cele două țări – în domeniul rutier, energic și, într-o anumită măsură,cel digital. Exact prin această conectivitate se creează oportunități de business noi, cresc fluxurile comerciale și de transport și se ameliorează schimburile turistice și contactele dintre oameni. În ceea ce privește infrastructura de transport, este greu de explicat faptul că două state membre, vecine ale UE din secolul al XXI-lea, au doar două poduri pe Dunăre, pe o frontieră de 470 de kilometri. Lansarea podului Vidin-Calafat, în anul 2013, a preluat de fapt o parte din trafic, dar fluxul principal continuă să fie pe podul Ruse-Giurgiu, construit în anii ’50. Aceasta implică necesitatea construirii unui al doilea pod în această secțiune – o oportunitate prevăzută în Memorandumul bulgaro-român semnat anul trecut. De asemenea, ca o variantă suplimentară mai rămân și proiectele alternative agreate în anul 2014, și anume podurile Nikopol-Turnu Măgurele și Silistra-Călărași. Problema este însă că niciunul dintre aceste proiecte nu a înregistrat încă o evoluție semnificativă.

În domeniul infrastructurii energetice, încă nu este finalizată construcția legăturii reversive care să permită transportul de gaze naturale. Prin gazoductul deja construit Ruse-Giurgiu se poate exporta gaz din Bulgaria în România, dar nu și în direcția opusă. Soluționarea problemei în 2019, pentru care există un angajament stabilit, va aduce alternative suplimentare, atât în ceea ce privește oportunitățile de afaceri, cât și securitatea energetică.

În domeniul conectivității, pe lângă cele menționate, există și alte chestiuni. Este foarte bine că soluțiile sunt căutate atât pe plan bilateral, cât și într-un context regional mai larg, care obligatoriu trebuie luat în considerare pentru succesul final al proiectelor. În ultimii doi ani au avut loc șase reuniuni cvadrilaterale în format Bulgaria-Grecia-România-Serbia, ultima fiind organizată pe 22 decembrie 2018, la Belgrad. Toate acestea contribuie la un anumit grad de optimism, implicit faptul că problemele de infrastructură, atât de mult amânate și întârziate, precum și problemele legate de conectivitate în ansamblul ei, se vor rezolva. 

De asemenea, un fapt pozitiv rămâne înființarea în ultimii ani a multor companii bulgare pe piața românească, care activează în domeniile creditării, asigurărilor, industriei alimentare și altele. În general, există și o dorință comună de a dezvolta rezultate pozitive în relațiile comerciale și economice prin diversificarea fluxurilor comerciale și prin includerea unor produse noi în lista produselor comercializate. Considerăm că există un potențial de creștere a volumelor în comerțul bilateral, în domeniile construcțiilor de mașini, electronică și electrotehnică, textile și tricotaje, construcții, IT și outsourcing.

– Având în vedere faptul că ambele țări sunt în raporturi strânse de colaborare, cum estimați viitorul relațiilor acestora?

Pe scurt: foarte pozitiv. Motivele pentru o astfel de evaluare stau la baza a cel puțin două circumstanțe notabile.Pe de o parte, aceasta este tradiția. Pe data de 21 iulie 2019 vom marca 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între țările noastre. România este una dintre primele trei state alături de care tânărul, pe vremea aceea, Knezat Bulgar, a început să dezvolte relații, practic în toate domeniile. Factorii principali pentru continuarea acestei tradiții, care stau la baza tendenției favorabile de dezvoltare cuprinzătoare a colaborării între Bulgaria și România, indiferent dacă vorbim despre dialog politic, economie, cultură sau politică socială, sunt evidenți. Printre aceștia se numără nu doar vecinătatea și apartenența la aceeași regiune geografică, apropierea istorică și similitudinile tradițiilor culturale, în diferențele sale, bineînțeles, dar și spiritul de prietenie și respect reciproc care s-a stabilit pe parcursul anilor între popoarele noastre. 

