NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

AGENDA

Reporter: editura March - 20 - 2012 Comments Off on AGENDA

Noul ambasador al Federației Ruse la București

Primire la Cotroceni

Cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare de către Oleg Sergheevici Malghinov, noul ambasador al Federației Ruse la București a avut loc o convorbire cu președintele României, Traian Băsescu. Discuțiile s-au concentrat asupra stadiului relațiilor bilaterale, atât șeful statului, cât și noul ambasador al Federației Ruse, subliniind interesul pentru creșterea nivelului și substanței dialogului politic dintre cele două state, pe baza unei abordări comune constructive, întemeiată pe încredere și spirit de cooperare – evidențiază un comunicat al Președinției.


Marmara Group Fundation

Al 15-lea Summit Economic Eurasia

desfășurat în zilele de 10,11,12 aprilie 2012

Sesiuni (Istanbul):

Economie, Ecologie şi Dezvoltare durabilă. Nivelul actual al lumii obligă din ce în ce mai multe state, corporaţii și persoane fizice să dobândească o competitivitate de durată, printr-o căutare de performanțe.

Energie. Consumul de energie, securitate şi durabilitate. Subiecte: Proiectul Blue Stream; norme noi de energie în afara industriei.

Dialogul Intercultural. Prezenți la dezbateri clerici de rang înalt (islamici, credinţe creştine, evrei şi budiști). Coexistențe în diversităţi culturale: tratate şi declarații.

Femeia 2012: o căutare a viitorului. O economie reală la nivel mondial poate fi menţionată pentru prima dată în istorie, în care femeile sunt, însă, discriminate din multiple cauze.

3 Continente şi o Mare (Izmir)

Sesiune a preşedinţilor de state, actuali şi foști, efectuată în cooperare cu Camera de Comerţ din Izmir. Se discută în mod special despre foamete, sărăcie şi şomaj.

Continuă confirmarea participanților la Summit: președinți de state, președinți de Adunări parlamentare și Senat, Prim-miniștri și miniștri, ambasadori și alte oficialități din lumea afacerilor și din perimetrul social-cultural.


Amintiri dureroase pentru Azerbaidjan

Ambasada Republicii Azerbaidjan în România a organizat, în colaborare cu Ambasada Turciei și Asociația Scriitorilor din București, o conferință cu tema „Rolul dialogului constructiv în promovarea coexisteței pașnice a națiunilor: studiu de caz – Azerbaidjan”. Evenimentul s-a derulat la Hotelul Ramada Nord, după ce a fost mutat, fără preaviz, de la Uniunea Scriitorilor de pe Calea Victoriei.

Cu acest prilej a fost comemorat masacrul civililor azeri de către armeni, în ziua de 26 februarie 1992, în localitatea Hocali din regiunea Karabah, ceea ce constituie o pagină neagră în istoria omeniri. Referindu-se la acesta, dl. Anar Șükürov, consilier al Ambasadei Azerbaidjan la București, în expunerea sa a arătat că aproape un milion de azeri au fost nevoiți să-și părăsească pământurile natale și să trăiască, de 20 de ani, în exil, după uciderea în masă a azerilor. În continuare și-au expus opiniile dl. Horia Gârbea, președintele Asociației Scriitorilor din București, dl. Vasile Simileanu, editor „Geopolitica Magazine”, prof. dr. Kamer Kasim, expert în cadrul Organizației Internaţionale de Cercetare Strategică, dl. Dumitru Bălan, președinte al Asociației de Prietenie România – Azerbaidjan, precum și Andrada Dinu, din partea Partidului Democrat Liberal.

Rememorând această tragedie, una din cele mai oribile ce au avut loc în secolul XX, care continuă să îndurereze zeci de mii de familii azere, s-a subliniat, în același timp, necesitatea condamnării publice a acestui masacru precum și desfășurarea unor tratative care să țină seama de hotărârile importante luate pe plan internațional în această problemă.

Redute

Reporter: editura October - 18 - 2011 Comments Off on Redute

O fotografie publicată recent în presă ni-l înfăţişează pe Johannes Hahn, comisarul european pentru politici regionale, discutând cu ministrul român al Afacerilor Europene, Leonard Orban, bine dispuşi, voioşi chiar. S-ar fi părut că au avut de comiunicat votanţilor europeni reuşite deosebite, care le-au adus surâsul pe chipuri. Explicaţia fotografiei manţionate este, însă, una deloc optimistă, deoarece cei doi înalţi demnitari se refereau la problemele întâmpinate de România în absorbţia fondurilor de la Uniunea Europeană. Problemă grea, extrem de grea, care poate ar fi trebuit să aducă pe frunţile celor doi mai curând încruntarea.

