NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

În primul rând implicare românească

Reporter: editura October - 16 - 2010 Comments Off on În primul rând implicare românească

Afirmă dl. Cristian Diaconescu, Preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale pentru Progresul României
Revista noastră, „Balcanii şi Europa”, l-a prezentat cititorilor săi pe dl. Cristian Diaconescu în repetate rânduri, în calitate de ministru al Afacerilor Externe al ţării. De această dată, l-am abordat în calitatea pe care o are, de preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale pentru Progresul României, care promovează „democraţia socială şi militează pentru reconstrucţia pe baze noi a unui stat activ puternic”.
Se cunoaşte că unul dintre cele 5 proiecte fundamentale ale UNPR îl reprezintă “o democraţie profundă şi coerentă”. În acest perimetru de preocupări, l-aţi propus, şi a fost acceptat, din partea UNPR, pe dl. Valentin Mocanu în funcţia de secretar de stat care să gestioneze problemele romilor în relaţia cu Franţa. Socotiţi că incluziunea romilor reprezintă o problemă deopotrivă naţională şi europeană?

Consider că „problema” romilor este, din punctul nostru de vedere, o problemă exclusiv naţională. Practic, nu avem argumente pentru a pasa această temă în altă parte. Din altă perspectivă, putem considera că sunt aspecte generale care pot avea caracter european, dar în ceea ce priveşte romii cetăţeni români, repet, dacă o considerăm o „problemă”, atunci ea îşi poate găsi rezolvare doar aici, în România. În fapt, socotesc că ceea ce dv numiţi „problema romilor” este mai degrabă o consecinţă a faptului că nu am fost suficient de prompţi şi insistenţi în gestionarea evenimentelor premergatoare repatrierilor din Franţa.

Din datele oficiale reiese că repatrierea romilor din Franţa a fost voluntară. Consideraţi că în acest proces au fost respectate dreptul comunitar şi legislaţia celor două state membre?

Nu aş dori să dau un verdict în acest sens. Cred că ne putem pronunţa numai după o analiză temeinică a ceea ce s-a întâmplat în Franţa. În acelaşi timp, vreau să reţineţi că sunt un adversar al verdictelor pe grupuri de persoane şi cu atât mai mult dezaprob măsurile care se iau pe categorii de oameni şi nu pe fiecare individ în parte. Este oarecum tardiv să ne pronunţăm acum, după ce repatrierile au fost operate şi cred că se putea face mult mai mult în sensul protejării unor cetăţeni români aflaţi pe teritoriul altui stat.

Am dori să vă exprimaţi un punct de vedere referitor la faptul că, la data de 7 septembrie a. c., Comisia Europeană a creat un grup operativ privind romii, care să evalueze utilizarea de către statele membre a fondurilor Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte fondurile europene, aşa cum ştiţi, există diverse organisme naţionale sau comunitare care verifică traseul banilor, modul în care ei sunt cheltuiţi şi dacă anumite domenii au într-adevăr sau nu nevoie de acele fonduri. Orice mijloc de verificare nu face decât să garanteze că banii europeni ajung în zonele unde este nevoie mai mare de ei.

Recent, preşedintele Traian Basescu sublinia că statul trebuie să le ofere romilor nomazi posibilitatea de a câştiga bani prin muncă şi posibilitatea de a-şi educa copiii. Ce oportunităţi oferă minorităţii rome statul român, din această perspectivă?

Socotesc că, dacă vom lua măsuri speciale pentru o anume minoritate, vom face mai mult rău decat bine. Copiii romi au exact aceleaşi drepturi precum orice copil – cetăţean român. În realitate, dacă statul creează condiţii speciale pentru copiii unei minorităţi, evident involuntar, va stigmatiza acei copii. Ar fi inadmisibil! Orice copil cetăţean român beneficiază, la vârsta corespunzătoare, de şcolarizare gratuită, repet, orice copil român, indiferent de etnie sau apartenenţă la o minoritate. În ce priveşte obţinerea de venituri din munca cinstită, în acelaşi fel, statul garantează cetăţenilor săi că se pot dezvolta, că pot munci şi pot obţine venituri licite. Dacă se vor crea condiţii speciale pentru o minoritate, automat vom fi nevoiţi să considerăm acea minoritate lipsită de posibilitatea de a se adapta la ritmul societăţii. Am avut ocazia să cunosc romi remarcabili. Sunt absolut convins că sunt oameni adaptabili şi care, prin elitele lor, pot chiar să aducă progres societăţii.