Pe de altă parte, este modernitatea – dimensiunea contemporană a relațiilor între cele două țări. Și Bulgaria, și România se confruntă cu probleme și provocări similare, însă dispun și de oportunități și perspective comune în cadrul aparteneței la UE, NATO și principalele organizații regionale. Avem toate motivele să considerăm că rezultatele favorabile obținute din colaborarea în domeniile economic și comercial sunt rezultatul, într-o măsură destul de semnificativă, al aderării, în anul 2007, a țărilor noastre la UE și al integrării lor în cadrul Pieței Unice Europene. Aparteneța noastră la UE, însă, întrece aspectul bilateral al colaborării, presupunând acțiuni coordonate cu privire la aspectele legate de politicile europene comune, precum coeziunea, politica agricolă comună, dezvoltarea Uniunii în domeniile juridic și afaceri interne, stabilirea viitorului cadru financiar și multe altele, care indică interese comune sau asemănătoare. Același aspect este valabil și pentru stabilirea siguranței și apărării în cadrul UE, dar și în cadrul NATO, ambele state fiind membre ale Alianței Nord-Atlantice din anul 2004.

Doresc să acord o atenție specială aspectului Preşedinţiei rotative a Consiliului UE – Președinție pe care Bulgaria a încheiat-o pe data de 30 iunie 2018 și care a început deja pentru România, de la începutul acestui an. Pentru ambele țări este primul eveniment cu astfel de amploare și reprezintă nu numai o provocare, dar și o posibilitate de a contribui semnificativ la realizarea interesului european comun și la aprofundarea integrării europene per total. Noi apreciem sprijinul consistent al Bucureștiului pentru prioritățile formulate de către țara noastră, pe durata Președinției Bulgariei. Acum, la rândul nostru, noi ne străduim să oferim același sprijin, prin împărtășirea experienței acumulate, fiind dispuși să susținem România pe toată durata Președinției, exprimându-mi personala convingere de succes a acesteia. 

În concluzie, doresc să subliniez convingerea mea că, având în vedere puternica voință politică, Bulgaria și România vor continua să mențină relații excelente, bazate pe principiile bunei vecinătăți, ale valorilor și intereselor comune. 

„Tările noastre au realizat progrese semificative în relaţiile politice, comerciale, culturale…”

Reporter: editura May - 27 - 2013 Comments Off on „Tările noastre au realizat progrese semificative în relaţiile politice, comerciale, culturale…”

ne declară ES Talgat Kaliyev, Ambasadorul Republicii Kazahstan la Bucureşti

Am dori să ne expuneţi câteva consideraţii referitoare la relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Kazahstan şi, îndeosebi, la colaborarea dintre ţările noastre în cei peste 20 de ani de relaţii diplomatice. (V-am ruga să vă referiţi la importanţa vizitelor reciproce la cel mai înalt nivel, dintre preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev şi preşedintele României, Traian Băsescu).

ES Talgat Kaliyev

ES Talgat Kaliyev

– 2012 a fost un an cu profunde semnificaţii – am sărbătorit cea de-a 20-a aniversare a stabilirii relaţiilor diplomatice dintre Kazahstan şi Romania. În acest scurt răstimp, ţările noastre au realizat progrese notabile în relaţiile politice, comerciale, culturale, în domeniul umanitar, precum şi în cel al cooperării în cadrul multor forumuri.

Nucleul solid al strângerii relaţiilor bilaterale îl reprezintă menţinerea dialogului politic la cel mai înalt nivel. Bucureştiul acordă o importanţă strategică relaţiilor cu Kazahstanul, afirmaţie repetată în mai multe rânduri de preşedintele Traian Băsescu. Trebuie să menţinem dinamica acestor întâlniri şi să intensificăm dialogul. Astana este pregătită să primească vizita primului ministru Victor Ponta şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, în acest an, cu ocazia Forumului Economic din luna mai. Aceasta, fără îndoială, va constitui o bază solidă, în perspectiva vizitelor la cel mai înalt nivel şi la Bucureşti şi la Astana.

Sunt de notorietate succesele pe care Kazahstanul le-a înregistrat în cei 20 de ani de independenţă; unul dintre cele mai preţuite este edificarea unor bune relaţii cu toate statele, cu vecinii şi cu toţi cei interesaţi de dezvoltarea cooperării cu ţara noastră. În acest context, aş dori să accentuez cu mare satisfacţie ridicarea la rang de Ambasadă a Reprezentanţei noastre la Bucureşti, în anul trecut.

Cum apreciaţi stadiul actual al cooperării economico-comerciale dintre Kazahstan şi România, reprezentată în primul rând în domeniul energetic; Republica Kazahstan este acum cel mai important partener economic al României în Asia Centrală şi nu numai.