Cei ce s-au interesat în special de absorbţia acestor fonduri, acum, în perioadă de criză, s-au arătat a fi marii contributori, ca Germania, Franţa ş.a. Aceştia, acum, în ceasul al 12-lea, s-au sesizat de faptul că unele state nu au fost capabile să absoarbă decât cote extrem de mici din fondurile ce s-ar fi aflat la dispoziţia lor şi ar fi trebuit să fie ajutate pentru a se dezvolta şi reduce distanţa faţă de performeri, conform actului fundamental de aderare la Uniunea Europeană. Nimeni nu pune la îndoială buna credinţă, dar în loc de sprijin pentru a se putea cuceri reduta greu accesibilă a fondurilor structurale, solicitanţii s-au izbit de o seamă de piedici, sau mai degrabă „greşeli”, aşa cum atestă şi primul raport privind viitoarea politică de coeziune, prezentat la Strasbourg. Dacă ar fi să inventariem aceste aşa-numite „erori”, vom aminti procedurile prea complicate, întârzierile în răspunsuri, prea mult control inutil, deficienţe de fonduri şi resurse administrative, care au împiedicat absorbţia, potrivit amintitului raport, prezentat de eurodeputatul german Michael Theurer. Întârzieri au apărut şi în perioada de programare, precum şi datorită unor cauze provenite din diferenţele legislative dintre statele membre şi legislaţia comună a UE, care ar fi trebuit reglate mai din vreme pentru gestionarea programelor operaţionale la nivel naţional şi regional.

Prin acest enunţ nu încercăm să uşurăm responsabilitatea factorilor naţionali – în fond, alte state au reuşit mai bine, chiar şi în aceste condiţii – dar eforturile acestora, atâtea câte au fost, ar trebui evaluate cu o măsură raţională. În acest context a apărut şi un ministru român al Afacerilor Europene, preocupat, prin misiune, de absorbţia fondurilor de la Uniunea Europeană. Deşi nu se cunosc prea multe despre antecedentele activităţii înaltului oficial acreditat la un moment dat la Bruxelles, apare o nelinişte: oare domnia sa s-a implicat într-o măsură eficientă, fiind acolo, la Bruxelles, în calitate de comisar european pentru multilingvism, pentru a se putea recepţiona fonduri europene, pentru ca România să nu se afle chiar pe ultimul loc al accesării acestor banilor europeni? Ne întrebăm doar…

Suntem convinşi că avem un eşalon suficient de puternic de specialişti, doritori de performanţe pentru ţara noastră. După cum mai credem că şi cei care au deţinut înalte funcţii la conducerea unor ministere ar fi dorit să nu fie categorisiţi ca „repetenţi” la acest capitol; fie nu s-au priceput, fie nu au fost ajutaţi, fie au şovăit în faţa opreliştilor birocraţiei (formulare, statistici, analize, referate de specialitate, diverse apeluri etc), fie au fost copleşiţi de alte răspunderi cărora trebuiau să le facă faţă sub presiunea derulării evenimentelor interne.

Şi încă o menţiune ce merită a fi reliefată. În amintitul document prezentat Parlamentului European se dă un ultim avertisment în cadrul măsurilor propuse pentru bugetul 2014-2020: cei care nu au reuşit să cheltuiască, să nu mai primească bani! Această prevedere evident că a stârnit mari dispute în rândul eurodeputaţilor. Pe aceeaşi linie punitivă se înscrie şi ultimul „decalog” (de data asta, doar cu şase legiferări) privind guvernanţa economică a UE, aprobat de către Parlamentul European: misiuni de supraveghere, aplicarea de amenzi pentru statistici frauduloase, pentru neprezentarea promptă de informaţii cu privire la bugete ş.a.

Într-o asemenea conjunctură, în care problemele economice naţionale devin ale întregii Uniuni, se subînţelege cât de gravă este situaţia economico-financiară a construcţiei europene, precum şi măsurile ce urmează să fie luate. Alături de continuarea politicilor restrictive luate până în prezent, UE consideră oportună şi necesară o simplificare a procedurilor de acordare a fondurilor europene, astfel încât şi statele care întâmpină evidente dificultăţi în acest proces să aibă o şansă în plus, iar „redutele” să poată fi cucerite…

Carol Roman