– Contextul favorabil al dialogului politic dintre ţările noastre are un impact pozitiv asupra cooperării economice. Una dintre cele mai eficiente materializări este Comisia Bilaterală Interguvernamentală de Cooperare Economico-Comercială şi Tehnico-Ştiinţifică. Trebuie să menţionez că volumul schimburilor comerciale dintre ţările noastre s-a ridicat, în anul 2012, la 3.097 miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât în anul 2010.

Principalele domenii ale cooperării economice dintre ţările noastre sunt cel al energiei, ingineriei mecanice, metalurgiei, transporturilor şi industriei uşoare. Un număr de 13 companii mixte activează în România şi alte 38 sunt înregistrate în Kazahstan. Acest lucru a devenit posibil în mare parte datorită achiziţionării de către „KazMunayGaz” a companiei „Rompetrol”. Ca urmare a acestui proiect, România a devenit o poartă de intrare a Kazahstanului spre piaţa europeană. Sprijinim, de asemeni, extinderea afacerilor româneşti în Kazahstan, în special în agricultură, energie, infrastructură şi comunicaţii.

O altă prioritate o constituie întărirea legăturilor culturale şi în domeniul umanitar dintre ţările noastre. Aş dori să subliniez că Astana a creat toate condiţiile pentru dezvolatrea diasporei româneşti din Kazahstan; există peste 20.000 de cetăţeni de origine română în ţara noastră, care îşi aduc contribuţia deopotrivă la prosperitatea ţării în care trăiesc, Kazahstanul şi la întărirea prieteniei kazaho-române.

– În acest cadru, cum estimaţi evoluţia investiţiilor kazahe în România?

– Uniunea Europeană are o poziţie ferm stabilită, de lider în parteneriatul comercial cu Kazahstanul. În prezent, UE însumează 50% din comerţul exterior al Kazahstanului, fiind pe locul trei la capitolul investiţii. Iar ţara noastră este al treilea mare furnizor de energie către UE dintre statele care nu sunt membre OPEC.

Investiţiile kazahe în România se cifrează la circa 4 miliarde de dolari. De altfel, una dintre cele mai importante investiţii ale Kazahstanului este aici, în România. Din 1993 până în 2011, investiţiile româneşti în Kazahstan au depăşit 750 milioane de dolari.

Aşadar, Kazahstanul este unul dintre cei mai importanţi investitori în România. Continuarea realizării de proiecte de investiţii este, astfel, planificată. Este necesar să observăm că achiziţiile făcute în România sunt cele mai importante investiţii ale Kazahstanului pe teritoriul Uniunii Europene.

Se cunoaşte că există o cooperare foarte bună între cele două ţări pe arena organizaţiilor internaţionale, iar România, ca stat membru al Uniunii Europene, sprijină procesul de adâncire a relaţiilor Kazahstanului cu UE…

– Ne vom aminti întotdeauna cu profundă gratitudine de faptul istoric că România a fost primul stat european care a recunoscut independenţa Kazahstanului. Ţările noastre se bucură de un bun dialog politic bilateral, prin Grupurile de Prietenie care activează în Parlamentele ambelor ţări. Ne coordonăm eforturile în cadrul ONU, al OSCE şi al altor foruri internaţionale. Astana este recunoscătoare Bucureştiului pentru sprijinul acordat în timpul preşedinţiei OSCE deţinute de Kazahstan în 2010, ca şi pentru susţinerea demersului Astanei de a găzdui EXPO-2017. Sperăm ca această tradiţie a bunei colaborări să continue.

Cele două decenii de copperare cu statele europene a transformat considerabil realţiile dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană. Recent, Kazahstanul a încheiat cu success Programul de Stat „Drumul către Europa”, un bun mijloc de a implementa una din priorităţile politicii externe a ţării noastre: dezvoltarea relaţiilor cu Europa. Până la un anumit nivel, a fost şi un răspuns la Strategia UE pentru Asia centrală.

Un alt punct semnificativ îl constituie eforturile noastre de a avea un nou Acord de Parteneriat Avansat Kazakhstan – UE. Am demarat deja negocierile pentru elaborarea documentului care este menit să înfăţişeze ţelurile pe termen lung ale cooperării dintre cele două părţi. Acordul se referă la crearea unui cadru nou pentru parteneriatul multilateral, reciproc avantajos, dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană. Am parcurs etapele unui proces important şi eficient de întărire a parteneriatului cu Europa, care extinde relaţiile bilaterale la un nou nivel calitativ. Şi credem cu tărie că România, ca stat membru al UE, va continua să sprijine întărirea relaţiilor dintre Kazahstan şi Uniunea Europeană.